Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Patru companii foarte mari sunt interesate de CFR Marfă

Ziarul de Vrancea
1 mai 2013 554 vizualizări
Anunţul a fost făcut ieri de către premierul Victor Ponta

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, răspunzand unei întrebări despre privatizarea CFR Marfă, că "sunt patru companii foarte mari care au anunţat deja intenţia" şi că "pană la board-ul FMI din iunie o să avem procedura finalizată". "Sunt patru companii foarte mari care au anunţat deja intenţia şi pană la board-ul FMI din iunie o să avem procedura finalizată", a spus Ponta, miercuri. Premierul a arătat că procedura de privatizare se desfăşoară conform prevederilor recomandate de consultant, iar ceea ce este important este că nu pot participa "tot felul de oameni", cum a fost în cazul Oltchim. De asemenea, întrebat dacă prevederea privind participarea la licitaţie a unor asocieri de companii nu poate duce la un nou caz Oltchim, Ponta a spus că e nevoie de investiţii foarte mari la CFR Marfă, iar cei care participă se pot asocia pentru a investi. "Păi trebuie şi 30 de milioane de euro activitate în domeniu. Nu ştiu dacă domnul Diaconescu are", a mai spus premierul. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a afirmat recent că după cedarea a 51% din acţiunile CFR Marfă statul roman va putea împiedica vanzarea companiei la fier vechi, iar condiţiile restrictive impuse în caietul de sarcini nu vor permite înscrierea la licitaţie a unor "geambaşi". Fenechiu a spus că şi-ar dori ca privatizarea să fie realizată cu o companie care să dezvolte transportul feroviar de mărfuri în Romania. Privatizarea CFR Marfă este unul din angajamentele asumate de Guvern prin acordul cu FMI. Licitaţia pentru pachetul de 51% din acţiunile CFR Marfă va porni de la un preţ de 180 milioane de euro, iar caştigătorul licitaţiei va fi stabilit la jumătatea lunii iunie. Procedura va avea trei etape - precalificare, negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, respectiv licitaţie cu ofertă în plic.

Preţul SIF-urilor a ajuns sub cel de la început de an

Acţiunile Societăţilor de Investiţii au înregistrat scăderi din cauza politicii de dividend practicate de companii

Trecerea datelor de referinţă pentru participarea la AGA companiilor listate a cauzat scăderea cotaţiilor pentru majoritatea emitenţilor, astfel că bursa a închis pe minus a doua lună consecutivă, cu 3,5% în aprilie, indicele BET-FI plasandu-se sub nivelul din decembrie, dar BET-C rămane cu plus 5%. "După ce au trecut datele de referinţă pentru AGA (datele la care acţionarii trebuie să deţină acţiuni pentru a participa la AGA - n.r.), probabil că rulajele vor începe să crească în perioada datelor de înregistrare (data la care investitorii trebuie să deţină acţiuni pentru a beneficia de deciziile AGA - n.r.). Există atat investitori care îşi doresc dividendele extrem de generoase distribuite de unele companii, dar pe de altă parte există şi o altă largă categorie de investitori care nu vor să stea blocaţi în aşteptarea dividendelor care, din păcate, în unele cazuri sunt distribuite după mult timp de la AGA", a declarat Mihai Chişu, broker la Swiss Capital. Indicele general al Bursei, BET-C, a scăzut cu 3,52% în aprilie, înregistrand a doua lună consecutivă de corecţii, după ce în martie a coborat cu 1,72%. Cele două luni de scăderi au tăiat consistent din caştigul consemnat în primele două luni din acest an, cand investitorii au ridicat preţurile mizand pe dividendele pe care estimau că le vor propune companiile spre distribuire. Astfel, raportat la nivelul de la finele anului trecut, indicele BET-C este cu 5,2% peste nivelul de la finele anului trecut. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a scăzut cu 5,31% în aprilie, în timp ce indicele BET-FI, al titlurilor celor cinci SIF-uri şi al acţiunilor Fondului Proprietatea, a coborat cu 9,25%. Comparativ cu nivelurile de la finele anului trecut, indicele BET încă este pe plus, cu 3,65%, în timp ce indicele BET-FI a intrat deja sub nivelul din 2012.  La finalul lunii aprilie, BET-FI a fost cu 2,45% sub nivelul de la finalul anului trecut. Corecţia indicelui BET-FI a fost determinată în principal de trecerea datei de înregistrare pentru dividende la SIF Moldova, ceea ce a dus în jos preţul acţiunilor cu aproape 19% în doar o zi. Corecţia este normală avand în vedere că, de regulă, preţurile scad cu o valoare apropiată de cea a dividendului, în data ex-dividend, după care cei care cumpără acţiunile unei companii nu mai au dreptul să încaseze dividendele distribuite din profitul înregistrat anul trecut. Totodată, indicele BET-FI a fost afectat şi de corecţia înregistrată de acţiunile SIF Banat-Crişana, care în doar două zile au coborat cu aproape 13%, după decizia AGA prin care societatea de investiţii nu va acorda dividende. Astfel, acţiunile SIF Moldova (SIF2) au coborat în aprilie cu aproape 28%, iar titlurile SIF Banat-Crişana cu 21,4%. Titlurile celorlalte trei SIF-uri au înregistrat scăderi între 5,9% şi 16,2%, în timp ce acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 4,51%. "Trecerea datelor pentru dividende (majoritatea stabilite în luna mai - n.r.) va duce cotaţiile în jos, clar, şi apoi cred că ne vom alinia ca de fiecare dată la evoluţia pieţelor externe. Totuşi, cred că va fi greu să captăm întregul potenţial de creştere de pe pieţele externe şi, mult mai simplu, vom capta potenţialul de scădere, tocmai din cauza interesului redus", a afirmat Chişu.

