Economic

Iată cum suntem furaţI pe faţă la carduri

Ziarul de Vrancea
30 mai 2013 1035 vizualizări
Comisioanele interbancare aplicate în Romania la carduri sunt printre cele mai mari din Europa, arată o investigaţie a Consiliului Concurenţei

Comisioanele interbancare aplicate în Romania la tranzacţiile cu carduri în sistemele VISA şi MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa, reiese dintr-o investigaţie sectorială desfăşurată de Consiliul Concurenţei pe piaţa serviciilor de plăţi bancare, a anunţat joi instituţia. Astfel, în Romania, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip). Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri. În cadrul acestei investigaţii sectoriale au fost solicitate informaţii de la 28 bănci membre Visa/MasterCard, 22 agenţi economici cu obiect de activitate în diverse domenii (hipermarketuri, supermarketuri, agenţii de turism, restaurante), organizaţiile Visa Europe şi MasterCard. Comisioanele interbancare sunt plăţile realizate între băncile acceptante şi băncile emitente pentru tranzacţiile care presupun utilizarea cardurilor de plată. În cazul tranzacţiilor la POS, comisionul interbancar este plătit de banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) către banca emitentă a cardului şi este suportat de către comerciant şi, indirect, de către consumatori. În conformitate cu regulile Visa şi MasterCard, pană în 2011, comisioanele interbancare erau stabilite de băncile membre ale celor două organizaţii şi erau de 1%. Începand cu 2012, nivelul comisionului interbancar aplicabil tranzacţiilor efectuate în Romania cu carduri emise sub sigla MasterCard este stabilit de MasterCard şi aplicat de băncile membre. Astfel, comisionul interbancar în sistem MasterCard aplicabil în Romania (pentru cardul de debit cu chip) a crescut la 1,2%, nivel similar cu cel aplicabil în Grecia, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia, Marea Britanie nivelul comisionului este între 0,5% şi 1%. În Polonia, comisionul interbancar aplicabil de MasterCard este de 1,4%. În ceea ce priveşte sistemul VISA, comisionul interbancar aplicabil în Romania, se stabileşte în continuare de băncile membre din Romania şi a rămas la acelaşi nivel de 1%. Analiza realizată de Consiliul Concurenţei arată că nivelul mediu al comisioanelor achitate de comercianţi către băncile acceptante este 1,78% şi 2,4% din valoarea tranzacţiei. Astfel, comisionul interbancar perceput de băncile din sistemul Visa şi MasterCard influenţează, într-o proporţie însemnată, nivelul comisioanelor de servicii percepute comercianţilor şi, implicit, preţurile finale ale produselor şi serviciilor. Analiza profitabilităţii efectuată de Consiliul Concurenţei arată că rata medie a profitului înregistrată în activitatea de emitere de carduri, în perioada 2009-2011, a fost între 62,1% şi 101,1%, pentru jumătate din băncile intervievate.

Şefii de la Transelectrica sfidează legea

Directorii Transelectrica şi-au stabilit indemnizaţii de 8.800 euro la doar o zi după ce Ponta anunţă limitarea salariilor

