MOZAIC STIRI ECONOMICE:: Cum va fi calculat impozitul forfetar
"Pentru fiecare cod CAEN am identificat care sunt indicatorii relevanţi care i-ar permite operatorului economic să facă un anumit venit. Concret, ce îl influenţează pe un hotelier din Bucureşti, din Covasna etc în funcţie de mărimea hotelului, de locaţie, de capacitate? Şi atunci la restaurante am luat alţi indicatori relevanţi, la service auto şi reparaţii auto alţi indicatori relevanţi şi suma pe care o stabilim prin acest studiu pe care l-am propus Ministerului de Finanţe este o sumă fixă care a provenit plecând de la istoricul cât s-a plătit în 2011 impozit corectat cu acei indicatori relevanţi", a afirmat Grapini la o conferinţă organizată la BNR. Ea a dat ca exemplu hotelurile de la mare şi de la munte, unde este luată în calcul sezonalitatea pentru stabilirea sumei de plată. Grapini a menţionat că la aceste servicii pentru populaţie evaziunea este foarte mare, în 2011 încasându-se impozit de la toate hotelurile şi pensiunile din România mai puţin decât la reparaţii auto. Grapini a precizat că, astfel, firma respectivă nu mai plăteşte alt impozit, nici măcar 16% impozit pe profit, arătând că poate face profit "cât vrea", pe care poate să-l investească mai departe sau să acorde dividende. "Acesta este un studiu care, în mod normal, ar trebui să dea rezultate dacă Ministerul de Finanţe îl va aplica întru totul. Peste două zile are loc o întâlnire între patronate, ministerul meu şi Ministerul de Finanţe pentru a finaliza proiectul", a spus Grapini.
Impozitul forfetar, care ar urma să fie introdus de la 1 iulie, va viza doar unele servicii, precum pensiuni, hoteluri, restaurante, saloane de înfrumuseţare sau spălătorii auto.
Impozitul pe venit IMM-urilor ar putea fi redus
Impozitul de 3% pe venitul microîntreprinderilor, obligatoriu de la începutul acestui an, ar putea fi scăzut la 1,5% începând cu luna iulie, a mai spus ieri Maria Grapini. "Eu cred că argumentele şi analizele noastre au fost convingătoare. Ministerul Finanţelor face acum studiu de impact pentru reducerea acestui impozit de la 3% la 1,5%. Cota de 1,5% mi se pare mai etică, mai ales că din februarie impozitul pe cifra de afaceri este obligatoriu. Interesul meu este să colectez, dar şi să le dau şansa să se dezvolte, să crească şi să intre ulterior într-o altă categorie de impozitare", a declarat Grapini. Ea a arătat că în trecut s-au încasat sume foarte mici din impozitul pe microîntreprinderi, iar o reducere a acestui impozit ar duce la o conformare şi la o transparenţă mai mare din partea acestor firme, care vor vedea un prim pas dinspre fisc.
Plafonul veniturilor pentru microîntreprinderi a fost redus în acest an de la 100.000 euro la 65.000 euro, echivalent în lei, iar toate firmele cu capital privat care nu depăşesc acest prag plătesc un impozit de 3% pe veniturile realizate începând cu 1 februarie 2013. Guvernul a estimat că impozitele colectate astfel de la microîntreprinderi ar aduce la buget 457 milioane de lei în acest an.
Sindicaliştii de la Poştă ţin cu ursul
Reprezentanţii sindicatelor recunosc existenţa unui excedent de personal în unităţile poştale raportat la volumul de muncă realizat la nivelul companiei. Cel puţin aşa susţine Compania Naţională Poşta Română, într-un comunicat remis ieri, în contextul protestelor spontane organizate la nivelul unor subunităţi poştale. Potrivit sursei citate, volumul prestaţiilor poştale a scăzut continuu în perioada 2009-2012. În schimb, ponderea cheltuielilor salariale raportată la veniturile Poştei Române a crescut în perioada 2009 - 2012 de la 63% la 71%, comparativ cu o medie de 51% la operatorii poştali din Europa, situaţie care afectează competitivitatea companiei în contextul liberalizării pieţei serviciilor poştale.
