MOZAIC STIRI ECONOMICE: Facebook, una din cauzele crizei financiare!
Contactul direct dintre bancă şi client era esenţial la sfarşitul secolului XIX pentru decizia de creditare, tehnologia modernă din prezent care intermediază relaţia dintre client şi bancher, ca o "decuplare", putand fi una dintre cauzele crizei financiare actuale, apreciază guvernatorul BNR. "Un principiu fundamental şi pentru acea vreme, dar şi pentru perioada de astăzi, în noile condiţii, era să existe posibilitatea unei relaţii directe cu clienţii. Pe atunci nu era comunicarea electronică, nu era Facebook, trebuia să-l vezi pe nenea acela. De aici şi reticenţa ideii că se poate face electronic banking, adică pană cand nu te uiţi în ochii clientului nu poţi să iei o decizie să dai un credit, mare discuţie şi în prezent. Se spune că una dintre cauzele crizei financiare actuale este această decuplare, între client şi bancher au apărut o sumedenie de forme intermediere, toate mijlocite de tehnologia modernă care nu asigură acea alchimie pe care o ai atunci cand îl priveşti în ochi pe clientul tău şi-i acorzi sau nu creditul. şi apar tot felul de indicatori, supraindicatori, solvabilităţi, profitabilităţi, lichidităţi cu care-i înnebuneşti (pe clienţi – n.r.), de multe ori activitatea bancară este complexă. Pană la urmă, contactul direct cu clientul era esenţial, în bankingul de la sfarşitul acelui secol trebuia să te vezi ochi în ochi cu clientul", a afirmat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o dezbatere cu ocazia lansării cărţii "Palatele Băncii Naţionale a Romaniei Volumul I: Palatul vechi". El a menţionat că această comunicare era un fel de transparenţă prin expunere, iar supravegherea clienţilor se realiza vizual, negustorii cu pravălii pe Strada Lipscani, unde a fost construit palatul vechi al băncii centrale, fiind urmăriţi de la balcoanele palatului. "Supravegherea era de fapt supraveghere vizuală, de aceea în jurul băncii centrale erau celelalte bănci comerciale şi se ieşea la balcon - «Băi, ia vezi ce face Xulescu, şi-a închis prăvălia sau nu?» Că dacă şi-a închis prăvălia era supravegheat cand iese în faţa prăvăliei dacă este vesel sau trist. Erau formele acestea palpabile de supraveghere. Pană şi-n interiorul băncii - negustorii veneau să sconteze - erau supravegheaţi de la balcoane (acum sunt închise, că se face curent, dar atunci erau deschise) de cei care înregistrau - cum se numeşte în prezent back office – conţopiştii stăteau sus şi din cand în cand se uitau pe balcon să vadă cum se comportau comercianţii care solicitau credite. Relaţia directă cu clientul, în condiţiile în care banca era prima bancă de emisiune - era bancă comercială, dădea credite economiei - era extrem de importantă, iar clădirea băncii era, din acest punct de vedere, adecvată negoţului cu bani din secolul al XIX-lea", a povestit Isărescu. Guvernatorul BNR a explicat că sediul băncii trebuia plasat în apropierea sursei de capital, respectiv pe Strada Lipscani, unde erau negustorii, care aveau nevoie de capital circulant. "Veneau, primeau ştampila pe spinare că sunt onorabili, că altfel nu intrau la scont, şi intrau prin urmare, scontau şi plecau cu bani, cu capitalul circulant necesar", spune şeful băncii centrale. El a inventariat trei cerinţe necesare pentru un negustor care apela la bancă, respectiv să fie înregistrat la Registrul Comerţului, să nu fie înscris în "închisoarea datornicilor" (un fel de Biroul de Credit în prezent) şi să-şi fi plătit la timp datoriile.
