MOZAIC STIRI ECONOMICE: Romanii au cheltuit peste 22 milioane euro de 1 Mai şi Paşte
Numărul romanilor care au petrecut minivacanţa de 1 Mai şi Paşte în ţară a crescut cu 52% comparativ cu situaţia cumulată a celor două sărbători din 2012, iar al celor care au ales destinaţiile externe de peste 2,5 ori, sumele cheltuite depăşind 22 milioane euro, reiese din datele FPTR. "În minivacanţa de 1 Mai şi Paşte, zilele libere şi tarifele mai mici au condus la o creştere a numărului total de turişti în Romania cu 52% (...). Aceştia au cheltuit peste 51 milioane lei doar pentru servicii turistice şi peste 35 milioane pentru distracţie", se arată într-un comunicat al Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). Potrivit sursei citate, de Paşte, cei mai mulţi turişti au ales ca destinaţie de vacanţă zonele rurale din Romania, pensiunile atrăgand peste 65.000 de turişti. Staţiunile montane au fost şi ele solicitate pentru sărbătoarea Paştelui de aproximativ 25.000 de turişti, dublu faţă de anul trecut. Astfel, unităţile de cazare de pe Valea Prahovei au fost ocupate în proporţie de 70-80%, în timp ce în celelalte staţiuni montane gradul de ocupare a fost de pană la 70%. Pe litoral, după ziua de 1 mai, au rămas să petreacă Paştele circa 16.000 de turişti. În staţiunile balneare numărul turiştilor a rămas nemodificat, 10.000 de turişti petrecand Paştele în aceste zone, număr similar cu cel din 2012. "În Romania, cheltuielile s-au extins în această perioadă, cu bugetul alocat distracţiilor şi meselor festive. Bugetul mediu de cheltuieli estimat pentru alte servicii, în afară de cazare şi mic dejun este de 100 de lei pe zi", mai arată FPTR. Aproximativ 2.500 de turişti, de două ori şi jumătate mai mulţi decat anul trecut, au ales Delta Dunării ca destinaţie pentru 1 Mai şi Paşte. În ceea ce priveşte turismul extern, peste 12.000 de romani au ales să petreacă această minivacanţă în străinătate, pentru care au alocat în total 2,3 milioane de euro. Cei mai mulţi, peste 7.000, au mers în Bulgaria, unde au cheltuit 630.000 euro, destinaţie urmată în top de Ungaria şi Turcia, cu cate 600 de turişti romani. Potrivit FPTR, cifrele sunt aproximative şi au fost obţinute pe baza datelor furnizate de sistemul de rezervări www.RezEx.ro, a estimărilor furnizate de ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural) şi OPTBR (Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din Romania) şi a membrilor FPTR precum şi a sondajului aplicat unui număr semnificativ de operatori din turism.
Jaful de la companiile energetice iese la lumină
Guvernul sesizează DNA pentru nereguli la complexe Rovinari, Craiova şi Turceni şi la SNLO
Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) acuzand nereguli comise în perioada 2010-2012 la complexele energetice Rovinari, Craiova şi Turceni, precum şi la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, în urma unui control efectuat la nou-înfiinţatul Complex Energetic Oltenia. Inspectorii guvernamentali reclamă majorarea ilegală, cu peste 20% din valoarea iniţială, a valorii contractelor de achiziţie publică şi arată că, în perioada verificată, la nivel acestor companii au fost încheiate un total de 76 contracte de sponsorizare de peste 19 milioane lei. Conform notei de control, CE Turceni a încheiat 32 contracte de sponsorizare pentru 458.949 lei, CE Craiova a încheiat 10 contracte pentru 1,68 milioane lei, iar CE Rovinari a încheiat 34 contracte pentru 16,9 milioane lei. În aceeaşi perioadă, CE au încheiat 19 contracte pentru servicii de asistenţă juridică în baza cărora carora, pană în noiembrie 2012, au fost efectuate plăţi de 1,1 milioane lei. O altă concluzie este că, deşi legislaţia interzicea companiilor de stat să achiziţioneze autoturisme, aceste companii au făcut astfel de achiziţii. Complexul Energetic Oltenia a fost înfiinţat anul trecut prin fuziunea complexelor energetice Craiova, Rovinari şi Turceni şi a Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia.
