MOZAIC STIRI ECONOMICE: Grupul Kingfisher a preluat magazinele Bricostore Romania
Grupul britanic de bricolaj Kingfisher a preluat de la compania franceză de retail Group Bresson cele 15 magazine Bricostore din Romania, cu vanzări de 131 milioane de euro anul trecut, şi ia în calcul posibilitatea creşterii afacerii pe termen lung la circa 50 de magazine. Kingfisher nu a dezvăluit suma tranzacţiei, care urmează să fie finalizată în următoarele două luni. Magazinele din Romania urmează să fie reconfirgurate în formatul Brico Dépôt, utilizat de grupul britanic în Franţa şi Spania. "Bricostore Romania a înregistrat vanzări de 131 milioane de euro anul trecut şi profit EBITDA de 5 milioane de euro. Este unul dintre cei mai mari retaileri de bricolaj din Romania, cu magazine bine amplasate. Folosind formatul Brico Dépôt, există posibilitatea creşterii afacerii pe termen lung la circa 50 de magazine", se arată într-un comunicat al grupului britanic. Romania este o piaţă atractivă, în creştere, pentru bricolaj. Piaţa organizată de profil s-a triplat în perioada 2005-2011, la circa 1 miliard de euro, se arată în comunicatul grupului britanic. "Piaţa de amenajări interioare din Romania are un potenţial solid de creştere, iar magazinele pe care le cumpărăm se află în locaţii bune", a declarat directorul general al Kingfisher, Ian Cheshire. După preluarea celor 15 magaizne, Kingfisher ajunge la aproximativ 1.050 de unităţi în nouă ţări din Europa şi Asia. Kingfisher a înregistrat vanzări de 10,57 miliarde de lire sterline (12,3 miliarde de euro) pentru anul fiscal încheiat în ianuarie, în scădere cu 2,4% faţă perioada similară a anului anterior. Compania Bricostore face parte din grupul Bresson, cu activităţi în sectorul de retail. Bresson deţine în prezent în Franţa supermagazinele alimentare Monoprix şi spaţiile comerciale But, destinate articolelor de mobilier. Pe piaţa romanească de bricolaj funcţionează companii precum Ambient, bauMax, Bricostore, Dedeman, Hornbach, Mr. Bricolage, OBI şi Praktiker.
Vosganian vrea să reducă datoriile companiilor din apărare
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat ieri că va propune CSAT înfiinţarea unui comitet interministrial care să reducă datoriile companiilor din sectorul de apărare şi să propună modificarea impozitelor plătite de aceste companii. "Vrem să reducem datoriile companiilor din industria de apărare şi vom oferi Guvernului o viziune de reducere a acestora. Mare parte sunt arierate care vin din întarzieri la plată", a afirmat Vosganian într-o conferinţă de presă. Ministrul a reiterat poziţia exprimată în urmă cu mai mult de o săptămană, cand a afirmat că a solicitat Ministerului Finanţelor Publice să accepte angajarea catorva sute de persoane în companiile de apărare. Vosganian a mai spus că Ministerul Economiei va muta unele reprezentanţe comerciale din cateva state europene spre ţări ca Vietnam, Indonezia, Brazilia sau Mexic. "Nu putem extinde reţeaua numeric (din cauza reducerii în ultimii ani a numărului de angajaţi - n.r.). Mai mult de jumătate din glob, ţări din Africa, Australia, parte din Asia şi America Latină, nu este acoperit", a afirmat Vosganian. El a menţionat că vor fi relocate reprezentanţele comerciale din state europene în care Ministerul Economiei fie are mai mulţi reprezentanţi, fie din state cu care Romania nu are relaţii comerciale foarte bune. Vosganian nu a oferit alte detalii. Vietnamul şi Indonezia se numără printre ţările cu cel mai ridicat ritm de creştere economică din lume, mult superior Romaniei, iar Brazilia a obţinut în ultimii ani tot mai multă influenţă la nivel mondial ca urmare a dezvoltării economice accelerate. Aproximativ 70% din comerţul exterior al Romaniei se derulează în prezent pe relaţia cu statele Uniunii Europene. Statele UE domină şi topul investiţiilor străine în Romania, în frunte plasandu-se Olanda, Austria, Germania, Franţa, Italia.
Ambalajele şi fructele din iaurturi sunt importate integral
Romania importă 10% din laptele folosit ca materie primă şi integral foliile din care se fabrică paharele din plastic şi fructele aflate în compoziţia iaurturilor. "Fructele pentru iaurturi vin sub formă de gem pasteurizat în containere închise şi sunt aduse de la mari producători de fructe din Europa. La ora actuală nu există un producător în Romania care să producă fructe pentru uz industrial", a declarat joi Laurenţiu Tulvan, directorul de operaţiuni pentru Europa de Est al Danone. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a vizitat ieri fabrica de lactate din Bucureşti a producătorului francez. El a spus că şi folia de plastic din care se fabrică paharele în care sunt vandute iaurturile este importată din Polonia, pentru că nu există un astfel de material pe piaţa romanească. În schimb, laptele pe care îl folosesc producătorii este în proporţie de 90% de provenienţă internă. Materia primă importată pentru producţia de lactate nu depăşeşte 10%, a afirmat Dorin Cojocaru, directorul general al Asociaţiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL). Potrivit lui Constantin, în perioada 2007-2013 Romania a atras fonduri europene pentru industria laptelui în valoare de 42 milioane de euro.
