MOZAIC STIRI ECONOMICE: Ce reţetă are Guvernul ca să evite interzicerea mititeiilor
Guvernul va transmite Comisiei Europene o solicitare formulată de Asociația Romană a Cărnii pentru ca rețeta mititeilor să fie inclusă pe lista rețetelor tradiționale, avand în vedere că de la 1 iunie producţia de mititei sub actuala reţetă ar trebui interzisă, conform unei directive europene. Directiva prevede că de la 1 iunie se interzice folosirea în compoziția produselor de carne procesată a carbonaților de sodiu, a unui conservant și a unui antioxidant - aditivi alimentari ce sunt esențiali în rețeta de preparare a micilor. Guvernul a anunţat ieri, printr-un comunicat, că va face demersuri ca produsul "mititei" să fie introdus, alături de burger și de carnatul spaniol chorizo, în categoria produselor tradiționale care nu sunt supuse acestor reguli. "Astfel, cu ocazia grupului de lucru care va avea loc în data de 2 mai, în cadrul Comisiei Europene, reprezentantul Guvernului Romaniei va transmite solicitarea formulată de către Asociația Romană a Cărnii ca rețeta produsului mititei să fie inclusă pe lista rețetelor tradiționale. Reprezentanții Guvernului vor face toate demersurile necesare pentru includerea mititeilor în lista produselor tradiționale și consideră că aceasta și orice alte măsuri care trebuie luate, reprezintă o soluție corectă și normală, susținută și de reprezentanții industriei producătorilor de carne. Autoritățile romane vor lua toate măsurile necesare pentru a nu se interzice micii pe teritoriul Romaniei", se arată în comunicatul Executivului. Guvernul precizează că discuția de la nivelul Uniunii Europene se referă numai la micii produși industrial. Asociația Romană a Cărnii, cea mai importantă organizație a procesatorilor de carne din Romania, a solicitat deja Comisiei Europene introducerea actualei rețete de mici în lista celor "tradiționale", pentru ca procesatorii romani să poată folosi în continuare aditivii ce urmează să fie interziși. În 2012, piața locală a micilor s-a ridicat la aproape 22.000 tone, dintre care 72% a fost acoperit de vanzările din retailul modern.
Adio computer?
Vanzările de tablete cresc în ritm alert
piaţa tabletelor a crescut de aproape două ori şi jumătate în primul trimestru pană la 49 milioane unităţi
Piaţa tabletelor a crescut cu 142% în primul trimestru faţă de perioada similară a anului trecut, de la 20,3 milioane la 49,2 milioane de unităţi, potrivit datelor companiei de cercetare IDC. Apple şi-a menţinut poziţia de lider, prin modelele iPad, însă cota de piaţă a companiei americane a scăzut la 39,6%, de la 58,1% în primele trei luni din 2012, se arată într-un comunicat publicat de IDC. Ca volum, Apple a vandut în primele trei luni ale acestui an 19,5 milioane de tablete iPad şi iPad mini, faţă de 11,8 milioane în primul trimestru al lui 2012. Tabletele cu sistem de operare Google Android au reprezentat 56,5% (27,8 milioane de unităţi) din vanzările totale, faţă de 39,4% (8 milioane) în perioada corespunzătoare a anului anterior. Locul al doilea în topul producătorilor este ocupat de Samsung, cu o cotă de piaţă de 17,9% (8,8 milioane de tablete), în urcare de la 11,3% (2,3 milioane). Grupul sud-coreean este urmat de compania taiwaneză Asus, care a crescut de la 3,1% (600.000 de unităţi) la 5,5% (2,7 milioane) din vanzările totale de tablete. Amazon.com se găseşte pe poziţia a patra, cu o cotă de 3,7% (1,8 milioane), faţă de 3,6% (700.000 unităţi) cu un an în urmă. Datele IDC arată că Microsoft a vandut 900.000 de tablete în perioada analizată, cifră care îi conferă o cotă de piaţă de 1,8%. Pe de atlă parte, tabletele echipate cu sisteme de operare Windows sau Windows RT au reprezentat un total de 3,7% (1,6 milioane unităţi) din vanzările din primul trimestru. În contextul creşterii explozive a pieţei tabletelor, vanzările de PC-uri au scăzut în primul trimestru cu 14%, la 76,3 milioane unităţi, potrivit estimărilor anunţate în aprilie de IDC. Evoluţia reprezintă un declin record al pieţei PC-urilor şi subliniază situaţia dificilă a unei industrii ajunse la saturaţie, care trebuie să concureze pentru atenţia consumatorilor cu smatphone-urile şi tabletele, aflate în creştere puternică.