Preşedintele Sindicatului Poşta Română, Matei Brătianu, a declarat ieri că peste 1.500 de poştaşi din 21 de oficii din Bucureşti au întrerupt lucrul, nemulţumiţi că cei din conducerea CNPR vor să impună un număr de zile neplătite şi să reducă programul de lucru pentru toţi salariaţii. Brătianu a precizat că angajaţii sunt nemulţumiţi de faptul că ar urma să li se impună între una şi patru zile neplătite, iar pentru acest lucru nu este necesară consultarea sindicatelor, întrucât există o prevedere în Codul muncii care permite acest lucru. Poştaşii din Bucureşti sunt nemulţumiţi şi de faptul că le-a fost anulată o cursă pe zi, deşi aceştia sunt obligaţi să facă două curse zilnice din cauza volumului mare de corespondenţă. Liderul sindical a mai spus că oamenii sunt nemulţumiţi şi din cauza faptului că cei din conducerea CNPR refuză să facă disponibilizări colective în urma cărora oamenii ar primi salarii compensatorii şi ar putea să beneficieze de indemnizaţie de şomaj, preferând să reducă programul de lucru cu o oră sau două pentru toţi salariaţii, ceea ce atrage şi o reducere salarială de 15-20 la sută.
Parisul şi Berlinul pregătesc un "New Deal" împotriva şomajului
n planul, la care subscriu "întrepinderi majore", prevede ca Banca Europeană de Investiţii să acorde credite în valoare de câteva miliarde firmelor care se vor angaja să recruteze tineri
Parisul şi Berlinul vor să prezinte la sfârşitul lunii un plan comun de luptă împotriva şomajului în rândul tinerilor, care afectează Europa, prin intermediul acordării unor credite întreprinderilor care îi recrutează, scrie ziarul german Rheinische Post în ediţia de ieri.
Iniţiativa comună a miniştrilor francez al Muncii Michel Sapin şi german Ursula von der Leyen, intitulată "New Deal for Europe", o referire la un "New Deal" din anii '30 al preşedintelui american Franklin Roosevelt, urmează să fie prezentată într-o conferinţă la Paris, pe 28 mai. Miniştrii Finanţelor Pierre Moscovici şi Wolfgang Schäuble "vor lua de asemenea parte", scrie ziarul, care se sprijină pe "surse apropiate guvernelor şi organizatorilor conferinţei".
Planul, la care subscriu "întrepinderi majore", potrivit ziarului, prevede ca Banca Europeană de Investiţii (BEI) să acorde credite "în valoare de câteva miliarde" firmelor care se vor angaja să recruteze sau să formeze tineri. Uniunea Europeană (UE) a ajuns deja la un acord pentru alocarea sumei de şase miliarde de euro, până în 2020, luptei împotriva şomajului în rândul tinerilor, un flagel care afectează, spre exemplu, unul din doi tineri în Spania.
Guvernul nu ia în calcul suprataxarea mediului privat
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că nu ia în calcul varianta aplicării taxei de solidaritate şi în mediul privat. Întrebat dacă taxa discutată în USL, în ianuarie, îi privea şi pe cei din mediul privat, Ponta a răspuns: "A fost o discuţie apropo de faptul că ar fi constituţional sau neconstituţional. Ori atât timp cât salariile - a spus Curtea că au fost tăiate doar la bugetari, că doar nu am tăiat salariile la privaţi - la fel ar fi în continuare". Ponta a spus că problema principală ţine de diferenţa dintre salariile celor din mediul bugetar. "Problema principală aici e cât de mare e diferenţa între cel mai mare venit din zona bugetară, mai ales din zona companiilor şi autorităţilor care sunt majoritar de stat, şi cel mai mic venit şi acolo evident că între 18-20.000 de lei lunar şi 800 de lei lunar, e mult prea mare diferenţa. Despre asta discutăm, o să căutăm, avem timpul necesar să gândim o soluţie de echilibrare", a spus Ponta. Întrebat dacă ia în calcul în continuare varianta ca angajaţii din mediul privat să fie suprataxaţi, Ponta a replicat: "Nu. E clar acuma?".
