MOZAIC STIRI ECON0MICE: Doar 5% din romani au lefuri mai mari de 5.000 de lei
Peste jumătate dintre angajaţii romani au caştiguri brute sub 1.500 de lei pe lună şi doar 5% caştigă peste 5.000 de lei, iar 70% dintre femei şi 65% dintre bărbaţi au salarii lunare brute mai mici de 2.000 de lei, potrivit INS. Cercetarea statistică asupra salariilor în luna octombrie 2012, publicată ieri de INS, arată că 5% din numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, au realizat sub şi la nivelul salariului minim pe economie (700 lei), 46,7% dintre salariaţi au caştigat între 701 lei şi 1.500 lei şi 32,1% între 1.501 şi 3.000 de lei. În luna octombrie, 11% dintre salariaţi au avut caştiguri brute între 3.001 lei şi 5.000 lei, iar 5,2 % au caştigat peste 5.000 de lei. Distribuţia salariaţilor relevă o concentrare în zona caştigurilor mai mici de 2.000 de lei, atat în randul femeilor (70,1%), cat şi al bărbaţilor (65,4%). Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012, exceptand firmele cu mai puţin de patru salariaţi, a fost de 4,3 milioane de persoane, bărbaţii reprezentand 53,9%. Numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie, a fost de 3,6 milioane de persoane (84,4% din efectivul total al salariaţilor). Ponderea femeilor în această categorie a fost de 46,6%. Salariul mediu brut de bază în luna octombrie a fost de 1.828 lei pentru salariaţii care au lucrat 23 de zile, cu program complet, iar salariul mediu brut realizat s-a ridicat la 2.052 lei. Comparativ cu anul precedent, salariul mediu brut de bază a crescut cu 6,3%, iar salariul mediu brut realizat cu 6,8%. Salariul brut a înregistrat creşteri moderate în majoritatea activităţilor economice, cu excepţia hotelurilor şi restaurantelor, unde s-a diminuat cu 4,7%. Cele mai semnificative creşteri au fost în activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (13,0%) şi industria extractivă (10,8%). În ceea ce priveşte activităţile sectorului bugetar, începand cu 1 ianuarie 2010 s-au aplicat prevederile Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice, prin care sporurile, majorările, precum şi indemnizaţiile de conducere au fost incluse în salariul de bază, spre deosebire de anii precedenţi, cand aceste drepturi salariale erau cuprinse în salariul realizat. Începand cu luna iulie 2010, cuantumul brut al salariilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale aferente personalului plătit din fonduri publice au fost diminuate cu 25%, iar începand cu ianuarie 2011 au fost majorate cu 15%. De la aceeaşi dată, în salariul de bază corespunzător personalului din sectorul bugetar au fost incluse sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare. Începand cu luna iunie 2012 s-au aplicat prevederile O.U.G. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale. În luna octombrie 2012, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în toate activităţile sectorului bugetar s-au înregistrat creşteri atat ale salariului de bază cat şi ale salariului realizat. Astfel, salariile au crescut în administraţie publică, cu 12,5%, respectiv 12,6%, în învăţămant cu 9,1%, respectiv 9,7% şi în sănătate şi asistenţă socială cu 8,1%, respectiv 10,3%. Analiza raportului dintre salariul de bază şi salariul realizat, pe activităţi, arată că cele mai mari sporuri şi adaosuri se regăsesc în industria extractivă (35,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (28,3%), transport şi depozitare (24,6%). Caştigul salarial mediu brut realizat de salariaţii care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, pe total economie a fost de 2.151 lei. Femeile au caştigat în medie cu 10,9% mai puţin decat bărbaţii, realizand un caştig salarial mediu brut de 2.018 lei (faţă de 2.266 lei al bărbaţilor).
