MOZAIC STIRI ECONOMICE: Petrolul neconvenţional din SUA va declanşa o undă de şoc pe piaţa mondială
Exploatarea petrolului neconvenţional în America de Nord va crea o "undă de şoc" pe piaţa comparabilă ca efecte cu ceea ce a însemnat creşterea cererii Chinei pentru aurul negru, a afirmat ieri Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE). "America de Nord a declanşat o undă de şoc ce se va repercuta în întreaga lume", a rezumat şeful AIE, Maria van der Hoeven, într-un comunicat care prezintă raportul semestrial privind evoluţia pieţei petrolului. Potrivit acesteia, creşterea ofertei de petrol efectuată de America de Nord, superioară creşterii cererii, ar urma să "ajute la calmarea pieţei petroliere, care este relativ tensionată de mai mulţi ani". Potrivit estimărilor AIE, capacitatea de producţie de petrol la nivel mondial va creşte cu 8,3 milioane de barili pe zi (mbz) între 2012 şi 2018 pentru a atinge 103 mbz, proiecţii superioare precedentului raport semestrial. În paralel, cererea ar urma să se majoreze cu 6,9 mbz, la 96,68 mbz.
OPEC, afectată de "Primăvara Arabă"
Acest avans al ofertei provine din avantul extracţiei de rezerve neconvenţionale de petrol în Statele Unite, precum petrolul de şist, rezervoarele impermeabile de petrol din Dakota şi nisipurile bituminoase din vestul canadian. Producţia se dezvoltă spectaculos de mai mulţi ani, în siajul gazului de şist. Acest avans nord-american va transforma piaţa petrolului în următorii cinci ani de o manieră la fel de semnificativă cu ceea ce a însemnat cererea Chinei pentru aurul negru în cursul ultimilor cincisprezece ani, afirma AIE. Un dinamism care contrastează cu previziunile pentru OPEC. Capacităţile de producţie ale acestui cartel, care furnizează în prezent circa 35% din petrolul mondial, vor creşte într-un ritm mai lent decat previziunile din octombrie, urmand să stagneze la finele perioadei, trecand astfel de la 35,35 mbz în acest an la 36,75 mbz în 2018. Această evoluţie vine ca urmare a "noilor obstacole" care au apărut în Africa de Nord şi în Orientul Mijlociu în urma "Primăverii Arabe" şi care riscă să încetinească investiţiile în sectorul petrolier. În precedentele rapoarte, AIE a afirmat că Statele Unite vor deveni primul producător mondial de petrol în 2017, depăşind Rusia şi Arabia Saudită, graţie hidrocarburilor neconvenţionale.
Brandurile în care romanii au cea mai mare încredere
Pro TV, Dacia şi Algocalmin se numără printre brandurile în care românii au cea mai mare încredere, potrivit studiului Trusted Brands 2013, realizat de revista Reader's Digest.
Trusted Brands 2013, cel mai important studiu de piaţă asupra consumatorului în Europa, a fost realizat de Reader’s Digest în 12 ţări, printre care şi România. În ţara noastră, rezultatele au evidenţiat că, mai mult decât ceilalţi europeni, românii rămân fideli mărcilor care au reuşit să le câştige încrederea. La majoritatea categoriilor, liderii rămân aceiaşi – ceea ce demonstrează o incredibilă soliditate, forţă şi stabilitate a brandurilor consacrate. Mai mult, o bună parte dintre ocupanţii locului întâi îşi consolidează poziţia de la un an la altul, înregistrând creşteri constante ale procentului de încredere din partea consumatorilor. În top se situează categoriile "Vitamine" şi "Furnizori servicii internet" (Eurovita şi RCS&RDS), ambele cu o creştere de 9% faţă de 2012. Există şi branduri care au reuşit să îşi păstreze supremaţia în topul încrederii opt ani la rând, de la începutul studiului (de exemplu, "Untdelemn de la Bunica" la categoria "Ulei de gătit", Borsec la categoria "Apă minerală" şi Ariel la categoria "Detergent").
