Magazinele de reduceri au prins teren în randul romanilor
Mai mult de jumătate din gospodăriile din Romania şi-au făcut cumpărăturile cel puţin o dată din magazine de tip discount, iar frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună, potrivit datelor unui studiu GfK Romania. "Imaginea comerţului modern este în continuă schimbare şi în 2013. Jucătorii de pe piaţa de retail din Romania îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa, atat printr-un număr mai mare de magazine, cat şi prin acţiuni de promovare intensă în media. Anul trecut, aceste acţiuni s-au reflectat într-o creştere a comerţului modern cu un punct procentual faţă de 2011, atrăgand 49% din valoarea totală a pieţei de FMCG pentru consumul acasă. În ultimul trimestru al anului 2012, raportul dintre comerţul modern şi cel tradiţional a ajuns la 50/50 în valoare", se arată într-un comunicat al GfK Romania. În acest context, formatul de tip discount acoperă 9% din cheltuielile gospodăriilor din Romania pentru bunuri de larg consum. În comparaţie cu 2011, se remarcă o creştere de 11% în valoare absolută. Analiza GfK Romania a luat în considerare evoluţia Penny Market, XXL Mega Discount şi Lidl, fără Profi care s-a repoziţionat în supermarket începand cu februarie 2012. "6 din 10 gospodării din Romania şi-au făcut cumpărăturile cel puţin o dată din discounteri, iar frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună. Atunci cand merg la cumpărături în magazinele de tip discount, categoriile preferate sunt din zona de mancare şi băuturi (sucuri, cafea, bere, apă)", se mai spune în comunicat. Segmentul care înregistrează cea mai mare creştere în valoare este cel al produselor alimentare, marcand un plus de 19% faţă de 2011. Pentru băuturi, gospodăriile au cheltuit cu 10% mai mult în magazinele de tip discount pentru aceeaşi perioadă analizată. Odată cu expansiunea formatelor comerţului modern, mărcile private au crescut puternic, ajungand în 2012 la o cotă de piaţă de 12% în valoare pentru bunuri de larg consum la nivelul întregii ţări şi a tuturor formatelor de retail. "În cazul formatelor de tip discount, mărcile private acoperă aproximativ jumătate din cheltuieli, în creştere cu 21 puncte procentuale faţă de anul precedent. 9 din 10 gospodării au achiziţionat cel puţin un produs marcă privată din discounteri în decursul anului 2012", potrivit datelor GfK Romania. Imaginea retailului din Romania continuă să se modifice şi prin prisma modului în care consumatorii îşi reajustează aşteptările faţă de formatul în care îşi fac cumpărăturile. "Printre elementele pe care le-am identificat în studiile GfK ca avand potenţial de diferenţiere în termeni de satisfacţie faţă de tipurile de formate de retail se numără proximitatea, nivelul preţurilor, atmosfera din magazin, programele de loializare, oferta din revistele promoţionale precum şi produsele marcă privată şi varietatea de produse romaneşti. Caştigătorii vor fi cei care reuşesc să întampine atat nevoile raţionale, cat şi pe cele emoţionale, în timp ce continuă să investească în înţelegerea acestor aşteptări", a afirmat Gabriela Luca, Retail Specialist, Consumer Goods&Retail Division în cadrul GfK Romania.
Şova o întoarce ca la Ploieşti în problema Bechtel
Contractul cu Bechtel ar urma să fie reziliat în următoarele zile şi verificat de Corpul de Control u iniţial ministrul Dan Şova a avansat alt termen
Contractul cu Bechtel privind construcţia autostrăzii Transilvania ar urma să fie reziliat în următoarele zile, şi nu luni, după ce vor mai fi stabilite unele detalii, Corpul de Control al premierului urmand în acelaşi timp să verifice derularea contractului de la data încheierii şi pană în prezent. "Rezilierea contractului este o chestiune de zile, mai sunt unele detalii de pus la punct în această perioadă", a declarat ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova. La randul său, premierul Victor Ponta a precizat că a decis să trimită Corpul de Control pentru a verifica acest contract. Controlul a fost confirmat şi de ministrul Şova, care a precizat că inspectrii vor verifica derularea contractului de la început şi pană în prezent, deoarece opinia publică doreşte să ştie cum au fost cheltuite fondurile. Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova, a declarat, joi, că luni va fi reziliat contractul cu compania americană Bechtel privind construcţia autostrăzii Transilvania, tot atunci urmand să fie anunţată şi suma pe care o mai are de achitat statul către constructor. El a arătat atunci că sunt discutate ultimele detalii privind rezilierea acordului şi că suma despăgubirilor către Bechtel a fost deja stabilită, urmand să fie comunicată oficial luni. Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat pană cel tarziu în 2012. Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare şi fără bani alocaţi de la buget, proiectul de 415 kilometri a fost derulat într-un ritm lent, iar pană în prezent au fost executaţi doar 52 de kilometri.