AGA Transelectrica a stabilit remuneraţii brute lunare cuprinse între 6.800 de lei (1.500 euro) şi 38.000 de lei (8.800 euro) pentru directorii companiei şi de 7.000 lei (1.600 euro) net pe lună pentru membrii CS, la o zi după ce premierul Ponta a anunţat plafonarea salariilor în societăţile de stat. Membrii Consiliului de Supraveghere desemnaţi în comitetele consultative vor primi încă 3.000 de lei net/lună. "Remuneraţiile sunt provizorii şi urmează o altă AGA în care să se definitiveze, în funcţie de un plan de administrare. AGA respectivă ar trebui să fie convocată cam în trei luni", au declarat pentru surse prezente la AGA. Guvernul a decis, miercuri, printr-o ordonanţă de urgenţă, să limiteze salariile directorilor din companii de stat la un nivel reprezentand de şase ori salariul mediu brut în ramura respectivă. Potrivit unei liste prezentate miercuri de Guvern, indemnizaţia de manager la Transelectrica este de 19.500 lei/lună (4.500 de euro), iar în cazul membrilor Consiliului de Supraveghere este de 3.900 lei/lună (900 de euro). Premierul Victor Ponta a arătat că decizia de limitare a salariilor directorilor din companii de stat va fi aplicată odată cu publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, iar contractele deja încheiate pot fi renegociate fără însă să existe "un instrument coercitiv", explicand că "ce s-a încheiat, s-a încheiat". Pe langă stabilirea remuneraţiilor şefilor Transelectrica, acţionarii au decis, joi, şi înlocuirea a patru din cei şapte membri ai Consiliului de Supraveghere, la două luni şi jumătate de la numirea în funcţie. Consiliul de Supraveghere a fost ales prin metoda votului cumulativ, care permite acţionarilor minoritari într-o companie listată să poată avea măcar un membru în Consiliu. Noii membri în Consiliul de Supraveghere sunt Ion Toni Teau (director general Lasselsberger), Dan Sandu (preşedinte MKB Nextebank), ştefan Doru Bucătaru (fost director general al Teraplast), Gheorghe Diaconu (director în Transelectrica). Din vechiul Consiliu au rămas în funcţie Ovidiu-Petrişor Artopolescu (fost manager la Microsoft Romania şi fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor), Andrei Mihai Pogonaru (fiul omului de afaceri Florin Pogonaru, care a fost susţinut de SIF Oltenia) şi Radu Bugică (susţinut de Fondul Proprietatea). Din fostul Consiliu de Supraveghere al Transelectrica, desemnat la mijlocul lunii martie, nu au mai fost aleşi Dumitru Pîrvulescu (fost secretar general adjunct în Ministerul Economiei, reţinut în septembrie pentru 24 ore într-un dosar de abuz în serviciu şi luare de mită), Adrian Gheorghe Costin (fost director în Autoritatea Naţională a Vămilor), Andrei Petrişor Maioreanu (inginer la Hidrocentrale Targu-Jiu, din Hidroelectrica) şi Radu Puchiu (consilier la Cancelaria premierului).

Culturile de porumb şI floarea-soarelui devin neprofitabile

Producţiile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă vor scădea cu pană la 40% şi vor deveni neprofitabile începand de anul viitor, potrivit MADR, după ce Comisia Europeană a hotărat ca de la 1 decembrie 2013 să interzică trei pesticide considerate nocive pentru populaţia de albine. "În Romania există zone puternic infestate cu dăunători de sol care atacă în mod deosebit culturile de porumb, floarea-soarelui, rapiţă, cereale păioase şi a căror combatere este asigurată prin tratamentul seminţelor cu produse de protecţie a plantelor din clasa neonicotinoidelor. Interzicerea acestor produse sub formă de tratament sămanţă la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă va determina pierderi importante de producţie şi va face aceste culturi neprofitabile pentru fermierul roman. Romania nu are alternative viabile la cele trei neonicotinoide pentru tratarea seminţelor", a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Concluziile au fost extrase în urma discuţiilor purtate cu organizaţiile producătorilor, precum şi din rapoartele oamenilor de ştiinţe referitor la subiect. Comisia Europeană adoptat săptămana trecută o restricţie care va intra în vigoare de la 1 decembrie 2013 şi care vizează utilizarea a trei pesticide identificate drept nocive pentru populaţia de albine din Europa. "Comisia a adoptat o restricţie privind utilizarea a trei pesticide din familia neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam), identificate drept nocive pentru populaţia de albine din Europa. Restricţia va intra în vigoare de la 1 decembrie 2013 şi va fi revizuită în termen de cel mult de doi ani. Ea vizează pesticidele utilizate la tratarea plantelor şi a cerealelor care atrag albinele şi polenizatorii", a anunţat vineri Comisia Europeană. Măsura adoptată face parte din strategia globală a Comisiei de stopa declinul populaţiei de albine din Europa. "Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămanţă va impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetaţie cu insecticide care pot fi mai poluante şi pot duce la mai multe incidente de mortalitate a albinelor decat tratamentul la sămanţă, cu rezultate slabe şi mult mai costisitoare, aşa cum afirmă producatorii agricoli. De asemenea, pot avea efecte negative asupra sănătăţii umane prin creşterea numărului de reziduuri de pesticide în cultură", a adăugat Botănoiu.