Străinii controlează trei sferturi din grupurile de firme
Germania se plasează pe prima poziţie în funcţie de ponderea numărului de salariaţi din aceste entităţi, potrivit INS
Aproape trei sferturi dintre cele 21.277 de grupuri de întreprinderi care activau pe piaţa romanească în anul 2011 sunt controlate de societăţi din străinătate, Germania plasandu-se pe prima poziţie în funcţie de ponderea numărului de salariaţi din aceste entităţi, potrivit INS. În Romania, în anul 2011, au fost identificate 21.277 grupuri de întreprinderi, din care 5.555 de grupuri rezidente şi 15.722 de grupuri de întreprinderi multinaţionale ( 101 controlate din interior, respectiv 15.621 controlate din străinătate), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Un grup reprezintă mulţimea de întreprinderi legate la un cap de grup printr-o cotă de control real nenul, iar o întreprindere este controlată dacă o altă întreprindere deţine un procent depăşind strict 50% în luarea deciziilor din adunarea generală a acţionarilor, sau care, prin contract are drept de control. În anul 2011, 26% din grupurile de întreprinderi identificate în Romania erau rezidente, iar 90% dintre acestea aveau 2 sau 3 întreprinderi. Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din Romania îşi desfăşoară activitatea în comerţ, industria prelucrătoare sau construcţii. În anul 2011, cel mai mare procent de grupuri de întreprinderi au fost identificate în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (21%), secţiunea industria prelucrătoare (16%), secţiunea construcţii (14%). Grupurile de întreprinderi rezidente activează în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (22%), industria prelucratoare (13%), construcţii (11%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (11%). În funcţie de ponderea numărului de salariaţi, majoritatea subgrupurilor de întreprinderi din Romania sunt controlate din Germania, Franţa sau Olanda. Rezultatele anului 2011 indică faptul că pe primul loc, în funcţie de ponderea numărului de salariaţi, se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice situate în Germania (17%), pe locul doi sunt cele controlate din Franţa (11%), în timp ce 8% din subgrupurile de întreprinderi sunt controlate din Olanda. În funcţie de ponderea numărului de salariaţi în total grupuri de întreprinderi multinaţionale controlate din străinătate, subgrupurile de întreprinderi controlate din Germania predomină în industria prelucratoare (7%), în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (5%) şi în secţiunea informaţii şi comunicaţii (1%).
Fiscul oferă date despre firme prin SMS
prin acest serviciu se pot obţine date cum ar fi dacă o companie este inactivă sau despre regimul TVA u numărul care trebuie apelat este 1300
Persoanele sau firmele interesate dacă o companie este inactivă sau de regimul de taxă pe valoare adaugată vor putea obţine aceste informaţii transmiţand un mesaj text prin SMS la numărul 1300, care să conţină codul de identificare fiscală al societăţii respective, a anunţat ieri ANAF. Serviciul "Acces date prin SMS" a fost dezvoltat de mai multă vreme de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu sprijinul Serviciului de Telecomunicatii Speciale şi a devenit operaţional începand de ieri. Potrivit ANAF, contribuabilul va primi SMS de raspuns prin intermediul operatorilor de telefonie mobilă, cu urmatoarele date disponibile: codul de identificare fiscală; denumirea agentului economic; dacă este înregistrat/neînregistrat în scopuri de taxa pe valoare adaugata (exemplu: TVA Da/Nu); starea de inactivitate fiscală a agentului economic (exemplu: Inactiv Fiscal Da/Nu); - aplicarea sistemului de taxa pe valoare adaugată la încasare (exemplu: TVA Încasare Da/Nu); şi un cod de siguranţă stabilit de ANAF. Informaţiile furnizate prin SMS sunt în concordanţă cu datele existente în baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Pentru început, serviciul va fi disponibil în retelele de telefonie mobilă Orange şi Vodafone, urmand ca în perioada următoare acesta să poată fi utilizat şi în alte reţele. "Costul generat de utilizarea serviciului de mesaje scurte este în sarcina contribuabililor care solicită informaţiile. Tariful pentru un astfel de serviciu se stabileşte şi se percepe de către operatorii de telefonie mobilă. Costul nu este perceput de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală", se arată într-un comunicat al ANAF. Informaţiile publice despre firme se pot obtine gratuit accesand portalul www.anaf.ro, secţiunea Informatii publice - Informaţii privind agenţii economici şi/sau Informaţii de interes public.