Jocurile video încetinesc declinul mintal al varstnicilor
Jocurile video, considerate uneori dăunătoare pentru copii, sunt în schimb benefice pentru persoanele în varstă de peste 50 de ani, mobilizand şi ameliorand capacităţile cognitive ale acestora, afirmă autorii unui studiu american, informează AFP. Cele cateva sute de persoane în varstă de peste 50 de ani care au fost monitorizate de cercetătorii de la Universitatea Iowa din Statele Unite au prezentat semne de îmbunătăţire a capacităţilor lor cognitive şi o întarziere de caţiva ani a declinului mintal asociat cu bătraneţea. Este vorba de cel din urmă dintr-o serie amplă de studii care au vizat înţelegerea motivelor pentru care, atunci cand îmbătranesc, oamenii îşi pierd acele funcţii majore ale creierului care asigură funcţionarea memoriei, a atenţiei, a percepţiei şi a capacităţii de rezolvare a unor probleme. În acest studiu, 681 de persoane, care aveau o stare bună de sănătate, au fost repartizate în patru grupuri ţintă, în interiorul cărora au fost separate în două subgrupuri: unul pentru persoanele între 50 şi 64 de ani şi altul pentru persoanele de peste 65 de ani. Un grup trebuia să rezolve cuvinte încrucişate pe computer, celelalte trei, să joace un joc video denumit "Road Tour", care constă în identificarea unui model de automobil afişat pentru scurt timp pe o plăcuţă de înmatriculare. Scopul este de a creşte nivelul de dificultate. La fiecare nivel, viteza creşte, la fel ca numărul elementelor care distrag atenţia, afişate pe ecran. Indiferent de viteza de pornire a jucătorului, afirmă Fredric Wolinsky, profesor de sănătate publică la Universitatea Iowa, principalul autor al acestui studiu publicat în revista PLOS One, "antrenamentul permite unui jucător să îşi crească viteza cu 70%". Testate pe parcursul unui an, grupurile care au jucat cel puţin 10 ore acest joc video au caştigat cel puţin trei ani de sănătate mintală. Grupul care a jucat cu patru ore mai mult a caştigat chiar patru ani faţă de momentul în care se declanşează declinul cognitiv, potrivit acestui studiu.
Veste proastă din zona euro
Producţia industriei prelucrătoare din zona euro s-a contractat în aprilie pentru cea de-a 21-a lună consecutiv, potrivit datelor prezentate joi de compania de cercetare Markit Economics, evoluţie care reprezintă un nou semnal că Banca Centarlă Europeană (BCE) ar putea reduce dobanda cheie. Indicele industriei prelucrătoare din zona euro calculat lunar de Markit a scăzut la 46,7 puncte în aprilie, de al 46,8 în martie, însă uşor peste media estimărilor analiştilor, de 46,5 puncte, potrivit Bloomberg. O valoare sub 50 de puncte a indicatorului reprezintă contracţia producţiei. Majoritatea economiştilor anticipează că BCE va reduce joi rata dobanzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 0,5%, un nou minim record, pentru a stimula creditarea şi creşterea economică în contextul recesiunii din zona euro. BCE estimează pentru acest an o contracţie economică de 0,5% în zona euro. Economia zonei euro este în contracţie de 5 trimestre consecutive şi se estimează că trendul va continua şi în primele trei luni ale acestui an, potrivit economiştilor contactaţi de Bloomberg. Inflaţia din zona euro a scăzut puternic în aprilie, la 1,2%, minimul ultimilor trei ani, iar şomajul a atins nivelul record de 12,1%, potrivit datelor prezentate miercuri de Eurostat. Siemens, cel mai mare grup industrial european, şi-a redus joi prognoza de profit net pentru acest an la 4,5 miliarde euro, acuzand încetinirea comenzilor şi provizioane pentru întarzierea unor livrări.