Încrederea în profesori, cea mai mică din Europa
Singurele schimbări de lider au apărut la categoriile "Produse lactate" (unde Napolact a reuşit, în 2013, să detroneze la nivel de percepţie şi încredere Danone, câştigătorul precedentelor şapte ediţii) şi "Produse cosmetice" (unde Avon a ocupat în acest an poziţia întâi, deţinută în anii trecuţi de Nivea). După ce, încă din 2010, studiul a consemnat revenirea în forţă a brandurilor româneşti, 2013 aduce confirmarea faptului că încrederea românilor în mărcile autohtone creşte constant. Pe lângă Napolact, care a depăşit Danone în acest an, la categoria "Automobile", încrederea în Dacia a crescut de la 16,5% (în 2010) la 22,4% (in 2013). La categoria "Profesii", campionii încrederii la români rămân, ca şi în anii trecuţi, pompierii (88%), piloţii (83%) şi farmaciştii (80%). Pe ultimele trei locuri ale clasamentului se situează politicienii (doar 6% au încredere în ei), liderii de sindicat (cu doar 15% procent de încredere) şi vânzătorii de maşini (20%). În România încrederea in profesori s-a dovedit a fi cea mai mică din Europa (57%, faţă de 72% media europeană). Câştigătorii Trusted Brands România 2013 - categorii europene sunt - Dacia (automobile), Philips (electrocasnice), Dell (computere personale), Nokia (telefonie mobilă), Orange (operatori telefonie mobilă), Sony (camere foto), Paralela 45 (agenţii de turism), BCR (bănci), Visa (carduri de credit), Astra Asigurări (companii de asigurări), RCS & RDS (furnizori de servicii de internet), Petrom (benzinării), Eurovita (vitamine), Nurofen (Remedii împotriva răcelii şi gripei), Algocalmin (analgezice), Nivea (produse de îngrijire a pielii), Nivea (produse de îngrijire a părului), Avon (produse cosmetice), Ariel (detergenţi) şi Nestle (cereale pentru micul dejun).
Grapini: O "masă critică" de angajaţi de la stat nu îşi face treaba
Ministrul delegat pentru IMM, mediul de afaceri şi Turism, Maria Grapini, a declarat ieri că există printre funcţionari o "masă critică" care nu îşi face treaba şi că vrea schimbarea legii funcţionarului public. Ea a spus că după desfiinţarea Gărzii Financiare, angajaţii instituţiei vor fi în continuare funcţionari publici şi vor fi la dispoziţia Agenţiei pentru Funcţionari Publici. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va fi restructurată şi va rămâne în subordinea Ministerului Finanţelor, iar controlul operativ va fi realizat de către o singură entitate, rezultată din comasarea Gărzii Financiare, Vamă şi Direcţia Antifraudă. "Asta este sarcina ministrului de resort, să vadă ce fac, dar eu nu asta aş plânge. Din contră, eu astăzi la întâlnire am criticat calitatea funcţionarului public şi am cerut acestui grup de lucru să îmi vină cu o propunere de schimbare a legii funcţionarului public, pentru că eficienţa unui ministru este dată de modul cum lucrează funcţionarii publici", a adăugat ea. Grapini a spus anterior că s-a întâlnit cu premierul, care a transmis că vrea ca Direcţia Antifraudă, care va înlocui Garda Financiară, să nu pună presiune pe IMM-uri.
România cheltuieşte cel mai mult din Europa pentru investiţii publice
România are cele mai mari cheltuieli pentru investiţii publice din Europa ca pondere în PIB pe ultimii 10 ani, dar valoarea investiţiilor nu este corelată cu performanţa acestora şi se impun politici sectoriale coerente, potrivit lui Cătălin Păuna, economist senior al reprezentanţei BM în România. "Putem obţine un raport mai bun între rezultate şi resurse în cheltuielile publice, trebuie să avem politici publice coerente la nivel sectorial, să avem indicatori de performanţă pentru a aloca resursele în sectoarele prioritare", a declarat ieri Cătălin Păuna, economist senior al reprezentanţei Băncii Mondiale (BM) în România. El a arătat că o altă zonă cu probleme o reprezintă gradul redus de confirmare în ceea ce priveşte colectarea veniturilor, cu un nivel printre cele mai mici din Europa. "E o problemă de administrare, pentru că am schimbat destul de mult taxările în România, dar tot nu avem o colectare care să semnaleze un grad înalt de conformare", a spus Păuna. Economistul a precizat că aceste două zone ar putea contribui la potenţialul de creştere economică, dacă problemele ar fi rezolvate. Păuna a afirmat că Banca Mondială îşi păstrează prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 1,6%, generată de un avans uşor al cererii interne. În contextul economic negativ din Europa, exporturile nu vor avea o pondere importantă în creşterea economică. Avansul economiei ar putea ajunge la la 2,2% în 2014 şi, gradual, la 3-4% pe termen mediu.
Vânzările de smartphone-uri au crescut în primul trimestru cu 43%
Smartphone-ul înlocuieşte rapid telefonul mobil clasic, dispozitivele "inteligente" înregistrând vânzări în creştere cu 43% în primul trimestru, la 210 milioane de unităţi la nivel mondial, pe o piaţă dominată în continuare de Google Android, Samsung şi Apple, potrivit datelor Gartner. Astfel, vânzările totale de telefoane mobile la nivel mondial au urcat cu 0,7% în primele trei luni din acest an faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, de la 422,9 milioane la 425,8 milioane de unităţi. Cu vânzări de 210 milioane de unităţi, smartphone-urile au reprezentat 49,3% din piaţă, faţă de 34,8% cu un an în urmă. Vânzările de telefoane mobile cu funcţii de bază au scăzut cu 21,8% în perioada analizată. "Utilizatorii de telefoane clasice ori sunt mulţumiţi de ceea ce deţin, ori aşteaptă scăderea preţurilor la smartphone-uri", comentează analistul Anshul Gupta de la Gartner. Pe piaţa telefoanelor mobile în ansamblu, comania sud-coreeană Samsung Electronics şi-a menţinut poziţia de lider, cu peste 100 de milioane de unităţi vândute în primul trimestru, care îi conferă o cotă de piaţă de 23,6%, faţă de 21,2% în ianuarie-martie 2012. Pe locul secund se plasează producătorul finlandez Nokia, cu 63,2 milioane de unităţi şi o cotă de piaţă de 14,8%, comparativ cu aproape 20% în urmă cu un an. Grupul american Apple se găseşte pe locul al treilea, cu 38,3 milioane de iPhone-uri şi o cotă de 9%. Compania coreeană LG este pe poziţia a patra, cu 3,7% din piaţă, urmată de mărcile chineze ZTE (3,4%) şi Huawei (2,6%).
