MOZAIC STIRI ECONOMICE: Doi din trei romani se cazează în vacanţe la părinţi sau bunici: Sejur la mamaia şi tataia
Aproape 67% dintre romanii care merg în vacanţe în ţară se cazează la părinţi, bunici, rude sau prieteni, 9% stau în locuinţe particulare închiriate şi sub 21% înnoptează în hoteluri şi pensiuni, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). "Turiştii romani preferă în vacanţe cazarea la părinţi, bunici, rude sau prieteni. Ca şi în anii anteriori, în 2012 s-a menţinut constantă preferinţa turiştilor romani privind modalitatea de cazare în cadrul călătoriilor pentru vacanţe, 66,8% dintre aceştia preferand cazarea la părinţi, bunici, rude sau prieteni. Această preferinţă poate fi datorată faptului că unul din scopurile călătoriilor de vacanţă este vizitarea prietenilor şi rudelor", potrivit INS. În ordine, urmează cazarea în hoteluri şi pensiuni, în proporţie de 20,7%, şi cea în locuinţe particulare cu chirie, cu o pondere de 9,1%. "Este normal ca la tine în ţară să te duci şi să stai la părinţi sau bunici în weekend-uri sau vacanţe. În Bucureşti, din două milioane de oameni, un milion sunt din provincie. Dacă unul este din Constanţa şi vrea să meargă la mare, n-o să stea la hotel, ci la părinţi", a afirmat Alin Burcea, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). Dincolo de cei care se duc de plăcere la părinţi şi rude, sunt şi romani care nu îşi permit o vacanţă la hotel. "Cei mai mulţi romani, cand iţi iau concediu nu se duc să se odihnească, ci merg să muncească la rude sau părinţi. Asta se întamplă mai ales la categoriile sociale cu grad scăzut de pregătire", a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). El crede că doar 20% dintre romani îşi permit sau au cultura necesară pentru a înţelege că un concediu înseamnă întreruperea activităţilor zilnice. "Romania este pauperizată. Toată lumea încearcă să facă economii. De nevoie se duc la prieteni şi rude, pentru că nu îşi permit să stea la hotel", a spus Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din Romania (FIHR). În călătoriile de afaceri şi motive profesionale, turiştii romani s-au cazat în proporţie de 56% în hoteluri şi unităţi similare. Şi aceştia, însă, s-au cazat la părinţi, bunici, rude sau prieteni (18,9%) şi în locuinţe particulare cu chirie (15,1%). În anul 2012, romanii au cheltuit, potrivit INS, aproximativ 7,76 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro) pentru călătorii de vacanţe şi afaceri, din care 79% (1,4 miliarde de euro) pentru cele care au vizat destinaţii interne.
Regele asfaltului pierde Blue Air
Transportatorul aerian a fost scos la vanzare u investitorii interesaţi să cumpere Blue Air pot depune oferte pană la 20 aprilie
Investitorii interesaţi de preluarea Blue Air pot depune oferte şi scrisori de bonitate bancară pană la 20 aprilie, a comunicat compania, confirmand informaţiile privind scoaterea la vanzare a operatorului de transport aerian low-cost. "Pentru a ne consolida poziţia pe piaţa din Romania, cat şi pe piaţa europeană (...) noul Consiliu de Administraţie consideră oportună găsirea unui investitor, mai ales că există deja oferte şi scrisori de intenţie depuse de investitori romani şi străini de marcă", se arată în comunicat. Compania are începand de miercuri un nou Consiliu de Administraţie, alcătuit din Ellen Phillips (specialist american în aviaţie şi în restructurarea companiilor de profil, care lucrează în cadrul Blue Air din 2010), Adrian Ionaşcu (director general adjunct al companiei, intrat în echipa de management din 2007) şi Rudolf Vizental (reprezentant al Casei de Insolvenţă Transilvania). Surse apropiate companiei au declarat că Blue Air a fost scoasă la vanzare, pană în prezent existand 5 sau 6 investitori interesaţi. Potrivit altor surse, Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), administratorul judiciar al Romstrade, firmă aflată în insolvenţă şi care deţine Blue Air, şi-a propus un termen de cel mult două luni pentru finalizarea tranzacţiei. "Nu am stabilit încă un preţ pentru companie, pentru că încă nu ştim ce vom vinde. Noi intenţionăm să vindem activitatea de zbor, low-cost-ul, însă Blue Air deţine şi participaţii în alte companii, o concesiune la aeroportul din Bacău, plus o serie de imobiliare, cum ar fi o clădire de birouri din zona Buzeşti", a declarat Rudolf Vizental, managing partner la CITR. El a mai spus că toate avioanele companiei sunt încă în contract de leasing. Conform datelor remise la Ministerul Finanţelor, compania aeriană a încheiat anul 2011 cu afaceri de 575,5 milioane lei şi pierderi de 48,5 milioane lei. La finele lui 2011, datoriile companiei se ridicau la 393,8 milioane lei. Flota companiei cuprinde în prezent nouă aeronave Boeing, cu capacităţi între 126 şi 168 de locuri. Blue Air şi constructorul Romstrade sunt cele mai importante companii controlate de omul de afaceri Nelu Iordache, cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad şi aflat în prezent în detenţie. Tribunalul Giurgiu a aprobat în decembrie intrarea în insovenţă a două companii controlate de Iordache, Romstrade şi firma specializată în servicii de taxi aerian Romstrade Logistic Expres. Nelu Iordache este cunoscut sub numele de regale asfaltului datorită contractelor oferite de stat. Compania de transport aerian a anunţat la începutul anului că a anulat o comandă de 462,2 milioane dolari plasată în 2008 pentru cinci aeronave Boeing 737, programate pentru livrare în perioada 2015-2016, din cauza situaţiei financiare a Romstrade. CITR precizează în raportul privind cauzele şi împrejurările care au condus la insolvenţa Romstrade că declinul constructorului a fost cauzat de investiţii neproductive, costuri de finanţare nesustenabile şi scăderea profitabilităţii, fiind dificil de identificat acel "nucleu sănătos" de la care să pornească reconstrucţia firmei.
