Economic

Regionalizarea României: Harta bunăstării şi a dezastrelor

Ziarul de Vrancea
28 apr 2013 1976 vizualizări
Actualele opt regiuni de dezvoltare ale României au cele mai mari şanse să devină, în configuraţia curentă, viitoarele opt regiuni administrative ale României. Ar urma să se întâmple chiar la sfârşitul acestui an. Diferenţele de dezvoltare de la o regiune la alta sunt uluitoare.

 

 

 

România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziția geografică în țară - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest,Centru, București și Ilfov.

Diferenţele de dezvoltare dintre cele opt zone sunt foarte mari. De exemplu, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor* în regiunea Bucureşti-Ilfov este peste dublul celei mai prospere zone din România, Banat, care, de asemenea, este de aproape două ori peste Moldova. Astfel, în Bucureşti-Ilfov, PIB per capita a fost calculat de Insitutul Naţional de Statistică la 13.213 euro*, cifră comparabilă cu a Slovaciei. Ca fapt divers, Bucureşti cu Ilfov ar fi undeva pe locurile 40, în timp ce România se clasează pe 70 în lume. Regiunea Vest are 6.281 euro, iar regiunea Nord-Est, cea mai săracă, are un PIB per capita de 3.421 euro.

Pe de altă parte, Ardealul stă ceva mai bine decât sudul ţării, având un PIB per capita în jurul a 5.000 de euro, faţă de regiunile sudice care au undeva la 4.500 de euro.

 

Vicepremierul Liviu Dragnea a afirmat că unul dintre obiectivele Guvernului este înfiinţarea regiunilor de dezvoltare, care să fie şi funcţionale până la sfârşitul acestui an, astfel încât acestea să poată beneficia de fonduri din bugetul UE care va fi alcătuit pentru perioada 2014-2020.

El a spus că actualul desen regional al României are argumente serioase pentru a fi adoptat, el arătând că, deşi analiza nu s-a finalizat şi decizia nu a fost luată, lucrurile se îndreaptă "cu paşi serioşi" în această direcţie.

Regionalizarea este o măsură care va avea rolul de a micşora timpii de întârziere, de a micşora birocraţia şi de a stimula "toate motoarele de dezvoltare pe care acum nici măcar nu le bănuim, care există latent în fiecare regiune", a mai spus vicepremierul.

Regiunile vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile.

Regiunile de dezvoltare sunt deocamdată opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană.

 PIB per capita la nivelul ţării este de 5.553 euro. PIB per capita fără Bucureşti-Ilfov este de 4.723 euro.

 

*PIB nominal per capita, calculat pentru regiunile ţării de Institutul Naţional de Statistică la nivelul anului 2010. Ultima actualizare disponibilă.
** cursul de schimb luat în calcul este de 4,4 lei la un euro

 

www.rtv.net


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
proiectu lu peste, acum 2053 zile, 8 ore, 26 minute, 3 secunde
Intrebare, de ce trebuie sa pastrez judetele intregi, eu stiu ca aproape tot ce s-a facut dupa crima lui iliescu, sunt lucruri de mantuiala, la fel se face si cu gaselnitza asta de regionalizare, daca citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.