Diaconu va fi noul şef al ANAF
Gelu Ştefan Diaconu este finul lui Dan Radu Ruşanu, care tocmai a fost numit şef al Autorităţii de Supraveghere Financiară
Premierul Victor Ponta a anunţat că îl va numi la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) pe Gelu Ştefan Diaconu, secretar de stat în Ministerul Economiei, susţinut de PNL. Întrebat, ieri dacă a decis pe cine anume va numi la conducerea ANAF, Ponta a răspuns: "Da, îl pun pe Diaconu". El a adăugat că a cerut informaţii de la toate structurile statului privind situaţia juridică a acestuia şi că răspunsul a fost că dosarul acestuia a fost închis cu neînceperea urmăririi penale şi că nu a ajuns niciodată în instanţă. Luni, surse guvernamentale au declarat pentru MEDIAFAX că şerban Pop a fost anunţat că va fi retras de la conducerea ANAF într-o discuţie avută cu premierul Victor Ponta, în timp ce oficiali din Ministerul Finanţelor, condus de liberalul Daniel Chiţoiu, au recizat că postul va fi preluat de Gelu Ştefan Diaconu. Diaconu a condus Autoritatea Naţional a Vămilor în perioada februarie 2005-februarie 2009. El a fost implicat într-un dosar pentru înşelăciune şi abuz în serviciu, fiind acuzat că în 1996, în calitate de director al Bankcoop Neamţ, ar fi falsificat un contract de credit. Diaconu este finul lui Dan Radu Ruşanu, care a fost numit în urmă cu două zile la conducerea Autorităţii de supraveghere Financiară. Ruşanu este şi naşul lui Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor. Presa a vehiculat că Diaconu este un apropiat a lui Fenechiu.
Ponta insistă pe impozitarea salariilor şi pensiilor mari
Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că îşi menţine intenţia de a impozita salariile şi pensiile din sectorul public care depăşesc 1.000 de euro, totodată el exprimandu-şi speranţa că îi va convinge pe toţi liberalii de necesitatea ei, chiar dacă Crin Antonescu "a înţeles", dar nu este de acord. El a răspuns astfel întrebat de jurnalişti dacă îşi păstrează intenţia de a impozita veniturile persoanelor din sectorul public care depăşesc 1.000 de euro şi dacă a reuşit să-i convingă pe partenerii de coaliţie de necesitatea introducerii acestei măsuri. "În primul rand, trebuie să-i conving nu pe partenerii liberali, că mulţi dintrei ei - vorbesc de domnul Chiţoiu, de ceilalţi - ştiu, de cei care stau pe margine şi-şi dau cu părerea sau scriu editoriale că, dacă am putea să reducem altfel salariile din regii şi societăţile de stat, am face-o, dar nu putem dintr-un simplu motiv: toate aceste salarii sunt pe baza contractelor şi, orice decid eu maine în consiliul de administraţie sau în adunarea generală, a doua zi sunt dat în judecată şi se caştigă procesul. S-a mai întamplat şi cu domnul Boc, şi cu toată lumea. Singura soluţie constituţională prin care poţi să reduci în aceste domenii veniturile foarte mari este soluţia impozitării. Dar pană-i conving pe toţi care nu înţeleg şi nu ştiu aceste lucruri, nu-i nimic, am multă răbdare", a spus Ponta. Întrebat dacă este nevoie să-i explice aceste lucruri şi co-preşedintelui USL, premierul a precizat că Antonescu a înţeles "foarte bine", în schimb nu este de acord cu această măsură. "Dacă (liberalii-n.r.) nu sunt de acord, nu o adoptăm", e explicat premierul, el adăugand că deciziile importante în USL "nu se iau cu forţa, se iau discutand”. Ponta a explicat şi care sunt cauzele care-l determină să ia în calcul introducerea "taxei de solidaritate". "Eu nu cred neapărat că e o problemă că de ce caştigă atat de mulţi bani, poate unii sunt eficienţi, alţii nu sunt eficienţi, însă dacă vorbim de sectorul public, diferenţa uriaşă dintre un director de la Romgaz sau Transgaz care caştigă 14 salarii ale unui medic rezident sau diferenţa, pană ieri, un fost reprezentant la CNVM sau Asigurări care caştiga într-o lună cat tot Guvernul la un loc, şi sunt 27 de miniştri, adică nu e un guvern foarte mic, sigur că sunt lucruri anormale", a explicat premierul.