Vice-premierul şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, a admis, sâmbătă, că la sfârşitul lui 2012 în coaliţia de guvernare s-a discutat despre suprataxarea tuturor celor care obţin venituri, inclusiv privaţii, arătând că în USL nu s-a ajuns la o decizie.
Salariul mediu net a crescut cu 4% în luna martie
Salariul mediu nominal net a ajuns la 1.617 lei în martie, în creştere faţă de luna precedentă cu 4,1%, cele mai mari câştiguri fiind înregistrate în industria tutunului, de 5.645 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, unde un angajat a primit în medie 860 de lei, potrivit INS. Salariul mediu brut a fost de 2.231 lei în martie, cu 4,1% mai mare decât în luna anterioară. În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul salariului mediu net a fost mai mare în martie decât în luna precedentă, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, pentru performanţe deosebite sau pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte).
Cea mai mare creştere a salariului s-a înregistrat în domeniul fabricării produselor din tutun (19,3%). Au crescut cu 10,5% - 18,5% şi salariile în domenii precum fabricarea de produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. Cele mai semnificative scăderi ale salariilor s-au înregistrat în alte activităţi extractive (-4,8%) şi în activităţile auxiliare intermedierilor financiare, inclusiv activităţile de asigurare şi fonduri de pensii (-4,1%).
Plafonul pentru programul de creditare Kogălniceanu a fost epuizat
Plafonul de 16 milioane de lei pentru programul de creditare Mihail Kogălniceanu destinat IMM-urilor, cu dobândă subvenţionată de stat, a fost consumat integral în două săptămâni de la lansare, la mijlocul lunii aprilie, a declarat ministrul pentru IMM-uri, Maria Grapini. Firmele mici şi mijlocii pot beneficia, prin programul Mihail Kogălniceanu, de linii de credit în valoare maximă de 400.000 lei/an, cu dobândă total subvenţionată şi/sau garantate acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Linia de credit cu dobândă subvenţionată şi/sau, după caz, cu garanţie de stat este de maximum un an, iar perioada de rambursare este stabilită de instituţia de credit care a acordat creditul. "Cred că un ritm mai rapid de consumare a fondurilor nu a existat pe un proiect concret", a afirmat ieri Grapini. Ea a menţionat că a solicitat Ministerului de Finanţe printr-un memorandum să supliementeze fondurile pentru acest program, estimând un necesar de încă 39 milioane de lei. Solicitarea urmează să fie analizată şi posibil soluţionată la rectificarea bugetară din luna iunie.
În cadrul programului sunt implicate Alpha Bank, Banca Comercială Carpatica, Banca Transilvania, Bancpost, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, Garanti Bank, OTP Bank România, Pro Credit Bank, UniCredit Ţiriac Bank, Banca Comercială Română, Piraeus Bank şi Libra Internet Bank.
Finanţele s-au împrumutat cu un randament la un nou minim istoric
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat ieri 800 milioane lei, exact suma vizată prin vânzare de certificate de trezorerie cu maturitate la 12 luni, iar costul de finanţare a coborât la un nou minim istoric, de 3,98%.
Finanţele au primit subscrieri de 3,03 miliarde lei. Analiştii ING Bank se aşteptau la un randament maxim de circa 3,9%, acesta fiind nivelul inferior de pe piaţa secundară. Administratorii datoriei publice au mai vândut certificate cu scadenţa la un an în luna aprilie, când randamentul mediu acceptat a fost de 4,99% pe an. Atunci, Finanţele au atras 600 milioane lei.