Facebook face profituri frumuşele din nevoia de socializare
Vanzările Facebook în primul trimestru au crescut cu 38%, la 1,46 miliarde de dolari, depăşind estimările analiştilor, iar profitul net a avansat cu 58%, la 217 milioane de dolari, semn că publicitatea pe dispozitive mobile generează afaceri tot mai mari pentru cea mai mare reţea de socializare. Media estimărilor analiştilor contactaţi anterior de Bloomberg indica venituri de 1,44 miliarde de dolari pentru companie în primele trei luni ale anului. Platforma pentru publicitate pe smartphone-uri şi tablete a devenit o prioritate a Facebook în ultimul an, după evoluţia modestă a acţiunilor companiei în vara anului trecut. Titlurile s-au depreciat cu peste 50% de la listarea la bursa de la New York, în luna mai a anului trecut, pană în septembrie, din cauza temerilor investitorilor privind capacitatea companiei de a genera venituri din publicitatea pe dispozitive mobile. Acţiunile Facebook au atins minimul în luna septembrie, la 17,7 dolari, revenind ulterior pe un trend ascendent odată cu îmbunătăţirea perspectivelor privind veniturile obţinute din spoturi publicitate afişate pe smartphone-uri şi tablete. Miercuri, Facebook a închis în scădere cu 1,2% pe bursa de la New York, la 27,43 dolari, cu 28% sub nivelul de aproximativ 38 de dolari obţinut în oferta publică iniţială derulată cu un an în urmă. În primul trimestru al acestui an, platformele mobile au generat aproximativ 30% din veniturile din advertising ale Facebook, faţă de 23% în perioada corespunzătoare a anului trecut.
BMW a intrat în derapaj controlat
BMW, cel mai mare producător de automobile premium la nivel mondial, a înregistrat în primul trimestru un profit net în scădere uşoară, la 1,3 miliarde euro, în timp ce vanzările au coborat la 17,5 miliarde euro, dar au depăşit estimările, în pofida crizei din Europa. Compania a confirmat ţinta pentru acest an, respectiv un profit înainte de taxe în stagnare faţă de nivelul record înregistrat în 2012, potrivit Bloomberg. Profitul înainte de dobanzi şi taxe (EBIT) a scăzut cu 4,5% în primul trimestru, la 2,04 miliarde euro, în timp ce media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indica un rezultat de 1,82 miliarde euro. Vanzările BMW au coborat totodată cu 4,1%, la 17,5 miliarde euro, iar profitul net s-a redus cu 3%, la 1,31 miliarde euro, potrivit unui comunicat transmis joi de grupul german. Producătorul automobilelor BMW, Mini şi Rolls-Royce anticipează că evoluţia pozitivă a pieţelor din SUA şi China va estompa efectul declinului vanzărilor din Europa, unde piaţa auto s-a restrans la minimul ultimilor 20 de ani.
Buffett şi-a redus participaţia la Moody's
Grupul american Berkshire Hathaway, controlat de miliardarul Warren Buffett, şi-a redus participaţia la agenţia de rating Moody's, unde este cel mai mare acţionar, după ce cotaţia bursieră a companiei a urcat cu 21% de la începutul acestui an, transmite Bloomberg. Berkshire a vandut în această săptămană 1,75 milioane de acţiuni Moody's la preţuri cuprinse între 59,93 şi 60,94 dolari pe acţiune, pe care a încasat între 104,8 milioane dolari şi 106,6 milioane de dolari, reiese din raportãrile către autorităţile de reglementare a pieţei de capital. Potrivit datelor Yahoo Finance, Berkshire Hathaway deţinea la finele anului trecut 28,4 milioane de acţiuni Moody's, reprezentand 12,76% din total. Acţiunile Moody's au scãzut semnificativ în luna februarie, cand principalul competitor, agenţia Standard & Poor's (S&P), a anunţat că ar putea fi acţionată în judecată pentru că ar fi atribuit ratinguri exagerat de bune unor obligaţiuni bazate pe credite ipotecare. Buffett a început să-şi reducă participaţia la Moody's încă din 2009 şi a criticat agenţia pentru că nu a anticipat scăderea preţurilor de pe piaţa imobiliară.
Franţa se împrumută la costuri minime record
Costul de finanţare al Franţei pe o perioadă de 10 ani a scăzut ieri la un noi minim record, de 1,81%, înainte de decizia de politică monetară care va fi anunţată de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Bloomberg. Trezoreria Franţei a atras ieri 4 miliarde euro prin vanzarea de obligaţiuni guvernamentale cu maturitatea la 10 ani, la un randament mediu e 1,81%, faţă de un cost de 1,94% în luna aprilie, care a reprezentat de asemenea la acea dată un minim istoric. Totodată, statul francez a obţinut 1 miliard de euro prin plasamente de obligaţiuni cu scadenţa în 2032 şi alte 3 miliarde euro prin titluri cu maturitatea în 2021. Majoritatea economiştilor anticipează că BCE va reduce joi rata dobanzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 0,5%, un nou minim record.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