BNR vrea "liste albe" cu firmele care plătesc la timp creditele
Economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, propune ca băncile şi ministerele să elaboreze "liste albe" cu firmele care nu au întârziat niciodată cu plata creditelor şi care au plătit taxele la stat la timp. "Ce-ar fi dacă băncile şi instituţiile ar avea şi liste albe cu firmele care se achită la timp de obligaţiile lor? Să avem - de pildă băncile - o listă albă cu cei care întotdeauna şi-au achitat creditele la timp", a spus Lazea la o conferinţă. El a arătat că Ministerul Finanţelor ar trebui, la rândul său, să aibă o listă albă cu cei care nu au întârziat la plata taxelor. "Trebuie să dăm clar sentimentul că a fi corect în afaceri aduce şi beneficii, nu numai costuri", a mai spus el.
Producţia industrială a crescut în primul trimestru cu 4,7%
Producţia industrială a crescut în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,7%, respectiv cu 4,8%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS). Evoluţia s-a datorat avansului industriei prelucrătoare (6,1% ca serie brută şi 6% serie ajustată) şi a industriei extractive (5,6% brut şi 3,8% ajustat). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 5,4% ca serie brută şi cu 5,6% ca serie ajustată. Pe marile grupe industriale, ca serie brută s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (^11,1%), în industria bunurilor de capital (^8,5%), în industria bunurilor intermediare (^7,2%) şi în industria bunurilor de uz curent (^1,8%). Industria energetică a scăzut cu 6,1%. În martie 2013, producţia industrială a crescut faţă de februarie atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 5,7%, respectiv cu 0,3%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a crescut cu 1,3% ca serie brută, respectiv cu 5,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
Vanzările Petrom au scăzut la trei luni cu 4%
Vânzările OMV Petrom (SNP) au scăzut în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4%, la 5,78 miliarde lei (1,31 miliarde euro), iar profitul net s-a redus cu acelaşi ritm, la 1,33 miliarde lei (303,2 milioane lei), a anunţat ieri compania. Petrom notează într-un comunicat că profitul net CCA atribuibil actionarilor excluzând elementele speciale a crescut cu 5%, la 1,32 miliarde lei, şi că EBIT CCA fără elementele speciale, de 1,57 miliarde lei, a scăzut cu 4%, influenţat de campaniile seismice intensive din Marea Neagră. Gradul de îndatorare a continuat să se îmbunătăţească, la 4% la finele perioadei de raportare, iar producţia zilnică a fost stabilă, cu activităţi de explorare intensificate, atât offshore, cât şi onshore. Vânzările de gaze au fost mai scăzute faţă de primul treimestru din 2012, din cauza vremii mai călduroase. În schimb, activitatea de energie a avut o contribuţie pozitivă în rezultatele Petrom. Marjele de rafinare s-au îmbunătăţit, dar volumele vânzărilor din marketing se află încă sub presiune, conform sursei citate.
Piaţa de publicitate online, se îndreaptă spre 100 de milioane de lei
Piaţa de publicitate online din România valora, la sfârşitul anului trecut, 98,6 milioane lei, în creştere cu 7% faţă de 2011, conform unui studiu ROADS (Romanian Online Advertising Study), realizat de către PwC România şi IAB România. Potrivit cercetării, în primul semestru din 2012, valoarea pieţei de publicitate online din România a fost de 46,6 milioane de lei, în ultimele şase luni ale anului trecut cuantumul fiind de 52 milioane de lei. În acelaşi timp, industria de publicitate online a crescut cu 11%, în partea a doua din 2012, faţă de primele şase luni din acelaşi an. Studiul ROADS relevă faptul că, în anul trecut, industria care a dominat piaţa de publicitate online a fost Telecomul, urmată de sectoarele Financiar şi Auto. Totodată, formatele digitale utilizate cel mai frecvent, în 2012, au fost, în mod detaşat, cele embed, secondate de cele interuptive, respectiv de conţinutul sponsorizat. Cercetarea Romanian Online Advertising Study este considerată cea mai importantă pentru industria locală de advertising online din România.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