Încep negocierile pentru autostrada Comarnic - Braşov
Premierul Victor Ponta a anunţat, ieri, că a fost înştiinţat de către ministrul Dan Şova că de ieri încep negocierile pentru încheierea contractului de construcţie a autostrăzii Comarnic - Braşov. Ponta a spus, totodată, că negocierile pentru centura Sud a Capitalei şi cele pentru autostrada Piteşti - Craiova sunt în fază avansată. "Domnul şova m-a înştiinţat că practic de maine (miercuri - n.r.) încep negocierile care trebuie să finalizeze contractul pentru Comarnic - Braşov. La fel, suntem în fază avansată cu centura Sud a Bucureştiului şi cu autostrada Piteşti - Craiova. Deci, partea de infrastructură categoric trebuie îmbunătăţită", a spus premierul. CNADNR a primit oferte din partea unei companii din China şi a trei asocieri de firme pentru proiectarea, construcţia, finanţarea şi operarea tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, printre ofertanţi fiind şi companiile Vinci şi Aktor, care s-au retras din acest proiect în urmă cu trei ani. Astfel, pe listă s-au înscris compania China Communications Construction şi asocierea formată din din firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, asocierea formată din Vinci, Strabag şi Aktor, precum şi asocierea formată din Impregilo şi Salini. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă avand loc în 2010, cand caştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul roman nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării. Tronsonul Comarnic-Braşov, cu lungime de 55 de kilometri, avea ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul roman ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.
Pierderile fondurilor de pensii s-au înjumătăţit
Administratorii fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) au încheiat anul 2012 cu un rezultat cumulativ negativ de 15,2 milioane de lei, în scădere cu 45,1% faţă de anul precedent, potrivit datelor administratorilor. Pe Pilonul II activează opt societăţi care administrează cate un fond de pensii private obligatorii. Potrivit datelor publicate, ING Pensii a raportat cel mai ridicat profit în 2012, care a atins 16,4 milioane de lei, de la 11,4 milioane de lei în urmă cu un an. Pe locul doi s-a plasat Allianz-ţiriac, cu un caştig de 13,2 milioane de lei, în creştere de aproape patru ori faţă 2011, urmat de Generali, care a trecut pe profit - 3,2 milioane de lei şi Alico Pensii - 1,8 milioane de lei, de la 270.968 lei în 2011. Ceilalţi patru administratori s-au menţinut pe minus, cele mai mari pierderi fiind consemnate de BCR Pensii - 38,8 milioane de lei (în creştere cu 27,1 faţă de 2011), Eureko Pensii - 8,8 milioane de lei (în uşoară scădere faţă de anul precedent) şi BRD Pensii - 1,5 milioane de lei, de la 2 milioane de lei în 2011. În cazul Aegon Pensii, pierderile au crescut cu 16,7%, la 640.061 lei. Pe de altă parte, toate cele opt fonduri de pe Pilonul II au obţinut profit, caştigul net cumulat fiind de 719,5 milioane de lei, de peste cinci ori mai ridicat faţă de 2011, cand a atins 142,9 milioane de lei. Primele trei poziţii în clasamentul fondurilor cu profitul cel mai ridicat au fost ocupate de ING (administrat de ING Pensii) - 292,5 milioane de lei (comparativ cu 35,72 milioane de lei în 2011), AZT Viitorul Tău (Allianz-ţiriac Pensii) - 178,2 milioane de lei, rezultat în creştere cu 259,4% faţă de 2011 şi Aripi (Generali Pensii) - 67,7 milioane de lei (de la 15,66 milioane de lei în urmă cu un an).
Un investitor în Roşia Montană este implicat într-un scandal uriaş
Miliardarul Beny Steinmetz, cel mai bogat israelian şi unul dintre principalii investitori la proiectul minier de la Roşia Montană, ar putea pierde drepturile asupra unui zăcămant uriaş de minereu de fier din Guineea, cu resurse estimate la 50 miliarde dolari, în urma unei anchete a guvernului SUA. O investigaţie derulată de Departamentul Justiţiei din SUA şi autorităţile din Guineea a condus la arestarea a doi directori executivi detaşaţi în statul african de la BSG Resources, companie deţinută de Beny Steinmetz, şi la reţinerea unui cetăţean francez, care va fi judecat în New York, transmite Bloomberg. Ancheta se referă la modalitatea în care BSG Resources (BSGR) a obţinut drepturile asupra proiectului minier de la Simandou, Guineea, deţinute împreună cu gigantul brazilian Vale. Zăcămantul de minereu de fier situat în sud-estul Guineei conţine resurse cu o valoare de 50 miliarde de dolari. "Alegaţiile că ar fi avut loc vreo neregulă în privinţa modalităţii în care BSG Resources a obţinut drepturile miniere din Guineea sunt complet nefondate. BSG Resources îşi va apăra reputaţia şi drepturile miniere din Guineea pe toate canalele legale, inclusiv arbitrajul internaţional, dacă guvernul continuă măsurile ilegale de a expropria interesele BSG Resouces", se arată într-un comunicat al BSG Resources, citat de Bloomberg. Compania a anunţat în luna martie că guvernul din Guineea se pregăteşte să anuleze licenţele miniere pentru exploatarea Simandou şi un alt proiect. Lucrările la ambele zăcăminte au fost îngheţate anul trecut de compania de proiect, deţinută în parteneriat de BSGR şi Vale. EL a precizat că anchetatorii din SUA şi Guineea au asigurat compania că nu este vizată în mod direct de investigaţie. Steinmetz (57 de ani) are o avere estimată la 8,9 miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg. Miliardarul deţine indirect, prin firma BSG Capital, 16% din acţiunile Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation. Gabriel Resources deţine 80% din proiectul minier de la Roşia Montană, restul acţiunilor fiind în propritatea statului roman.