IMM-urile pot depune cereri pentru programul Kogălniceanu
Firmele mici şi mijlocii vor putea depune, de luni, cereri pentru programul Mihail Kogălniceanu, prin intermediul căruia pot obţine credite subvenţionate şi garantate de stat, bugetul alocat în acest an fiind de circa 16 milioane de lei. Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii are ca obiectiv facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la garantare şi creditare, prin acordarea unei linii de credit cu dobandă integral subvenţionată şi/sau garantată parţial de stat. În cadrul programului sunt implicate Alpha Bank, Banca Comercială Carpatica, Banca Transilvania, Bancpost, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, Garanti Bank, OTP Bank Romania, Pro Credit Bank, UniCredit ţiriac Bank, Banca Comercială Romană, Piraeus Bank şi Libra Internet Bank. Firmele mici şi mijlocii pot accesa linii de credit, în valoare maximă de 400.000 lei/pe firmă/an, cu dobandă total subvenţionată şi/sau garantate acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Linia de credit cu dobandă subvenţionată şi/sau, după caz, cu garanţie de stat este de maximum un an, iar perioada de rambursare a creditelor este stabilită de instituţia de credit care a acordat creditul conform normelor interne ale acesteia. Bugetul alocat Programului pentru anul bugetar 2013 este de 16,115 milioane de lei, gestionaţi de către Ministerul Economiei, pentru acordarea de alocaţii financiare nerambursabile IMM-urilor sub formă de plată integrală a dobanzii aferente creditelor contractate. Subvenţiile se acordă în limita bugetului anual alocat. După epuizarea bugetului se pot acorda numai facilităţi de garantare în cadrul Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii, pentru noi beneficiari şi pentru prelungirile liniilor de credit.
UE legiferează tăierea depozitelor pentru salvarea băncilor
Statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepţie făcand depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile şi activele clienţilor protejaţi de legea falimentului sau de dreptul civil, dar şi datoriile către angajaţi, furnizori şi stat. Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămani, după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar. Potrivit unui proiect de modificare a propunerii de directivă legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară. Totodată, autorităţile de rezoluţie vor putea alege să nu utilizeze o parte a depozitelor mai mari de 100.000 de euro constituite de populaţie, IMM sau companii, doar dacă prin măsurile adoptate vor putea acoperi toate pierderile potenţiale. Securitizările, inclusiv obligaţiunile garantate, sunt de asemenea ferite de acţiunea autorităţilor în procedura de bail-in, însă în situaţia în care activele angajate drept colateral s-au depreciat sub valoarea nominală activul securitizat poate face obiectul unei tăieri parţiale, potrivit unui amendament la proiectul de directivă CE privind rezoluţia bancară. Proiectul va fi discutat în următoarele zile de miniştrii Finanţelor din UE. În contextul directivei discutate de CE, rezoluţia reprezintă restructurarea unei instituţii financiare în vederea asigurării continuităţii funcţionării activităţilor sale esenţiale, menţinerii stabilităţii financiare şi restaurării, în totalitate sau parţial, a viabilităţii băncii respective. Procedura de bail-in va fi unul dintre cele 4 "instrumente" aflate la dispoziţia guvernelor din UE în vederea salvării băncilor fără mobilizarea de bani publici.