Perspective "frumoase" pentru gazele din Marea Neagră
Compania OMV Petrom (SNP) a comunicat transportatorului de gaze Transgaz Mediaş (TGN) că sunt perspective "frumoase" în privinţa gazelor din Marea Neagră, a declarat ieri şeful Dispecerului de gaze din companie, Mihai Pătarniche. "Petrom ne-a informat că sunt perspective frumoase", a afirmat Pătarniche, prezent la un seminar pe teme energetice. El a adăugat, răspunzand întrebărilor presei, că în momentul în care va începe extracţia de gaze în Marea Neagră, vor fi necesare "zeci de milioane" de euro pentru realizarea conductelor care să aducă gazele la ţărm, operaţiune în care este foarte probabil să se inmplice şi Guvernul. OMV Petrom şi ExoonMobil ar putea extrage anual 6,5 miliarde metri cubi de gaze naturale din perimetrul Neptun din Marea Neagră, potrivit estimărilor preliminare, cantitate care echivalează cu aproape jumătate din consumul anual actual al Romaniei. Cele două companii explorează împreună perimetrul Neptun din Marea Neagră. În luna februarie a anului trecut, cele două companii au anunţat o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasand zăcămantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. În cazul în care operaţiunile ulterioare vor confirma fezabilitatea din punct de vedere tehnic şi comercial a producţiei de gaze din blocul Neptun, valoarea cumulată a investiţiilor în cadrul fazelor de explorare şi dezvoltare ar putea fi de cateva miliarde de dolari americani. Extracţia gazelor din Marea Neagră este estimată să înceap spre sfarşitul deceniului. Întrebat dacă OMV Petrom va putea exporta gazele pe care le va extrage din Marea Neagră, oficialul Transgaz a răspuns afirmativ. "Dacă Romania este obtuză, Petrom poate exporta, deşi nu poate face ce vrea pentru că este sub jurisdicţie romanească", a afirmat Pătarniche
Oportunitate pentru fermele de familie
Ministerul Agriculturii urmează să lanseze, începand cu mijlocul lunii iunie, o sesiune de depunere proiecte care se adresează fermelor de familie şi prin care acestora li se acordă pană la 50.000 de euro sprijin nerambursabil. "Propunerea pe care Ministerul Agriculturii o lansează va da şansa micilor ferme de familie care vor aplica în cadrul programului să crească şi să producă mai mult pentru piaţă, asigurand astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură", a declarat vineri într-un comunicat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. În cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 milioane euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care pană la 50.000 euro sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Pot depune proiecte persoane fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121, care prin care se sprijină modernizarea exploataţiilor agricole. Ministerul Agriculturii intenţionează să pună la dispoziţia potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte model şi informaţii documentate tehnic pentru ferme de legume în camp şi în spaţii protejate, ferme de vaci de lapte, ferme de creştere şi îngrăşare porcine şi ferme de găini ouătoare.
Şomajul din Spania a urcat la nivelul record de 27,2%
Rata şomajului din Spania a crescut la nivelul record de 27,2% în primul trimestru, de la 26% în ultimele trei luni ale anului trecut, în contextul recesiunii economice agravate de măsurile de austeritate adoptate de guvernul de la Madrid. Numărul total al persoanelor fără loc de muncă a crescut la 6,2 milioane, chiar dacă ritmul avansului s-a mai temperat în ultimele trei luni, a anunţat biroul de statistică din Spania, citat de BBC. Datele privind şomajul evidenţiază eforturile ţării de a ieşi dintr-o criză economică care durează deja de cinci ani. Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, va prezenta vineri un plan de măsuri care au ca scop oprirea recesiunii celei de-a patra mari economii din zona euro, notează BBC. FMI a înrăutăţit recent prognoza privind contracţia economică a Spaniei, de la 1,5% la 1,6%, şi a avertizat că şomajul va atinge nivelul maxim, de 27%, în acest an. Cifra privind şomajul este cea mai ridicată începand cu 1976, anul de după moartea dictatorului Francisco Franco, în care Spania a început tranziţia la democraţie.
Ofertă de 100 miliarde dolari pentru Vodafone
Compania americană Verizon Communications a angajat consultanţi pentru a pregăti o posibilă ofertă de 100 miliarde dolari pentru preluarea participaţiei grupului britanic Vodafone la compania mixtă Verizon Wireless, au declarat surse apropiate situaţiei pentru agenţia Reuters, citată de CNBC. Verizon Wireless este cel mai mare operator de telefonie mobilă din SUA. Oferta de 100 de miliarde de dolari ar trebui să includă bani şi acţiuni. Verizon Communications, cu o participaţie de 55% în compania mixtă, nu a transmis încă o propunere, dar a angajat consultanţi juridici şi bancheri pentru o posibilă ofertă, au spus sursele. Nu există garanţii că grupul britanic ar fi interesat de ofertă sau că aceasta se va materializa, au spus sursele. Verizon nu a ascuns în ultimul deceniu intenţia de a prelua participaţia Vodafone în compania mixtă. Sursele citate afirmă, însă, că Verizon este gata să urmeze o strategie mai agresivă de acestă dată pentru a-şi atinge obiectivul.
