Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Firma unui mare om de afaceri este cu un picior în groapă

Ziarul de Vrancea
22 mai 2013 662 vizualizări
Compania Vulcan, deţinută de Ovidiu Tender, a intrat în insolvenţă

Tribunalul Bucureşti a aprobat intrarea în insolvenţă a companiei Vulcan Bucureşti, deţinută de omul de afaceri Ovidiu Tender, la solicitarea acesteia, din cauza unor datorii de 37 milioane euro, potrivit lui Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judiciar al companiei. "Compania este decapitalizată şi a cerut în instanţă insolvenţa pentru că avea datorii cărora nu le mai putea face faţă", a declarat Borza. În cererea adresată instanţei Vulcan arată că nu deţine banii necesari pentru acoperirea datoriilor de circa 37 milioane euro şi că singura şansă de salvare a companiei este restructurarea, în baza procedurii insolvenţei prevăzute de Legea 85/2006. Afacerile Vulcan au scăzut de la 104,9 milioane lei în 2010 la 93,2 milioane lei în 2011, respectiv la 73,7 milioane lei în 2012. Compania avea în 2010 pierderi de 19,6 milioane de lei, pentru ca un an mai tarziu valoarea acestora să urce la 30,6 milioane lei, iar în 2012 la 48,5 milioane lei. "Pierderile înregistrate în ultimele trei exerciţii financiare (2010-2012), în valoare de 98.803.358 lei, sunt cauzate în principal de insuficienţa disponibilităţilor băneşti pentru achiziţionarea de materii prime pentru onorarea comenzilor. Un alt element important care a condus la înregistrarea de pierderi a fost şi faptul ca societatea înregistra datorii istorice care trebuiau achitate cu prioritate în detrimentul utilizării resurselor financiare ale societăţii pentru creşterea capacităţii de producţie", arată Vulcan în cererea către instanţă. Compania anunţa în decembrie 2012 că are dificultăţi în asigurarea capitalului de lucru, ca urmare a creşterii comenzilor din partea clienţilor. "Cu toate că portofoliul de contracte este în creştere, iar nivelul comenzilor asigură o încărcare a producţiei de 120%, Vulcan se confruntă cu dificultăţi în asigurarea capitalului de lucru, care ar putea atrage, implicit, nerespectarea termenelor contractuale. De aceea, accentul pe termen scurt este pus pe atragerea finanţărilor necesare derulării contractelor, dar mai ales pentru aplicarea planului de măsuri necesar optimizării costurilor prin reorganizare şi restructurare", arăta atunci compania, într-un comunicat. Vulcan are în derulare un contract pe cinci ani, în valoare de 105 milioane euro, cu compania Kuwait Oil Company, pentru livrarea a 210 unităţi de pompare a petrolului. De asemenea, Vulcan a participat la o nouă licitaţie organizată de Kuwait Oil Company pentru livrarea a peste 1.300 de unităţi de pompare. Datoriile restante de peste un an totalizează 22,5 milioane lei, iar cele cu o scadenţă depăşită sub 360 de zile însumează 138,29 milioane lei. Astfel, la 31 decembrie 2012 Vulcan avea datorii totale de 160,8 milioane lei, din care plăţi restante către bugetul de stat 29,4 milioane lei, împrumuturi pe termen scurt şi lung în valoare de 53,1 milioane lei şi drepturi salariale restante de 2,9 milioane lei. Compania are circa 900 de angajaţi şi datorii restante către aceştia de circa 3,5 milioane lei.