Nu se vor mai da compensaţii pentru dotările aduse casei retrocedate
Legea despăgubirilor pentru imobile naţionalizate, avizată de Guvern, nu mai obligă persoanele care vor primi, prin retrocedare, imobilele confiscate de regimul comunist să ramburseze deţinătorului actual contravaloarea îmbunătăţirilor aduse în timp, obligaţia fiind eliminată după discuţii cu CEDO. În varianta avizată de Guvern în luna martie, proiectul legii privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate stabilea că, în cazul restituirii în natură a imobilelor, noul proprietar este ţinut să ramburseze valoarea îmbunătăţirilor necesare şi utile aduse acestora şi că, pană la rambursare, deţinătorii exercită dreptul de retenţie cu privire la imobile. Proiectul a fost transmis spre consultare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), iar în urma discuţiilor această prevedere a fost eliminată. În acelaşi timp, însă, în document a fost introdusă o nouă prevedere conform căreia, dacă au fost emise două sau mai multe titluri de proprietate pe acelaşi amplasament şi care se suprapun total sau parţial, comisia judeţeană va avea dreptul să dispună anularea totală sau parţială a titlurilor emise ulterior primului certificat de proprietate. În schimbul titlului de proprietate anulat vor fi aprobate măsuri compensatorii, în natură sau prin echivalent în bani. În cazul în care pe terenurile preluate în mod abuziv au fost ridicate noi construcţii autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale şi spaţiilor verzi, vor fi acordaţi bani în echivalent. Este menţinut principiul conform căruia foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, începand cu anul 2017. În ceea ce priveşte impozitarea persoanelor care cumpără drepturi litigioase, proiectul stabileşte acum că aceşti cumpărători vor primi un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa pană la valoarea imobilului. Dacă din documente nu rezultă preţul plătit fostului proprietar, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea imobilului.
Vosganian începe şirul de privatizări cu Plafar şi Sanevit
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat, ieri, că săptămana viitoare va începe privatizarea Plafar şi Sanevit Arad, care vor fi urmate de şantierele navale de la Mangalia. "Săptămana viitoare vom începe şirul de privatizări. Avem deja o listă pe care o vom supune Guvernului spre aprobare, la nivel de memorandum şi apoi vor începe privatizările lor. Vom începe cu Plafar şi Sanevit. Vom continua probabil cu şantierele navale de la Mangalia, cele care sunt în proprietatea statului. Peste cateva săptămani vom prezenta planul de reorganizare pentru Oltchim, urmat de privatizare. Săptămanile care urmează voi avea consultări cu şase -şapte firme interesate pentru privatizarea Oltchim, firme care sunt din toate colţurile lumii, dar şi din Romania", a declarat Varujan Vosganian. Ministrul Economiei a anunţat că pe langă privatizări intenţionaeză să propună angajări în industra de apărare. "De asemenea, vom prezenta caietul de sarcini pentru parteneriatul de la Cuprumin şi vom propune Ministerului Finanţelor o solicitare de a permite angajarea catorva sute de persoane în industria de apărare, unde am evaluat portofoliul de comenzi şi există semne că putem dezvolta această industrie", a afirmat Vosganian. Ministrul Economiei a adăugat că a fost reevaluată taxa pe valoare adăugată pentru Mechel.
Chiriile caselor mobilate sunt cu 10-15% mai mari
Nivelul chiriei pentru apartamentele scoase la închiriere mobilate este cu 10-15% mai mare decat la cele care sunt scoase pe piaţă fără astfel de dotări, însă diferenţele de preţ nu se justifică avand în vedere că investiţia în mobilier este recuperată în 4-5 ani, potrivit anunturiparticulari. "Potrivit unei analize efectuată de anunturiparticulari.ro pe baza ofertelor de pe piaţa închirierilor apărute în luna martie 2013, preţul stabilit de proprietari este influenţat de fiecare facilitate oferită de proprietate. Pe langă clasicele criterii de zonă, suprafaţă, confort şi etaj, proprietarii includ în preţ şi mobila", se arată într-un comunicat al portalului imobiliar. Astfel, pentru o garsonieră nemobilată preţul mediu de închiriere solicitat este de 190 de euro, iar pentru cea mobilată de 218 de euro, cu 28 de euro mai mult. De asemenea, chiria unui apartament cu două camere nemobilat este evaluată de proprietar cu un preţ mediu de 280 de euro, faţa de 322 euro cat se solicită pentru acelaşi tip de apartament, dar cu mobila inclusă, respectiv mai mult cu 42 de euro. Şi în cazul apartamentelor cu 3 camere situaţia este similară, pentru un apartament nemobilat chiria medie solicitată este estimată la 400 de euro, iar pentru unul mobilat chiria medie este de 450 de euro, cu 50 de euro mai mult.
Toyota, Honda şi Nissan au probleme la airbag-uri
Toyota, Honda şi Nissan au rechemat pentru verificări peste 3 milioane de automobile comercializate în întreaga lume, din cauza unor defecte la sistemele airbag, transmite Bloomberg. Toyota a retras 1,73 milioane de autovehicule, iar Honda aproximativ 1,14 milioane, deciziile celor două companii afectand clienţii de pe mai multe continente. Nissan a rechemat 137.000 de maşini în Japonia. Airbag-urile suspectate a fi defecte sunt produse de compania japoneză Takata, ale cărei acţiuni s-au prăbuşit joi cu 15%. Potrivit Toyota, defecţiunea poate cauza activarea la întamplare a airbag-urilor pentru locurile din faţă sau a sistemului de blocare a centurilor de siguranţă. Airbag-urile suspectate a fi defecte au fost produse de Takata în perioada 2000 - 2002, a declarat un reprezentant al companiei, care a refuzat să nominalizeze producătorii auto expuşi la produsele necoforme. Toyota a precizat că cele mai multe automobile afectate sunt modele Corolla şi Camry produse în perioada 2000 - 2004.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
