Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Fuga de bănci

Ziarul de Vrancea
31 mai 2013 760 vizualizări
Romanii au retras depozitele din sucursalele străine după criza din Cipru

Depozitele romanilor la sucursalele străine au scăzut în primul trimestru faţă de finele anului trecut, de la 6,76% la 6,49%, ca urmare a crizei declanşate la mijlocul lunii martie în Cipru, populaţia cu sume mai mari alegand să constituie mai multe depozite de valori mai mici în băncile romaneşti. "În ceea ce priveşte dinamica garantării creditelor, observăm o creştere a depozitelor aflate în plafonul de garantare, de la 51% în 2007 la aproape 80% în primul trimestru al acestui an, şi o scădere în afara plafonului, de la 43% la 13,4%. Totodată, în primul trimestru s-a evidenţiat o reducere a depozitelor la băncile străine, la 6,49%, de la 6,76% la finele anului trecut, determinată de criza din Cipru, adică romanii şi-au retras banii din băncile străine şi le-au adus în băncile romaneşti", a declarat ieri Marius Istrati, director de dezvoltare produse persoane fizice în cadrul Volksbank. El a arătat că populaţia care deţine sume mai mari de bani alege să le împartă în depozite cu sume mai mici la mai multe bănci. Totodată, tendinţa de economisire a populaţiei a crescut după anul 2008, iar de anul trecut apetitul a crescut pentru termene de peste un an, de la 5% la sfarşitul lui 2012 la 7% după primul trimestru al acestui an. Un avans al depozitelor se observă şi la termenele sub un an, acestea majorandu-şi ponderea de la 52% la finele lui 2008 la 73% în primul trimestru 2013. "Această tendinţă va continua pentru că băncile vor promova în continuare produsele pe termene mai lungi, dar şi populaţia va avea un apetit mai crescut de economisire pe perioade lungi", a spus Istrati. Ca sezonalitate, depozitele la vedere scad în principal în perioada sărbătorilor şi concediilor, iar în lunile de vară şi iarnă se observă influxuri în valută. În lunile decembrie, ianuarie şi februarie dinamica de economisire este foarte mare, ca urmare a primirii de bonusuri sau salarii suplimentare. Valoarea medie a unui depozit este de 1.980 de euro şi numai 13% din activele populaţiei sunt ţinute în bănci, cea mai mare parte a activelor, de 61%, fiind imobiliare.  Rata economisirii în Romania este de 7,89% din venitul gospodăriei, în timp ce media la nivelul statelor Uniunii Europene ajunge la 12,2%. Pensionarii depun cei mai mulţi bani la bănci, avand o rată de economisire de 9,82%. La oraşe, economisirea are o rată de 9,69%, iar în mediul rural de 5,01%. Istrati a menţionat că avansul lunar al economiilor în bănci reprezintă 51% din potenţialul de economisire, calculat ca diferenţă între venituri şi cheltuieli, restul de 49% rămanand neexploatat. "Creşterea medie lunară a economiilor unei persoane este de 40 de lei, adica circa 2,5% din salariul mediu net, ceea ce reprezintă foarte puţin, aşadar există potenţial de economisire", a concluzionat directorul Volksbank.

Tranzacţie de marcă pe piaţa băncilor de celule stem

Biogenis a preluat activitatea unei bănci romaneşti de celule stem înfiinţată de un fost jurnalist

Biogenis a preluat în această lună toate probele şi activitatea băncii romaneşti de recoltare de celule stem Freezelife, înfiinţată în 2010 de un fost jurnalist, Răzvan Vintilescu, şi are în plan noi achiziţii în acest an, atat în Romania, cat şi în alte ţări. În urma acestei tranzacţii, Biogenis a preluat toate contractele existente, iar probele clienţilor şi întreaga activitate a laboratorului FreezeLife vor fi mutate în laboratorul Biogenis, care are o capacitate mai mare de stocare. Freezelife este acreditată prin ordin de ministru şi autorizată de Agenţia Naţională de Transplant. "Prin această preluare Biogenis şi-a dorit consolidarea poziţiei pe piaţa celulelor stem din Romania. (...) Grupul nostru se află în acest moment în proces de analiză pentru preluarea şi a altor bănci de celule stem, atat în Europa, cat şi în Romania, acest proces urmand să fie finalizat spre finalul anului", a declarat într-un comunicat, Cristian Lăcraru, directorul de marketing şi comunicare al Biogenis. La randul său, Răzvan Vintilescu apreciază că preluarea era doar o problemă de timp, avand în vedere competiţia de piaţă. "Pe măsură ce piaţa a evoluat, iar numărul băncilor de celule stem a crescut, acest fapt datorandu-se şi investiţiilor străine, în paralel a crescut şi competiţia din partea societăţilor care exportă sangele de cordon în bănci din străinătate, era o problema de timp pană cand o asemenea preluare avea să se întample, pentru a creşte eficienţa serviciilor şi a menţine preţurile la un nivel accesibil", a spus Vintilescu. Potrivit profilului de pe Linkedin, Vintilescu apare ca director general al Freezelife din ianuarie 2010. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, banca poloneză de celule stem Polski Bank Komórek Macierzystych deţine 66% din acţiunile Biogenis, iar restul este împărţit între Dorin Parciog şi Dan Mihai. Biogenis este prezentă în Romania din 2007 şi este parte a FamiCord, un grup european de bănci de celule stem. Grupul FamiCord este prezent în 14 ţări şi lucrează în 7 laboratoare de prelucrare a sangelui. În 2009, Biogenis a finalizat un centru de stocare şi prelucrare a celulelor stem în Bucureşti, în urma unei investiţii de aproximativ un milion de euro.