Internetul de mare viteză prinde teren

Conexiunile de acces fix la internet în bandă largă au crescut anul trecut cu 7,9%, la 3,5 milioane

Numărul de conexiuni de acces fix la internet în bandă largă a crescut anul trecut cu 7,9%, la 3,5 milioane, rata de penetrare la 100 locuitori ajungand 18,6%, cu 1,4 puncte procentuale mai mult faţă de anul precedent, potrivit datelor ANCOM. "Atat numărul de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe instalate persoanelor fizice, cat şi cele instalate persoanelor juridice au crescut în anul 2012 cu 8%, astfel că la sfarşitul anului 2012 se înregistrau 3,2 milioane de conexiuni instalate persoanelor fizice şi 0,34 milioane instalate persoanelor juridice. În comparaţie cu sfarşitul anului 2011, rata de penetrare a conexiunilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe la 100 locuitori este de 18,6%, în creştere cu 1,4 puncte procentuale, în timp ce rata de penetrare la 100 gospodării a crescut cu 3,3 puncte procentuale, pană la 45,2%", se arată într-un comunicat al ANCOM. Din totalul de 3,5 milioane de conexiuni, aproape 0,9 milioane de conexiuni erau instalate în mediul rural la sfarşitul lui 2012, în urcare cu 22,2% faţă de anul 2011. De asemenea, un număr de 2,67 milioane de conexiuni erau instalate în mediul urban, în creştere anuală cu 3,9%. "În ceea ce priveşte infrastructura de acces la utilizatorul final, cele mai importante creşteri anuale în valori absolute le-au înregistrat conexiunile care utilizează cablu UTP/FTP (o creştere cu 166 mii conexiuni, pană la 2,0 milioane conexiuni), conexiunile care utilizează cablu coaxial (un avans cu 41 mii conexiuni, pană la 0,45 milioane conexiuni) şi conexiunile care utilizează fire metalice torsadate (o creştere cu 28 mii conexiuni, pană la 1 milion conexiuni)", se spune în comunicat. Datele ANCOM arată că, din totalul conexiunilor de acces la internet în bandă largă furnizate la puncte fixe, un număr de 3,15 milioane de conexiuni (88,9%) au l;a bază tehnologia FTTx, care utilizează fibra optică pană la domiciliul utilizatorului final sau pană la un punct din apropierea acestuia, accesul fiind realizat prin intermediul altor suporturi (de exemplu, cablu coaxial, radio, cablu UTP/FTP, fire metalice torsadate de cupru), ceea ce face posibilă oferirea unor viteze ridicate de transfer al datelor. Conform datelor raportate de furnizorii de telefonie fixă, anul 2012 a adus scăderi atat în ceea ce priveşte numărul de linii de acces (-5,4% faţă de anul 2011, pană la 4,43 milioane de linii), cat şi la nivelul numărului de abonaţi (-0,6% pană la 4,01 milioane de abonaţi). O linie de acces este, în fapt, aşa-numitul „post telefonic” instalat, în timp ce un abonat este persoana fizică sau juridică ce a încheiat un contract cu furnizorul de servicii, pentru una sau mai multe linii de acces. Ca urmare a scăderii numărului de linii, rata de penetrare a telefoniei fixe la 100 de locuitori scade uşor pană la 23,2%, iar rata de penetrare a telefoniei fixe la 100 de gospodării scade, de asemenea, la 53,6%.