Guvernul şterge datoriile Remin Baia Mare
Creanţele deţinute de stat la Remin Baia Mare vor fi transformate în acţiuni aflate în portofoliul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), deoarece există un investitor important care poate redeschide Remin, a anunţat premierul Victor Ponta. El a precizat că operaţiunea va fi reglementată printr-o ordonanţă de urgenţă aflată pe agenda şedinţei de marţi a Guvernului. Lista actelor normative pregătite pentru şedinţa de marţi a fost transmisă anterior de Guvern, fără însă ca această ordonanţă să fie anunţată. "Astăzi cred că avem pe ordinea de zi o ordonanţă referitoare la Remin Baia Mare, transformarea creanţelor statului în acţiuni şi transferate către AVAS (în prezent, AAAS - n.r.). Înţeleg că există un investitor important care poate redeschide Remin", a spus Ponta. În 2006, Compania Naţională a Metalelor Preţioase şi Neferoase Remin Baia Mare şi-a întrerupt defintiv activitatea, iar Ministerul Economiei a împărţit activele companiei prin înfiinţarea societăţii Econord, căreia i s-a stabilit ca principal obiectiv reorganizarea activităţii Remin, dar care nu a avut o activitate vizibilă. Conducerea companiei afirma atunci că intrarea în faliment nu a condus la înteruperea totală a activităţii, Remin ocupandu-se în continuare, prin cei 300 de salariaţi, de paza obiectivelor şi securizarea galeriilor de mină, evacuarea şi epurarea apelor de mină. Înainte de 1989, compania a avut chiar şi 30.000 de angajaţi, iar înainte de disponibilizările colective din 1996 a avut în jur de 14.000 de salariaţi.
UniCredit preia portofoliul RBS Romania
UniCredit Ţiriac Bank şi UniCredit Consumer Financing au semnat marţi cu RBS Romania contractul de achiziţie a portofoliului de retail al britanicilor, care cuprinde active de 315 milioane euro şi pasive de 230 milioane euro, scrie Ziarul Financiar. Tranzacţia include şi segmentul de tip private banking (Royal Preferred Banking). De asemenea, cele două părţi au agreat transferul angajaţilor RBS Romania care lucrau pe zona de retail şi private banking. Tranzacţia aşteaptă acum aprobarea BNR şi a Consiliului Concurenţei. "Segmentul de retail este important pentru noi şi această achiziţie se potriveşte foarte bine strategiei noastre de dezvoltare pe termen mediu şi lung, urmand să ne menţinem abordarea de bancă europeană de top pe piaţa romaneascăă", a declarat Rasvan Radu, CEO al UniCredit Ţiriac Bank şi country chairman al grupului UniCredit în Romania. La randul său, Henk Paardekooper, preşedintele RBS Romania, a afirmat că reputaţia UniCredit face ca transferul să fie o soluţie atractivă pentru clienţi, iar banca sa va urma strategia de concentrare pe serviciile pentru persoane juridice. UniCredit Ţiriac Bank a obţinut anul trecut un profit net consolidat de 177,4 milioane lei (40 milioane euro), potrivit standardelor de raportare financiară internaţionale (IFRS), în urcare cu 11,3% faţă de 2011, datorită creşterii veniturilor şi diminuării provizioanelor. Cedarea business-ului de retail al RBS Romania vine la cateva zile după ce Marfin Bank Romania a preluat de la sucursala din Romania a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane euro şi active brute de 82 de milioane euro. În luna martie, Raiffeisen Bank Romania, deţinută de grupul austriac Raiffeisen, a cumpărat portofoliul de retail al Citi Romania, parte a grupului american cu acelaşi nume, respectiv peste 100.000 de clienţi cu active de mai mult de 90 de milioane de euro şi peste 175 milioane euro în depozite la finele anului trecut.