Ponta se ceartă cu Vosganian pe salariile de la stat

Premierul Victor Ponta i-a răspuns ministrului Economiei (PNL), Varujan Vosganian, care a contestat realitatea cifrelor prezentate de Guvern legat de indemnizaţiile directorilor din companii de stat, afirmand că ministrul "nu ştie lucrurile astea" dacă lipseşte de la şedinţele de guvern. Solicitat de jurnalişti să comenteze declaraţia ministrului Economiei, Varujan Vosganian, conform căruia lista prezentată, miercuri seara, de Guvern privind indemnizaţiile directorilor din companiile de stat nu este conformă cu realitatea, deoarece, de exemplu, şeful Cuprumin are de fapt un salariu de zece ori mai mic decat cel indicat în lista transmisă de Executiv, premierul a răspuns: "De zece ori mai mic ? Nu ar putea să aibă de zece ori mai bună activitate ? Că...Varujan, dacă nu e la şedinţe, nu ştie lucrurile astea !". Ponta a adăugat că lista respectivă a fost redactată de către Ministerul Finanţelor şi includeau propuneri de indemnizaţii. "Dacă sunt salarii mai mici, e foarte bine, ideea este să avem o regulă valabilă pentru toţi", a spus premierul. În cazul contractelor deja încheiate, premierul a arătat că indemnizaţiile pot fi modificate doar prin impozitare, care reprezintă însă "o discuţie mai lungă". Introducerea unei taxe de solidaritate aplicată bugetarilor cu venituri de peste 4.000 lei a reprezentat un subioect de discuţie între PSD şi PNL, liberalii refuzand însă taxa. Joi, Vosganian a declarat că directorul general de la Cuprumin a avut în perioada ianuarie-aprilie un caştig mediu brut de 4.700 de lei, iar Consiliul de Administraţia a fost plătit cu 10 euro pe şedinţă, cerand să fie scoase din dezbatere companiile din subordinea sa. Guvernul a transmis miercuri un tabel în care în dreptul managerilor din companiile de stat sunt prezentate, fără explicaţii suplimentare, ci doar cu precizarea că este lista indemnizaţiilor la care a facut referire premierul Ponta la începutul şedinţei de guvern, indemnizaţii lunare cuprinse între 11.250 lei şi 66.642 lei, iar pentru membrii consiliilor de administraţie sunt indicate indemnizaţii între 132 lei şi 33.000 lei, cu mari alocaţii la Transgaz, Imprimerie, CN Uraniu, CE Oltenia, Electrica, Cuprumin, Romatsa, Tarom, CFR.

Cum se va vinde Oltchim

Investitorul care vrea să preia Oltchim trebuie să aibă bonitate, certificată de scrisori de bonitate bancară şi de confort, care să acopere cel puţin 25% din suma care trebuie angajată, şi să aibă experienţă în domeniul chimiei şi petrochimiei, a declarat Ministrul Economiei, Varujan Vosganian. "Am decis să devansăm termenul de negociere şi să realizăm o solicitare preliminară de intenţie pentru a tatona aşteptările pieţei şi să ne ajute să realizăm o listă scurtă a posibililor investitori. Oferta va fi publicată luni pe site-ul ministerului. Un astfel de investitor ar trebui să aibă o bonitate care să fie probată de scrisori de bonitate bancare şi de confort de la o bancă sau de la un consorţiu de prim rang şi să acopere măcar 25% din suma care trebuie angajată. Să aibă experienţă în domeniul chimiei şi pertrochimiei şi o reţea globală în care să se integreze. Oferta va fi publicată luni pe site-ul ministerului şi a Oltchim", a spus Vosganian într-o conferinţă. Reprezentanţii administratorilor judiciari au precizat că în prezent opt companii sunt interesate de Oltchim, dintre care trei au depus scrisori de intenţie. Vosganian a arătat că obiectul în cazul Oltchim este ca în septembrie-noiembrie 2013 combinatul să fie sufiecient de credibil pentru a putea acoperi activitatea pe anul 2014 prin contracte ferme "Un Oltchim lipsit de această capacitate ar fi mai puţin credibil decat dacă nu are asigurată piaţa pentru 2014", a precizat ministrul Economiei. El a arătat că se va crea un vehicul special care va prelua partea funcţională din Oltchim, şi care în linii mari se suprapune de întreaga platformă de la Ramnicu-Valcea, în care se vrea şi includerea părţii de piroliză de la Arpechim. "Datoriile vor rămane la Oltchim, iar Oltchim 2 va fi curăţată de datorii. Procesul trebuie făcut cu transparenţă (...) Creditorii nu-şi vor recupera toate sumele datorate de Oltchim, se va face o tăiere a datoriilor, iar credtorii se vor califica în funcţie de creanţa deţinută", a explicat Vosganian.