Iaşul, pe locul 12 într-un top mondial la comerţ

Iaşul se plasează pe poziţia 12 din 208 oraşe într-un top mondial realizat după numărul de retaileri nou intraţi pe piaţă anul trecut de compania de consultanţă imobiliară CBRE, performanţă înregistrată pe fondul deschiderii centrului comercial Palas, cu o suprafaţă de 55.000 metri pătraţi. Potrivit CBRE, anul trecut în Iaşi au deschis magazine 19 branduri noi, din 320 de retaileri analizaţi în raportul How Global is the Business of Retail? Printre retailerii care au intrat pentru prima dată în Iaşi în 2012 se numără C&A, H&M şi New Yorker. Pieţele mature domină planurile de expansiune ale retailerilor în ultimul an, însă şase pieţe emergente se poziţionează în Top 20. Din cele şase, Iaşi se plasează pe locul trei, după Kiev (39 de intrări noi) şi Sao Paulo (25 de intrări) şi înaintea capitalei statului Oman, Muscat (17), şi Ho şi Min (Vietnam, 15).  Iaşul se află pe locul 6 în lume şi după numărul de retaileri din domeniul modei care se adresează clasei medii de venituri. Cei mai mulţi retaileri de acest tip au deschis magazine în Hong Kong, Kiev, Londra, Toronto şi Singapore. Nanjing, Berlin, Dubai şi New York se plasează la egalitate cu Iaşi.  La nivel mondial Hong Kong a întregistrat cea mai bună performanţă anul trecut, un număr de 51 de retaileri deschizand magazine noi în oraşul asiatic. Pe locul doi se poziţionează Kiev, iar pe trei Berlin (28), acestea fiind urmate de Singapore (25), Dubai (25), Sao Paolo (25), Paris, Tokyo, Londra, New York, Frankfurt.  Iaşul a reuşit să atragă acelaşi număr de retaileri ca Varşovia, Hamburg şi Munchen. Palas Iaşi, dezvoltat de Iulius Group, deţinut de omul de afaceri Iulian Dascălu, a fost deschis în urmă cu un an. "Retailerii s-au extins într-un număr ridicat de pieţe în 2012, astfel că 81% din oraşele analizate au avut anul trecut un retailer nou", se arată în raport. Brandurile americane au fost pe departe cele mai agresive anul trecut, aceştia focusandu-se în principal pe pieţele din Asia şi Europa de Vest, dar şi în Orientul Mijlociu, Europa Centrală şi de Est şi America Latină. De asemenea, retailerii italieni, britanici şi francezi au fost activi, mai ales pe pieţele locale, dar şi în Asia.

Rompetrol vrea să deschidă o sucursală în Libia

Rompetrol Well Services (PTR), divizia de servicii petroliere la sondă a grupului Rompetrol, intenţionează să deschidă o sucursală în Libia, după ce la sfarşitul săptămanii trecute a anunţat că va înfiinţa o alta, în Irak, regiunea Kurdistan. Propunerea a fost inclusă pe ordinea de zi a Adunării Generală a Acţionarilor companiei, programată pentru 13 iunie, potrivit unui raport al Rompetrol Well Services transmis miercuri Bursei de Valorti Bucureşti. Afacerile companiei au crescut cu 38% în primul trimestru, la 25,6 milioane lei, iar profitul net s-a dublat, la 6,6 milioane lei. Grupul Rompetrol, deţinut de KazMunaiGaz din Kazahstan, deţine cu 71,7% din acţiunile Rompetrol Well Services. În acţionariat se regăseşte şi fondul de investiţii KJK Fund SICAV-SIF, înregistrat în Luxemburg şi administrat de o compania KJK Capital Management din Finlanda, cu 5,77% din acţiuni. Acţiunile companiei, listate la BVB, se tranzacţionează miercuri la bursă la preţul de 0,3848 lei/ unitate, în creştere cu 3,8%. La această cotaţie, capitalizarea Rompetrol Well Services este de 103,1 milioane de lei (23,7 milioane euro).

Italia are un plan inedit ca să reducă şomajul

Guvernul italian vrea să reducă şomajul în randul tinerilor printr-un program care presupune ca angajaţii care se apropie de varsta pensionării să cedeze din orele de lucru în favoarea colegilor tineri, sprijinindu-i totodată ca "mentori", potrivit Wall Street Journal (WSJ). Ministrul Muncii, Enrico Giovaninni, a declarat că va discuta în următoarele zile cu liderii sindicali ideea "predării ştafetei între generaţii", care ar urma să fie introdusă în contractele de muncă. Oficialul a precizat că sindicatele s-au arătat în favoarea iniţiativei. Planul ar genera reduceri semnificative ale costurilor pentru angajatori şi ar ajuta tinerii să-şi găsească mai uşor locuri de muncă. Şomajul a devenit o problemă majoră în Europa odată cu criza financiară şi declinul economic prelungit. Rata şomajului se plasează la peste 12% în zona euro şi 11% în UE. Şomajul în randul tinerilor a atins cote alarmante de aproape 25%, depăşind 50% în Grecia şi Spania. În Italia, şomajul în randul tinerilor se ridică la 38,4%, iar rata generală a şomajului este de 11,5%, potrivit datelor Eurostat. Noul guvern de coaliţie instalat în Italia, condus de premierul Enrico Letta, nu a prezentat încă planuri care vizează crearea de noi locuri de muncă. Totodată, deficitul creat de noul program în ceea ce priveşte contribuţiile la fondurile de pensii ale angajaţilor în varstă va fi acoperit din bani publici. Planul a fost descris de Giovannini drept "costisitor, dar posibil". Reducerea şomajului în randul tinerilor a fost asumată ca prioritate de cabinetul Letta. Ministerul Muncii analizează mai multe măsuri, pe langă "predarea ştafetei". Printre acestea se numără optimizarea legislaţiei astfel încat companiile să poată angaja mai lesne lucrători pe bază de contracte temporare, precum şi facilitarea prelungirii acestora.