Fraudele cu fonduri UE sar de 5 miliarde de euro
Uniunea Europeană ar putea pierde anual peste 5 miliarde de euro din buget din cauza fraudelor, de peste 12 ori mai mult decat estimează Comisia Europeană în prezent, potrivit unui raport al camerei superioare a parlamentului britanic. "Am ajuns la concluzia că sistemul antifraudă al UE are un număr de vulnerabilităţi", arată documentul întrocmit de o comisie din Camera Lorzilor, citat de CNBC. Parlamentarii britanici consideră că estimarea de 404 milioane de euro a Comisiei Europene reprezintă doar o mică parte din valoarea fraudelor comise împotriva UE. "Pe baza dovezilor pe care le avem, se pare că valoarea reală ar fi de circa 5 miliarde de euro, dar s-ar putea să depăşească acest nivel", notează comisia. Raportul critică atat statele membre UE cat şi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Lipsa de entuziasm arătată de statele UE în privinţa raportării fraudelor la Comisia Europeană şi inconsecvenţa referitoare la definirea termenului "fraudă" subminează eforturile UE de a percepe adevărata amploare a problemei. "Dovezile arată că unele state membre nu-şi iau în serios responsabilităţile de combatere a fraudei. Responsabilităţile acestora ar trebui să includă: să caute fraudele cu bani de la bugetul UE, să informeze autorităţile UE cand identifică un astfel de caz şi să ia măsuri cand primesc informaţii de la OLAF, o agenţie cu putere limitată", se arată în raport. OLAF este în prezent o instituţie ineficientă, iar restricţiile bugetare înseamnă că trebuie să selecteze cazurile pe care le anchetează. OLAF va rămane o instituţie "limitată" în privinţa protejării intereselor financiare ale UE, dacă continuă să fie văzută ca o organizaţie ale cărei recomandări nu sunt urmate niciodată, a concluzionat comisia britanică.
Abramovici a ieşit din top 10 al miliardarilor ruşi
Proprietarul clubului de fotbal Chelsea Londra Roman Abramovici a ieşit din top 10 al celor mai bogaţi ruşi realizat de revista Forbes Rusia, în timp ce magnatul Alişer Usmanov, unul dintre principalii acţionari ai Arsenal Londra, s-a menţinut pe prima poziţie în listă. Abramovici, implicat în industria siderurgică şi minieră, imobiliare şi telecomunicaţii, a pierdut anul trecut 1,9 miliarde de dolari din avere, estimată de Forbes la 10,2 miliarde de dolari în 2013, pe locul 13 în topul bogaţilor Rusiei, potrivit AFP. Forbes nu a detaliat motivele declinului averii lui Abramovici, cunoscut pentru pasiunea pentru iahturi, călătorii şi clubul Chelsea. Abramovici deţine o colecţie de artă evaluată la 1 miliard de dolari. Alişer Usmanov, care a făcut avere din minerit şi industria lemnului, şi-a extins recent imperiul financiar către media şi alte sectoare. Usmanov are o avere estimată de Forbes la 17,6 miliarde de dolari, care îl plasează în fruntea topului miliardarilor ruşi şi pe locuil 34 la nivel mondial.Cunoscut pentru investiţia la Arsenal Londra, unde deţine aproape 30% din acţiuni, afaceristul de origine din Uzbekistan a pierdut în ultimul an aproximativ 500 milioane de dolari din avere.
Apple a pierdut aproape un sfert din valoare
Apple a pierdut aproape un sfert din valoarea de piaţă de la începutul anului, acţiunile companiei coborand sub 400 de dolari pentru prima dată din decembrie 2011, pe fondul temerilor privind franarea vanzărilor companiei pe o piaţă tot mai aglomerată, care se apropie cu paşi repezi de saturaţie. Apple a închis miercuri la New York în scădere cu 5,5%, la 402,8 dolari, cea mai redusă cotaţie de închidere Acţiunile Apple au atins în cursul şedinţei de tranzacţionare un minim de 398,11 dolari, cel mai redus nivel din decembrie 2011. Apple a atins în septembrie preţul record de 705,07 dolari pe acţiune, valoarea de piaţă a compainei depăşind atunci pentru scurt timp nivelul de 660 miliarde de dolari. La finalul şedinţei de miercuri, capitalizarea Apple se cifrează la 378,25 miliarde de dolari. Producătorul de chip-uri audio Cirrus Logic, care echipează iPhone şi iPad, a anunţat că a acumulat prea multă marfă pe stoc, situaţie care sugerează încetinirea vanzărilor Apple. Aproximativ 91% din vanzările Cirrus Logic merg către Apple, potrivit Bloomberg.
Investitorii s-au bătut să împrumute Fiscul
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat ieri 500 milioane lei prin obligaţiuni pe cinci ani, la un randament mediu în scădere, de 5,09%, în condiţiile în care cererea a fost de 2,7 ori mai ridicată, de 1,35 miliarde de lei. Valoarea indicativă a fost de 500 milioane lei. Interesul pentru obligaţiunile în lei vine după ce analiştii de la BNP Paribas şi Societe Generale au recomandat investitorilor, la finalul săptămanii trecute, să cumpere obligaţiuni guvernamentale romaneşti, anticipand o evoluţie pozitivă în piaţă şi scăderea randamentelor pentru titlurile aflate în circulaţie. La începutul lunii aprilie, administratorii datoriei publice au vandut instrumente din aceeaşi emisiune la un randament mediu de 5,5%. Toate licitaţiile programate de Ministerul de Finanţe în aprilie sunt pentru obligaţiuni, iar următoarea operaţiune este programată pentru luni, 22 aprilie, pentru titluri pe 4 ani, în sumă de 300 milioane lei. De la începutul anului, Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat de pe piaţa internă 20,22 miliarde lei, la care se adaugă 1,08 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