Preţurile la energie din Romania bat media UE
Preţul energiei electrice pentru populaţie a urcat cu 4,4% în Romania în a doua jumătate a anului trecut, la 10,8 euro pe 100 kWh, iar tariful rezultat după ajustarea pentru puterea de cumpărare este dublu şi depăşeşte media UE, potrivit datelor Eurostat. La gaze, preţul din Romania a crescut tot cu 4,4%, la 2,7 euro pe 100 kWh, tarif care devine dublu odată raportat la puterea de cumpărare, dar rămane sub media UE. Preţurile la energie electrică pentru populaţie au crescut cu 6,6% în UE în a doua jumătate a anului trecut raportat la perioada corespunzătoare din 2011, în timp ce tarifele la gaze naturale au urcat cu 10,3%, potrivit datelor anunţate luni de Eurostat. Astfel, preţul mediu la energia consumată de populaţie a urcat în UE la 19,7 euro pe 100 kWh, în timp ce la gaze a fost înregistrat un preţ mediu de 7,2 euro pe 100 kWh. Cele mai abrupte creşteri ale preţurilor la electricitate au fost înregistrate în Cipru (21%), Grecia (15%), Italia (11%), Irlanda şi Portugalia (10% fiecare), Bulgaria, Spania şi Polonia (9%). Doar trei ţări au raportat scăderi - Suedia (5%), Ungaria (2%) şi Finlanda (1%) - iar preţurile au stagnat în Danemarca şi Malta. Cele mai scăzute preţuri ale energiei consumate de populaţie au fost înregistrate în Bulgaria (9,6 euro pe 100 kWh), Romania (10,8 euro) şi Estonia (11,2 euro), la polul opus situandu-se Danemarca (29,7 euro), Cipru (29,1 euro) şi Germania (26,8 euro). Exrpimate la paritatea puterii de cumpărare, cele mai scăzute preţuri la energie electrică au fost înregistarte în Finlanda, Franţa, Luxemburg şi Suedia, iar cele mai ridicate în Cipru, Germania, Polonia, Portugalia şi Ungaria. Preţurile medii la gaze naturale au înregistrat cele mai puternice creşteri în Letonia (21%), Estonia (19%) şi Bulgaria (18%), iar Slovenia a fost singurul stat care a raportat scădere (8%). Tarifele au stagnat în Belgia, Danemarca şi Slovacia. Cele mai reduse preţuri ale gazelor naturale consumate de populaţie au fost înregistrate în Romania (2,7 euro pe 100 kWh), Slovacia (5,1 euro) şi Estonia (5,2 euro), iar cele mai ridicate în Suedia (12,7 euro), Danemarca (10,8 euro) şi Grecia (10,2 euro). Ajustate la puterea de cumpărare, gospodăriile din Luxemburg, Marea Britanie, Romania, Franţa şi Irlanda plătesc cele mai ieftine gaze, la polul opus regăsindu-se Bulgaria, Grecia, Portugalia, Ungaria, Spania şi Lituania.
Fostul director al RAR a fost dat pe mana judecătorilor
Fostul director al Registrului Auto Roman (RAR) Ovidiu Crăpătureanu şi Flavius Campeanu, director tehnic la aceeaşi instituţie, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie într-un dosar legat de cumpărarea unui teren supraevaluat, prejudiciul fiind estimat la peste un milion de euro. Într-un comunicat de luni, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) precizează că fostul director general Crăpătureanu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, iar directorul tehnic Campeanu, pentru complicitate la această infracţiune. Potrivit rechizitoriului, în perioada 3 iunie - 16 septembrie 2008, Crăpătureanu şi Campeanu, sub pretextul construirii unui poligon de încercări autovehicule, au făcut demersuri pentru achiziţionarea unui teren de 536.140 metri pătraţi, situat în extravilanul comunei Roata de Jos, judeţul Giurgiu, la un preţ cu mult mai mare decat valoarea sa de piaţă, cauzand RAR un prejudiciu în cuantum de 1.076.509 de euro, reprezentand diferenţa dintre preţul de achiziţie (1.179.508 de euro) şi valoarea de piaţă a terenului (102.999 de euro) la data cumpărării. Procurorii DNA susţin că terenul a fost cumpărat prin încălcarea procedurilor privind evaluarea ofertelor de vanzare bunuri imobile, la un preţ de 2,2 euro metrul pătrat, în condiţiile în care vanzătorul terenului anunţase public, prin mijloace de informare în masă, o ofertă de vanzare a terenului la preţul de 0,75 euro metrul pătrat. De asemenea, arată DNA, memoriul tehnic de realizare a poligonului, semnat de inculpatul Flavisu Campeanu, în calitate de director tehnic, a fost întocmit nedocumentat şi nerealist, atat din punct de vedere al costurilor de amenajare, cat şi al dimensiunilor. Astfel, precizează anchetatorii, configuraţia terenului pentru construirea poligonului a fost modificată de mai multe ori pentru ca, în final, să corespundă cu suprafaţa de teren oferită spre vanzare.