Iată cum explică bancherii diferenţele mari de dobanzi

Comparaţiile dintre dobanzile de pe pieţa locală şi cele din zona euro sunt nepotrivite şi nu ţin cont de "diferenţele enorme" dintre riscurile şi structurile celor două pieţe, apreciază vicepreşedintele BRD Petre Bunescu, arătand că elocventă este şi diferenţa între dobanda BNR şi rata cheie a BCE "Se mai ridică problema dobanzilor, că sunt mici, că sunt mari, că sunt potrivite, nepotrivite. Fiecare comparăm, că uite, pe piaţa monetară la euro sunt 0,3-0,4%, iar în Romania sunt 4%. Uităm de regulă, cand facem această afirmaţie de diferenţele enorme dintre cele două pieţe. Riscurile respective, structura economică şi aşa mai departe. Din moment ce dobanda de referinţă a BNR la ora actuală este de 5,25% faţă de 0,25% la BCE, ne imaginăm lesne care sunt diferenţele de abordare, repet, între costurile resurselor şi ale creditelor într-o ţară europeană şi o ţară ca Romania", a explicat Bunescu la conferinţa Mediafax Talks about Banking. Bunescu a arătat că, pe de altă parte, dobanda care se oferă la depozite este în corelaţie cu posibilitatea de plasament. "Pe bună dreptate se pune problema reducerii costurilor la credite (...) Dar nu poţi să ai costuri mari şi dobanzi mici la credite", a continuat Bunescu. Oficialul BRD-Groupe Societe Generale a încercat să răspundă şi la critica potrivit căreia băncile au început să acorde populaţiei dobanzi real negative pentru sumele atrase. "Ce-ar caştiga deponentul dacă ar ţine banii acasă. Ar fi şi riscul mai mare şi n-ar caştiga nici măcar acel 2-3-4%", a spus Bunescu. Vicepreşedintele BRD crede că reluarea creşterii economice, inevitabilă pentru Romania, nu se va putea baza pe economisirea internă, iar resursele externe vor juca în continuare un rol esenţial în creditare. Bunescu aminteşte că deşi raportul credite/depozite se situează la circa 114%, aproximativ 20% din depozite sunt blocate în rezervele minime obligatorii constituite la BNR, ceea dce înseamnă că peste 30% dintre credite sunt finanţate în continuare din resurse externe. În opinia oficialului BRD, băncile va trebui să se orienteze mai mult către economisirea internă pe termen mediu şi lung şi să ofere pachete de produse şi servicii care să răspundă unor astfel de comportamente din partea clienţilor. El a aminiti că majoritatea resurselor sunt în continuare pe termen scurt, de pană în şase luni.

Numărul şomerilor a urcat pană la 712.000 persoane

Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost în aprilie de 7,3 la sută, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi de nivelul din aprilie 2012, numărul şomerilor ajungand la 712.000, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul şomerilor (în varstă de 15-74 ani) a fost estimat în aprilie la 712.000, în creştere atat faţă de luna precedentă (705.000), cat şi faţă de perioada similară din 2012 (711.000). "Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,1 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,7% în cazul celor de sex feminin)", a precizat INS într-un comunicat de presă. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,9 la sută pentru luna aprilie, respectiv 6,5 la sută în cazul bărbaţilor şi 5,2 la sută în cel al femeilor. Numărul şomerilor în varstă de 25-74 ani reprezintă 75 la sută din numărul total al şomerilor estimat pentru luna aprilie 2013. Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în varstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii - nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămani, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămani.