Samsung a prezentat Galaxy S4 mini

Samsung Electronics a prezentat ieri Galaxy S4 mini, o variantă de dimensiuni mai mici a varfului de gamă, mai puţin performantă, dar care va avea un preţ mai redus, fără a preciza cand va fi disponibil pe piaţă noul smartphone. Galaxy S4 mini are un ecran cu diagonala de 4,3 inci, procesor dual-core la 1,7 GHz şi cameră digitală de 8 megapixeli, potrivit unui comunicat transmis joi de Samsung, citat de Bloomberg. Compania nu a precizat preţul dispozitivului şi nici data la care va apărea în magazine. Noul model preia brandul de la varful de gamă Galaxy S4, care a apărut în luna aprilie cu un ecran de 5 inci, procesor mai performant şi cameră de 13 megapixeli. Samsung a anunţat recent că modelul Galaxy S4 a atins pragul de 10 milioane de unităţi vandute la 27 de zile de la lansare, de două ori mai repede faţă de predecesorul său. Galaxy S4 mini ar putea concura în a doua parte a anului şi cu o variantă mai puţin scumpă a iPhone, potrivit zvonurilor din piaţă. Clienţii vor putea alege din două variante de culoare pentru S4 mini, iar telefonul va fi compatibil şi cu reţelele 4G/LTE.


Fermierii mai au o lună să depună declaraţiile de venit

Termenul de depunere a declaraţiei fiscale (formularul 221) pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi agricole determinate pe bază de norme de venit a fost prelungit pană la data de 25 iunie 2013, modificare intrată în vigoare în această săptămană, după data limită iniţială. Prin Legea nr. 168/2013 de aprobare a OG 8/2013, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 310/29.05.2013, termenul de depunere a declaraţiei fiscale (formularul 221) pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi agricole determinate pe bază de norme de venit a fost prelungit pană la data de 25 iunie 2013. "Acest nou termen este valabil pentru toţi contribuabilii, indiferent dacă au depus sau nu declaraţia pană la termenul iniţial de 27 mai 2013. În cadrul dezbaterilor parlamentare au fost aprobate amendamente care vizează modificarea unor limite referitoare la suprafeţele cultivate /capetele de animale/familiile de albine deţinute, pană la care nu se plăteşte impozit precum şi nivelul anumitor norme de venit. Aceste noi valori ale normelor de venit modificate vor fi luate în considerare de contribuabili la completarea declaraţiei", se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

Premierul le dă peste nas şefilor E.ON Romania

Premierul Victor Ponta a reacţionat la declaraţiile directorului E.ON Romania, conform căruia compania va renunţa la proiectele de producţie a electricităţii din surse eoliene dacă Guvernul va modifica legislaţia, arătand că nici la cazinou nu poţi caştiga atat de mult ca din investiţiile în energie. El a răspuns astfel întrebat, ieri, de jurnalişti cum comentează declaraţia directorului general E.ON Romania, conform căruia compania va opri investiţiile în energia verde deoarece legislaţia romanească s-a transformat "într-un cazinou" prin schimbările efectuate. "Nu, investiţiile s-au transformat într-un cazinou, nici la cazinou nu poţi să caştigi atat de mult", a spus Ponta. E.ON Romania, din grupul german de utilităţi E.ON, va renunţa la proiectele de producţie a electricităţii din surse eoliene, dacă Guvernul va modifica legislaţia în domeniu, a declarat, miercuri, directorul general al companiei, Frank Hajdinjak.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.