Ministerul Finanţelor Publice vrea să atragă în luna mai 3,78 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat, după ce în aprilie a împrumutat de pe piaţa internă peste 5 miliarde lei, prin vânzare de titluri în lei (2,5 miliarde lei) şi în euro (581,4 milioane euro, echivalentul a 2,55 miliarde lei).
Dobândă negativă la depozitele BCE?
Reducerea dobânzii la depozite sub nivelul zero de către Banca Centrală Europeană (BCE) ar fi o măsură eficientă pentru a ajuta economia zonei euro, a declarat ieri Ignazio Visco, membru în consiliul guvernatorilor BCE.
Coborârea dobânzii la depozite în teritoriul negativ ar însemna că BCE va taxa băncile comerciale pentru a păstra overnight banii lor, un lucru pentru care, potrivit lui Mario Draghi, BCE este pregătită "din punct de vedere tehnic" să o facă. O astfel de decizie ar trebui să încurajeze băncile să împrumute bani în economia reală decât să-i păstreze la BCE, dar ar putea, de asemenea, să aibă un impact semnificativ asupra operaţiunilor interne ale băncilor şi asupra pieţelor financiare şi de obligaţiuni. "La ultima reuniune a consiliului am căzut cu toţi de acord că trebuie să analizăm cu atenţie şi în această situaţie am putea reduce rata la depozite. Personal cred că aceasta este o măsură eficientă, iar economia are în prezent nevoie de o astfel de măsură. Din punct de vedere tehnic suntem gata să intervenim. Ar putea fi unele consecinţe neintenţionate, suntem conştienţi de acest lucru, şi ştim cum să facem faţă unor astfel de situaţii", a declarat Ignazio Visco, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Italiei. Imediat după aceste declaraţii, moneda euro s-a depreciat în raport cu dolarul până la 1,2953 dolari, de la 1,2976 anterior, iar randamentul pentru obligaţiunile guvernamentale germane pe 10 ani a crescut.
La ultima sa reuniune de politică monetară din data de 2 mai, gardienii euro au decis să lase dobânda la depozite la nivelul zero, dar au redus dobânda de referinţă în zona euro la nivelul record de 0,5%.
Înmatriculările de vehicule noi, la prima creştere din 2013
Înmatriculările de vehicule noi au înregistrat, în aprilie, pentru prima dată în acest an, o creştere, respectiv de 19,95%, comparativ cu aceeaşi lună din 2012, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Astfel, în aprilie, din totalul de 7.251 de unităţi noi înmatriculate, autoturismele au consemnat o creştere de 21,71%, până la 5.242 de exemplare. De asemenea, cifre pozitive au fost înregistrate la autovehicule cu destinaţie specială (^458,33%), tractoare (^56,67%), autobuze şi microbuze (^39,39%), remorci (^16,35%), mopede/motociclete (^14,42%) şi autovehicule transport mărfuri (^4,07%).
Cea mai vândută marcă auto a rămas, şi în aprilie, Dacia, cu 1.441 unităţi (creştere de 63,94% faţă de aprilie 2012), urmată de Volkswagen - cu 655 unităţi (^15,72%), Ford - 368 unităţi (^51,44%) şi Skoda - 357 unităţi.
Conform datelor DRPCIV, în aprilie, cele mai rare mărci nou înmatriculate au fost: Lancia (4 exemplare), Ferrari (două unităţi), Aro, Aston Martin, Cadillca, GWM, Maserati, McLaren şi Smart (câte o unitate).
La sfârşitul anului trecut, parcul auto naţional era de 4.485.148 unităţi, din care 31,6% aparţinea mărcii Dacia, urmată de mărcile germane Volkswagen şi Opel. Din totalul consemnat, mai mult de jumătate dintre maşini (55%) erau mai vechi de 10 ani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