Vanzările Carrefour Romania s-au apropiat de un miliard de euro

Grupul francez Carrefour, prezent în Romania cu trei formate de magazine - hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de proximitate, a înregistrat anul trecut pe piaţa romanească vanzări de 986 milioane euro, fără TVA, cu 3% mai mari faţă de valoarea din 2011. În 2011, vanzările retailerului s-au ridicat la 955 milioane euro, fără TVA, potrivit datelor grupului francez. Carrefour Romania s-a axat anul trecut în principal pe deschiderea de supermarketuri Market, respectiv a 21 de unităţi noi, dar şi de magazine de proximitate Express, în colaborare cu reţeaua Angst, a 16 unităţi. Anul trecut compania a închis hipermarketul din Arad, ca urmare a închiderii centrului comercial Armonia Shopping Center. Astfel la finele anului trecut, retailerul opera 108 magazine, dintre care 24 de hipermarketuri Carrefour, 65 de supermarketuri Market şi 19 magazine Express. De la începutul anului, Carrefour a inaugurat 7 magazine, ajungand la o reţea de 115 unităţi. În aprilie, compania a deschis şi un hipermarket online, aflat momentan în varianta beta, de unde clienţii îşi pot face cumpărăturile, cu livrare la domiciliu, serviciul fiind disponibil pentru Bucureşti şi zona limitrofă.


Un turc a ajuns şef la Banca Transilvania

Actualul preşedinte al Credite Europe Bank Romania, Omer Tetik, va fi numit director general al Băncii Transilvania (TLV), post vacant de mai mult de un an, după plecarea lui Robert Rekkers, au declarat mai multe surse bancare. Tetik şi-a anunţat acţionarii că va înceta colaborarea cu banca începand de la mijlocul lunii mai. Omer Tetik face parte din conducerea executivă a Credit Europe Bank din 2000, unde a debutat ca şef al Diviziei Trezorerie şi Instituţii Financiare, iar mai apoi a coordonat mai multe departamente inclusiv cele de retail banking, reţea şi carduri. În varstă de 40 de ani, Tetik a absolvit în 1996 Orta Doğu Teknik Üniversitesi, Facultatea de Economie, specializarea econometrie. În ianuarie 2012, Robert Rekkers a demisionat din funcţia de director general al Băncii Transilvania şi din cea de membru în Consiliul de Administraţie, după ce a condus banca timp de nouă ani. Rekkers a plecat la grupul Agricover, unde conduce acum Agricover Credit IFN. La finele anului trecut, Horia Ciorcilă, preşedintele CA şi acţionar al Băncii Transilvania, a primit mandatul administratorilor pentru coordonarea activităţii băncii şi a Comitetului Executiv de Management. Pană la acel moment, mandatul de administrator interimar pentru coordonarea activităţii băncii şi a Comitetului Executiv de Management a fost asigurat de Peter Franklin. Atat preşedintele Horia Ciorcilă, cat şi Omer Tetik nu au putut fi contactaţi. Tot atunci, administratorii au desemnat-o pe Luminiţa Runcan pentru poziţia de director general adjunct şi pe Teo Bîrle în calitatea de directorul Direcţiei Trezorerie. Ulteriori, administratorii au numit încă trei directori generali adjuncţi, respectiv Gabriela Nistor, Leontin Toderici şi Andrei Dudoiu, care deţineau funcţii de conducere în cadrul băncii. BERD este cel mai mare acţionar al băncii, controland 14,6% din titluri, şi este urmată de Bank of Cyprus, cu 9,9%. Printre acţionarii semnificativi se regăsesc SIF Moldova, preşedintele Consiliului de Administraţie al băncii, Horia Ciorcilă, şi International Finance Corporation, divizie a Grupului Băncii Mondiale.