Facebook va fi invadat de reclame
Facebook va introduce începand din luna iulie spoturi publicitare video în pagina "Noutăţi" (News Feed), pentru a obţine o nouă sursă de venit de la advertiseri, decizie care i-ar putea nemulţumi pe unii utilizatori dacă va deranja semnificativ funcţionalitatea reţelei de socializare. Noile spoturi video vor apărea pe principala pagină vizualizată de utilizatori, iar primul clip va rula automat fără sunet, potrivit Financial Times. Utilizatorul va putea opta pentru activarea sunetului sau pentru vizionarea altor spoturi situate mai jos pe pagină. Unii analişti sunt îngrijoraţi că noul format al paginii de "Noutăţi" îi va deranja pe unii utilizatori şi ar putea conduce la scăderea activităţii pe Facebook. Analistul Brian Wieser de la Pivotal Research consideră că reclamele video nu ar fi mai intruzive pentru utilizatori decat spoturile livrate în prezent pe platformă, însă rularea automată a clipurilor sau o altă formă de vizionare "forţată" ar putea deranja. Facebook va percepe puţin peste 20 de dolari la mia de spoturi video livrate, indiferent dacă utilizatorii vor activa sau nu conţinutul audio, au declarat pentru Financial Times surse apropiate Facebook.
Profitul BRD e în scădere cu 84%
BRD - Groupe Societe Generale (BRD) a înregistrat un profit net de 13 milioane lei în primul trimestru din acest an, în scădere cu 84% faţă de perioada similară a anului trecut, iar volumul creditelor acordate a avansat cu 2,1%, potrivit informaţiilor transmise marţi la Bursa de Valori Bucureşti. "În primul trimestru al anului 2013, banca şi-a desfăşurat activitatea în condiţiile unui mediu economic încă dificil, caracterizat de o cerere scăzută de produse şi servicii bancare. Volumul total al creditelor acordate clientelei este de 34,97 miliarde lei, mai mare cu 2,1% în comparaţie cu nivelul înregistrat pe 31 martie 2012, cu accent pe creditarea persoanelor fizice (plus 3,4% vs -1,5% la nivel de piaţă). Această evoluţie a fost susţinută în principal de creditele imobiliare, în creştere cu 32% faţă de trimestrul I al anului 2012, nivel care depăşeşte media pieţei, care a înregistrat o creştere de doar 10,4%", se spune într-un comunicat transmis de BRD. Creditele pentru companii au înregistrat un uşor avans faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012 (plus 1% cu o evoluţie deosebit de bună la nivelul segmentului marilor clienţi corporativi (plus 4,7% în comparaţie cu T1 2012).
Kraft Foods a devenit Mondelez Romania
Compania Kraft Foods Romania, care comercializează cafea, ciocolată şi biscuiţi, şi-a schimbat, din 25 aprilie, denumirea în Mondelez Romania, ca urmare a strategiei globale a grupului din care face parte. La 1 octombrie, 2012, Kraft Foods s-a împărţit în două companii publice de top: o companie de snacks la nivel global, cu creştere semnificativă şi o companie de produse de băcănie, în America de Nord, cu o marjă de profit ridicată. Aceasta din urmă, îşi menţine numele de Kraft Foods Group", se arată într-un comunicat al companiei. oul nume, inventat, este o combinaţie între echivalentul latin al cuvantului "lume" şi o expresie care sugerează termenul "delicios". otrivit companiei, Mondelez Romania este lider de piaţă în categoriile de cafea, ciocolată şi biscuiţi, poziţie pe care vrea să o consolideze prin investiţii în mărcile sale şi extinderea gamei de produse. ondelez Romania este prezentă pe piaţa locală din anul 1994 şi are în portofoliu mărci precum Jacobs, Nova Brasilia, Milka,Toblerone, Poiana, belVita şi Oreo.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
daniela, acum 4002 zile, 15 ore, 10 minute, 26 secunde 