Şomajul din zona euro a atins un nou nivel record
Rata şomajului din zona euro a atins în martie un nou nivel record, de 12,1%, faţă de 12% în februarie, evoluţie care pune presiune suplimentară pe Banca Centrală Europeană (BCE) să adopte noi măsuri de sprijinire a economiei, potrivit Bloomberg. La nivelul UE, şomajul a rămas constant în martie, la nivelul record de 10,9% atins în februarie. Creşterea puternică a numărului de pesoane care nu găsesc loc de muncă nu poate fi ignorată, deoarece este cea mai amplă fragmentare care are loc în Europa. Este chiar mai grav în ceea ce priveşte şomajul în randul tinerilor, a declarat săptămana trecută vicepreşedintele BCE Vitor Constancio. În zona euro, numărul şomerilor a atins în martie 19,1 milioane de persoane, în timp ce în UE totalul se situează la 26,52 milioane de persoane, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, biroul de statistică al UE. Cele mai scăzute rate de şomaj sunt înregistrate în Austria, cu 4,7%, şi Germania, cu 5,4%, iar maximul în Grecia, cu 27,2% (date din ianuarie).
Luxemburg va renunţa la secretul bancar
Luxemburgul este pregătit să facă schimb de informaţii cu SUA şi statele UE privind conturile bancare deţinute de companii multinaţionale la băncile din ţară, continuand măsurile luate pentru a se despărţi de imaginea de paradis fiscal, potrivit Financial Times. Ministrul Finanţelor din Luxemburg, Luc Frieden, a declarat că guvernul este dispus să extindă numărul de conturi bancare acoperite de noile acorduri de schimb de informaţii încheiate cu SUA şi UE astfel încat să includă şi companiile multinaţionale. Acordurile, convenite recent, se referă în prezent numai la persoane suspectate că ar evita plata taxelor prin ascunderea banilor în conturi bancare din Luxemburg. Sectorul bancar luxemburghez are active de aproape 3.000 de miliarde de euro, de 22 de ori mai mult faţă de Produsul Intern Brut. Datorită activităţilor derulate în Luxemburg de companii multinaţionale, precum Amazon.com sau Skype, stocul investiţiilor străine directe în ţară s-a cifrat anul trecut la 2.280 miliarde de dolari, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Din această sumă, numai 122 miliarde de dolari au ajuns în economia reală.
Condiţiile de vanzare a CFR Marfă sunt schimbate din mers
MT a modificat două condiţii de precalificare din cadrul ofertei de vanzare de acţiunilor CFR Marfă, stabilind că licenţa de transport de marfă poate fi deţinută de unul sau mai mulţi membri ai unui grupul de investitori, care să aibă cumulat o cifră de afaceri medie anuală de 30 milioane euro. Noua condiţie impune "deţinerea, de către unul sau mai mulţi membri ai grupului de investitori, a unei licenţe de transport de marfă sau a oricărei alte aprobări, în vigoare, emise de către o autoritate competentă în domeniul transporturilor cu cel puţin 3 ani înainte de data depunerii documentelor de participare, care a fost deţinută neîntrerupt şi fără încălcări semnificative în toată această perioadă", potrivit unui anunţ publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor (MT). Anterior nu se specifica dacă respectiva licenţă sau aprobare trebuie deţinută de unul sau mai mulţi membri ai asocierii. A doua modificare prevede că membrii grupului care îndeplinesc cerinţa anterioară vor trebui să aibă cumulat o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de cel puţin 30 milioane euro. În varianta iniţială a anunţului se arăta că membrul grupului de investitori care deţine licenţa sau aprobarea trebuie să aibă respectivul rulaj mediu anual în ultimii trei ani.