Lazanu, BRD: Sunt îngrijorător de multe firme în insolvenţă
Numărul insolvenţelor din ultimii cinci ani este îngrijorător, iar majoritatea firmelor care nu au ajuns în această situaţie au nevoie de restructurare, a declarat Gianina Lazanu, director în BRD, menţionand că uneori pentru că ţin prea mult la imaginea lor unii patroni amană intrarea în insolvenţă. "Un număr de 100.000 de firme în insolvenţă din 600.000 de active este o cifră îngrijorătoare, avand în vedere că ritmul de regerare este extrem de redus. Aş vrea să spun că cele rămase pe piaţă nu au probleme, însă marea majoritatea ar nevoie de restructurare serioasă, în afara sau în insolvenţă", a declarat Lazanu, care ocupă funcţia de director al direcţiei de restructurare creanţe BRD Societe Generale, la Conferinţa "Restructurarea - o măsură de însănătoşire a companiilor", organizată de Ziarul Financiar. Ea a prezentat principalele motive care au dus la intrarea în insolvenţă a firmelor din Romania, primtre acestea numărandu-se investiţiile în alte sectoare de activitatea decat cele principale ale companiei respective, continuara investiţiilor nerentabile şi a contractelor care generau pierderi, dar şi neadaptarea la condiţiile actuale ale pieţei. "Au fost companii care deşi erau producători de anumite bunuri au cumpărat terenuri şi s-au apucat să dezvolte proiecte rezidenţiale. De asemenea, au continuat să facă investiţii nerentabile, crezand că piaţa va creşte la nesfarşit", a afirmat Lazanu. În opinia sa, altă cauză este managementul defectuos, cei responsabili, în loc să gandească pragmatic, în termeni de protabilitate pentru firma respectivă, se gandesc la imaginea şi la orgoliul propriu.
Veşti proaste: creditul este în scădere
Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a scăzut în aprilie cu 1,8% (1,9% în termeni reali) faţă de luna anterioară, la 219,99 miliarde lei, potrivit datelor anunţate luni de Banca Naţională a Romaniei (BNR). Creditul în lei s-a diminuat cu 0,5% (0,6% în termeni reali), iar cel în valută, exprimat în lei, s-a redus cu 2,5% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,4%). "La 30 aprilie 2013, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 2,1 la sută (-7,0 la sută în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2012, pe seama majorării cu 3,8 la sută a componentei în lei (-1,5 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 5,4 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,8 la sută)", arată BNR, într-un comunicat. Creditul guvernamental a scăzut în aprilie cu 0,5%, la 72,788 miliarde lei. La 30 aprilie 2013, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 10,2% (14,7% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2012. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus în aprilie cu 0,1% faţă de martie 2013, pană la 200,697 miliarde lei.
Deficitul bugetar a urcat la 1,2% din PIB
Deficitul bugetar a urcat de 4,19 miliarde de lei la finele lunii martie la 7,5 miliarde de lei (1,2% din PIB) după patru luni şi se menţine în limite care nu periclitează ţinta agreată cu partenerii internaţionali, potrivit Ministerului Finanţelor. "În cursul lunii aprilie, ca urmare a plăţii anticipate a drepturilor salariale aferente lunii aprilie s-a înregistrat o creştere a deficitului, influenţă de circa 0,2 puncte procentuale, avand caracter sezonier care se va recupera în luna mai. Astfel, în absenţa acestor plăţi anticipate, deficitul bugetar pe primele patru luni ar fi fost de 1% din PIB, faţă de 0,85% din PIB în perioada similară a anului 2012", notează instituţia. În acest deficit este reflectată însă şi reîntregirea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, returnarea contributiilor de asigurari sociale de sănătate pentru pensionari, majorarea salariului minim, precum şi reducerea arieratelor. Bugetul pentru acest an fost construit pe o ţintă de deficit de 2,1% din PIB.
Apple este investigată în Europa
Comisia Europeană (CE) investighează dacă Apple încearcă să scoată producători rivali de smartphone-uri de pe piaţa din Europa folosind tactici de vanzări anticoncurenţiale şi restricţii tehnice în privinţa iPhone, potrivit Financial Times (FT). Apple se confruntă cu presiune în creştere din partea autorităţilor, după ce săptămana trecută senatorii americani l-au audiat pe directorul general, Tim Cook, privind practicile companiei de a-şi reduce taxele folosind paradisuri fiscale. Potrivit unor chestionare transmise săptămana trecută de CE mai multor operatori de telefonie mobilă din UE şi văzute de FT, ancheta se concentrează pe termeni de distribuţie care ar putea favoriza Apple prin prevederea că niciun rival nu poate obţine condiţii mai bune de vanzare. Investigaţia a fost declanşată în urma plangerilor unor operatori de telefonie mobilă şi se află încă într-o fază preliminară. Înainte de deschiderea unei anchete formale de abuz, Comisia trebuie să ajungă la concluzia că Apple are o poziţie dominantă pe piaţa smartphone din UE. Succesul Samsung în ultimii ani pe piaţa smartphone ar putea face, însă, dificilă o astfel de concluzie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