Fiscul din Lituania caută evazioniştii pe Google Street View

Fiscul din Lituania a reuşit să identifice peste 100 de persoane are nu plăteau taxe pentru proprietăţi deţinute în capitala Vilnius după ce a folosit imagini disponibile prin serviciul Google Street View, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Unele state europene au acuzat Google că încalcă dreptul oamenilor la viaţă privată, însă în Vilnius trecerea maşinilor Google Street View a pus la dispoziţia autorităţilor un nou instrument pentru descoperirea celor ce nu-şi plătesc taxele, potrivit publicaţiei americane. Inspectorii din Vilnius au petrecut mai multe luni căutand imagini despre active nedeclarate pentru impozitare. "Am fost foarte impresionaţi. Ne-am dat seama că putem face mai mult şi într-un timp mai scurt", a declarat şeful autorităţii pentru taxe, Modestas Kaseliauskas. Au fost identificate deja peste 100 de persoane care au de plătit taxe, după ce au fost comparate imaginile din Street View a circa 500 de proprietăţi cu registrele statului, în căutarea de costrucţii nedeclarate. Două cazuri recente, în care au fost folosite imagine disponibile prin serviciul Google, au adus statului taxe şi penalităţi totalizand 130.000 de dolari. Guvernele din Europa, tot mai stramtorate financiar, încearcă să combată evaziunea prin măsuri neconvenţionale, variind de la supravegherea aeriană la aplicaţii pentru iPhone care permit populaţiei să trimită notificări despre cei pe care îi suspectează că nu-şi plătesc taxele. Street View permite autorităţilor din Lituania să afle informaţii care altfel ar fi putut fi scăpate. Imaginile Google sunt mai ieftine şi mai bune decat cele aeriene, care nu sunt suficient de clare pentru a fi utilizate în investigaţii, noteză Wall Street Journal.

Şefi din Teraplast şi Lasselsberger, la varful Transelectrica

Actuali şi foşti directori în companii precum Lasselsberger, Teraplast sau MKB Nextebank au fost aleşi joi în Consiliul de Supraveghere al companiei de stat Transelectrica (TEL). Ministerul Finanţelor Publice (MFP), acţionarul majoritar al Transelectrica, i-a ales joi în Consiliul de Supraveghere pe Ion Toni Teau (director general Lasselsberger), ştefan Doru Bucătaru (fost director general al Teraplast), Dan Sandu (preşedinte MKB Nextebank) şi Ciprian Gheorghe Diaconu (director în Transelectrica). Ei au fost aleşi în aceste funcţii în baza legislaţiei privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, potrivit unui comunicat al companiei de stat. Ovidiu Petrişor Artopolescu (fost manager la Microsoft Romania şi fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor) a fost reales în funcţie, reprezentand MPF. Din partea acţionariatului privat al Transelectrica au fost realeşi Radu Bugică (fost director pentru Romania al fondului SigmaBleyzer, care a preluat Covalact) şi Andrei Pogonaru (fiul omului de afaceri Florin Pogonaru). Transelectrica gestionează sistemul naţional de transport al electricităţii.

Şomajul din Italia a urcat la maximul ultimilor 36 de ani

Rata şomajului din Italia a avansat de la 11,9% în luna martie la 12% în luna aprilie, atingand astfel nivelul maxim începand din 1977, au anunţat vineri autorităţile italiene, citate de cotiodianul britanic The Guardian. Nivelul şomajului pentru luna martie a fost revizuit la 11,9%, de la 11,5% anunţat anterior. Analiştii consultaţi de Bloomberg anticipau un şomaj de11,6% în aprilie. Rata persoanelor care nu pot găsi un loc de muncă s-a menţinut astfel peste 10% pentru a 15-a lună consecutiv. Şomajul în randul tinerilor se situează la 40,5%. Italia este una dintre ţările zonei euro afectate puternic de criză, agravată de îndatorarea ridicată a ţării şi de lipsa angajamentului clasei politice pentru reformarea economiei. Datele publicate vineri de autorităţile de la Roma arată şi o diferenţă majoră între nordul şi sudul ţării. Astfel, în Nord, regiune cu o industrie puternică, rata şomajului este de două ori mai mică decat în Sud. Potrivit unei prognoze recente a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, economia în recesiune a Italiei se va contracta cu 1,8% în acest an.


Unul dintre fondatorii Apple critică strategia companiei

Recentele critici primite de Apple din cauza politicii de a evita plata taxelor prin folosirea de subsidiare înregistrate în paradisuri fiscale au fost "foarte întemeiate", a declarat Steve Wozniak, unul dintre confondatorii Apple. Wozniak părăsit în 1987 Apple, companie pe care a înfiinţat-o alături de Steve Jobs şi Ronald Wayne. "Criticile la adresa politicilor Apple privind taxele sunt foarte întemeiate, în opinia mea, dar explicaţiile mele sunt lungi şi dificile", a declarat milionarul într-un interviu pentru Sky News, prelat de MarketWatch. Persoanele care lucrează într-un stat american, dar îşi declară veniturile în alt stat pentru a plăti taxe mai mici, nu se comportă etic, a spus el. "Pentru o corporaţie nu există, însă, astfel de chestiuni precum etica personală. Faci orice pentru a-ţi maximiza profitul", a spus Wozniak.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.