Încă 6.000 de firme au pus lacătul pe uşă

Un număr de 1.460 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna aprilie, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 6.000 de dosare de insolvenţă, cu 5,4% mai multe decat în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Numărul de insolvenţe este mai redus faţă de cel din luna martie (1.515). În Braşov, Dolj şi Dolj au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele patru luni, cu 628 (în creştere cu 184% faţă de 2012), 520 (36%), 469 (3,3%) decat în primul trimestru al anului trecut. La polul opus se situează judeţul Călăraşi, cu 10 insolvenţe, şi Harghita, unde nicio firmă nu a intrat în incapacitate de plată în perioada analizată. Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 1.790 intrand în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare - 803 şi construcţii - 785. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 7.000 de firme, cu 27,2% mai multe decat în perioada ianuarie-martie 2012.

Renault investeşte în Franţa într-o nouă fabrică

Grupul Renault investeşte 420 de milioane de euro în fabrica din Douai, în nordul Franţei, pentru a pregăti producţia unor noi modele începand din 2014, a anunţat, ieri, constructorul auto, citat de MarketWatch. Fabrica de la Douai va putea construi caroseriile a cinci vehicule pe o singură linie de producţie. Noile versiuni ale hatchback-urilor Laguna şi Megane, precum şi MPV-ul Espace, vor fi construite la Douai. Fabrica modernizată va fi capabilă să producă o gamă largă de autovehicule din categoria Executive şi va fi mai flexibilă, pentru a permite adaptarea producţiei la cererea pieţei. Producţia de la Douai a scăzut în contextul declinului pieţei auto din Europa în ultimii ani, dar Renault a afirmat că nivelul planificat este mai ridicat decat cel actual. Piaţa auto din Europa a crescut cu 1,8% în aprilie, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, întrerupand o perioadă de 18 luni de declin. Evoluţia a fost influenţată de factori excepţionali, precum două zile lucrătoare în plus faţă de aprilie anului trecut, care indică dificultăţi în privinţa unei recuperări sustenabile.

Iată cum face Turcia rost de 100 de miliarde de euro

Parlamentul turc a adoptat o lege de "amnistie a capitalului", care reduce de la 30-40% la maxim 2% taxa percepută de stat la repatrierea averilor deţinute în străinătate, iar decizia ar putea conduce la aducerea în ţară a unor fonduri de pană la 100 miliarde de euro, potrivit AFP. Legea elimină amenzile şi taxelor ridicate impuse de autorităţi la repatrierea activelor. În plus, statul se angajează să nu investigheze dacă averile deţinute în afara ţării au eludat în trecut plata taxelor. Pentru a beneficia de amnistia fiscală, populaţia şi companiile trebuie să depună o declaraţie fiscală înainte de sfarşitul lunii iulie. Legea ar putea ajuta la repatrierea în Turcia a 100-130 miliarde de dolari (77-100 miliarde de euro), afirmă experţi, citaţi de AFP. Ankara a lansat o iniţiativă similară în 2009, pentru a limita efectele crizei financiare globale. După doi ani de creştere economică de aproape 9%, în 2010 şi 2011, economia Turciei, aflată pe locul al 17-lea la nivel global, a încetinit puternic anul trecut, la numai 2,2%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.