Lovitură: Caştigătorii indirecţI ai ofertei Transgaz

Casele de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment (RCI) şi Wood&Company Financial Services s-au plasat pe primele două locuri în topul brokerilor de la BVB, în luna aprilie, cu cote de 26,33% şi, respectiv, de 14,66%, ca urmare a decontării acţiunilor din oferta publică derulată de Transgaz. Oferta prin care statul a vandut 15% din acţiunile Transgaz, reuşind să strangă 315 milioane lei (72 milioane de euro), a fost intermediată de un consorţiu condus de Raiffeisen Capital&Investment, din care au mai făcut parte cehii de la Wood şi BT Securities. Astfel, în luna aprilie, Raiffeisen Capital & Investment a intermediat transferuri în sumă de 494,91 milioane lei, acoperind astfel 26,33% din piaţă. În acelaşi timp, Wood&Company Financial Services a înregistra un rulaj de 275,58 milioane lei, reprezentand o cotă de piaţă de 14,66%. Pe locul trei în topul pentru luna aprilie se plasează Swiss Capital, cu o cotă de piaţă de 13,67% (rulaj de 256,94 milioane lei). Firma de brokeraj a rămas însă pe primul loc în clasamentul din primele patru luni, cu operaţiuni de 1,46 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 23,47%. În topul anual, cehii de la Wood se poziţionează pe locul secund, cu schimburi de 893,51 milioane lei (14,33% din total), fiind urmaţi de Raiffeisen Capital & Investment, cu transferuri de 652,09 milioane lei (10,46% din total). Indicele general al Bursei, BET-C, a coborat în aprilie cu 3,52%, înregistrand a doua lună consecutivă de scădere, dar raportat la nivelul de la finele anului trecut rămane pe un plus de 5,2%.

Şeful Yahoo a caştigat cate şase milioane dolari lunar

Yahoo i-a acordat un pachet salarial de 36,6 milioane de dolari directorului general, Marissa Mayer, pentru cele nici şase luni în care s-a aflat la conducerea companiei anul trecut, potrivit Bloomberg. Salariul lui Mayer, care are ca principală misiune revigorarea companiei, s-a situat la numai 454.862 dolari, la care s-a adăugat un bonus în bani de 1,12 milioane de dolari. Cea mai mare parte a pachetului salarial constă dintr-un bonus în acţiuni cu valoare de circa 35 milioane de dolari, potrivit unui document transmis bursei din SUA. Mayer a primit şi alte beneficii în valoare de peste 40.000 de dolari, între care servicii de securitate şi asigurare de viaţă. Yahoo a apelat la Mayer, fost vicepreşedinte Google, în iulie anul trecut, după o serie de schimbări la nivelul managementului.

Apple a vandut obligaţiuni de 17 miliarde dolari

Apple a vandut obligaţiuni în valoare de 17 miliarde de dolari, emisiune record pentru o corporaţie, iar fondurile urmează să fie folosite în programul care prevede returnarea a 100 de miliarde de dolari către acţionari, potrivit Bloomberg. Compania americană a emis obligaţiuni cu dobandă variabilă în valoare de 3 miliarde de dolari şi titluri cu rată fixă de 14 miliarde de dolari. Maturităţile variază între 3 şi 30 de ani. Fondurile obţinute din obligaţiuni vor ajuta Apple să evite plata taxelor pe care le-ar datora în cazul repatrierii unor fonduri de 102,3 miliarde de dolari din lichidităţile pe care le deţine în afara SUA. "Este un brand de calitate foare ridicată, ceea ce aduce foarte mulţi cumpărători diferiţi", a declarat Ashish Shah, director de investiţii la AllianceBernstein, fond care administrează active de 256 miliarde de dolari. Vanzarea de obligaţiuni, prima pentru Apple începand din 1996, a fost intermediată de Goldman Sachs şi Deutsche Bank. Emisiunea de obligaţiuni a Apple este cea mai mare din istorie pentru o corporaţie, potrivit calculelor Bloomberg. Valoarea emisiunii a depăşit suma de 16,5 miliarde de dolari împrumutată prin obligaţiuni de RocheHolding în februarie 2009.

Unde îşI ascund averile bogaţii Rusiei

Cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia, cu o avere însumată de 227 miliarde de dolari, îşi controlează o parte însemnată a activelor prin intermediul unor companii holding înregistrate în afara ţării, pentru a-şi proteja afacerile de stat, dar şi de rivali, potrivit Bloomberg. "Entităţile offshore sunt principalele instrumente ale oamenilor de afaceri ruşi pentru protejarea activelor de autorităţi şi rivali", a declarat Valeri Tutikhin, avocat la firma John Tiner & Partners, din Geneva, specializată în administrarea averii. Cel mai bogat om din Rusia, Alisher Usmanov, a transferat anul trecut controlul averii sale de 20 de miliarde de dolari unei companii holding din Insulele Virgine Britanice, aflată la o distanţă de circa 9.000 de kilometri de Moscova. Compania, USM Holdings, controlează cel mai valoros activ al miliardarului, Metalloinvest Holding Co, lider în privinţa producţiei de minereu de fier în Rusia. Controlul este exercitat prin intermediul a două subsidiare din Cipru, USM Steel & Mining Group Ltd şi USM Investments Ltd, potrivit raportului anual al Metalloinvest. Miliardarii ruşi, mulţi cu averi acumulate în perioada foarte volatilă care a urmat căderii comunismului, se folosesc de entităţi străine pentru a-şi administra, păstra şi ascunde averea. Aceste practici au atras şi nemulţumirea preşedintelui Vladimir Putin.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.