MOZAIC STIRI ECONOMICE: Experţii din Finanţe pun lupa pe arierate
Experţii din Finanţe au fost mandataţi să verifice la ministere şi alte autorităţi centrale corectitudinea raportărilor de datorii înregistrate la 28 februarie, control care va fi extins la structuri din subordinea acestora dacă nu se constată o reducere de minimum 20% a arieratelor faţă de ianuarie. Astfel, personalul din direcţiile generale de trezorerie, contabilitate publică şi programare bugetară din Ministerul Finanţelor a fost împuternicit să efectueze verificări la nivelul autorităţilor publice, ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale care înregistrează arierate la 28 februarie 2013, cu privire la corectitudinea raportărilor arieratelor şi plăţilor restante. Verificările vor viza modul de raportare atat a arieratelor de peste 90 zile, cat şi a plăţilor restante cu o vechime cuprinsă între 1 şi 90 zile. În cazul în care, în urma verificărilor, la o autoritate publică, minister şi alte organe ale administraţiei publice centrale nu se constată o diminuare cu cel puţin 20% a arieratelor în sold la 28 februarie 2013 faţă de cele în sold la 31 ianuarie 2013, se va solicita Direcţiei generale de inspecţie economico-financiară să efectueze verificări la nivelul instituţiilor publice din subordinea acestora care au generat arieratele şi plăţile restante respective, cu privire la modul de raportare şi înregistrare în contabilitate a acestora şi măsurile propuse de ordonatorii de credite pentru reducerea lor. Verificările vor fi efectuate pană la 15 mai, urmărindu-se provenienţa arieratelor şi a plăţilor restante, precum şi modalităţile pe care ordonatorii principali de credite le au în vedere pentru reducerea acestora. Eliminarea arieratelor din administraţie a fost una dintre principalele solicitări formulate de fiecare dată de Fondul Monetar Internaţional, pe care Guvernul nu a reuşit pană în prezent să o respecte. Romania are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt fi accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiune comună a experţiilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care ar urma să fie implementate pană în luna mai pentru ca înţelegerea să poată fi încheiată, cu o întarziere de trei luni faţă de programul iniţial. Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009, şi urma să fie finalizat în luna martie a acestui an. Guvernul a anunţat că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.
Spunem adio taxării inverse la cereale
Comisia Europeană a respins cererea Guvernului de prelungire a termenului de aplicare a taxării inverse la cereale, care expiră în luna mai, arătand că procedura nu ar trebui folosită sistematic pentru a compensa "o supraveghere inadecvată" de către autorităţi, dar Executivul mai speră în acest sens. Adresa Guvernului către Bruxelles a fost transmisă în luna octombrie a anului trecut, cu solicitarea ca termenul să fie prelungit cu încă doi ani, pană în 2015, bazat pe faptul, conform unui document prezentat atunci, că Bulgaria şi Ungaria au cerut la randul lor o astfel de derogare, iar un refuz pentru Romania ar genera discriminări. Aceasta urma să fie a doua derogare de la sistemul fiscal normal, după ce, în iunie 2011, Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale şi plante tehnice pentru o perioadă de doi ani. Autorităţile au explicat atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea "firmelor fantomă" care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată. Prin introducerea taxării inverse la comerţul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial. Ministerul Finanţelor estima că taxarea inversă la cereale şi plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în 2011 şi 410 milioane lei în 2012. Un document redactat de Ministerul Finanţelor în luna martie a acestui an relevă însă că oficialii Comisiei Europene (CE) nu au dat curs favorabil solicitării Romaniei privind prelungirea perioadei de aplicare a taxării inverse pentru cereale şi plante tehnice, invocand că derogarea obţinută anterior a fost acordată de Consiliul Uniunii Europene în circumstanţe foarte specifice, în care Romania s-a angajat să implementeze, pe parcursul perioadei de aplicare a derogării, o serie de reforme care urmau să facă posibilă revenirea la regimul normal de TVA pentru respectivele operaţiuni. Această abordare a fost justificată de Comisia Europeană în special prin riscul ca frauda să fie transferată în alte state membre, într-un sector a cărui importanţă economică este destul de importantă în alte ţări. De asemenea, Comisia Europeană a precizat că, în cursul negocierilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene privind derogarea solicitată de Romania, o serie de state membre şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că orice derogare de la sistemul de plată fracţionată nu poate fi mai mult decat o soluţie de ultimă instanţă şi o masură de urgenţă în cazuri dovedite de fraudă şi că trebuie să ofere garanţii în ceea ce priveşte necesitatea şi caracterul excepţional al derogării acordate, durata măsurii şi natura specifică a produselor în cauză. Comisia a transmis totodată că statele membre au arătat că mecanismul de taxare inversă implică întotdeauna un risc ca frauda să fie transferată către alte state membre şi au reamintit că procedura de taxare inversă nu ar trebui utilizată în mod sistematic pentru a compensa "supravegherea inadecvată" de către autorităţile fiscale ale unui stat membru.
Un director de firmă caştigă şI cand doarme 11.000 dolari pe oră
Directorul general al Oracle, Larry Ellison, a fost cel mai bine plătit CEO din SUA în 2012, după ce a obţinut pentru activitatea de anul trecut o compensaţie financiară de 96,2 milioane de dolari, cea mai mare parte a pachetului reprezentand bonusuri în acţiuni. Astfel, Ellison a primit salariu, bonificaţii şi bonusuri în valoare de 3,9 milioane de dolari, plus un pachet de acţiuni la preţuri preferenţiale în valoare de 90,7 milioane de dolari, potrivit New York Times, preluat de Bloomberg. Pe locul al doilea se găseşte Richard Bracken, CEO-ul HCA Holdings, cel mai mare operator privat de clinici şi spitale la nivel mondial. Bracken a primit pentru activitatea de anul trecut un pachet de 38,6 milioane de dolari. Directorul general al Walt Disney Co., Robert Iger, este pe poziţia a treia cu 37,1 milioane de dolari, urmat de CEO-ul Nike, Mark Parker, cu 35,2 milioane de dolari. Locul 5 este ocupat de şeful Viacom, Philippe Dauman, cu 33,4 milioane de dolari, apoi directorul EBay, John Donahoe, care a obţinut o compensaţie financiară de 29,7 milioane de dolari. Top 10 este completat de dierctorul general al Starbucks, Howard Schultz, cu un pachet de 28,9 milioane de dolari, şeful Occidental Petroleum, Stephen Chazen, cu 28,5 milioane de dolari, CEO-ul American Express, Kenneth Chenault, cu 28 milioane de dolari, respectiv Louis Camilleri de la Philip Morris International, cu 24,7 milioane de dolari. Datele au fost obţinute în urma unui studiu realizat de compania de cercetare Equilar, care a analizat compensaţiile financiare obţinute anul trecut de directorii companiilor americane listate la bursă cu venutir anuale de peste 5 miliarde de dolari. Astfel, compensaţia financiară medie primită de şefii acestor companii pentru anul trecut a fost de 14 milioane de dolari.
Judecătorii din Portugalia nu ştiu proverbul cu plapuma
Curtea Constituţională a Portugaliei a respins mai multe măsuri de austeritate din programul de bailout de 78 miliarde euro aflat în derulare de aproape 2 ani, guvernul avertizand că decizia va crea dificultăţi serioase în privinţa ţintelor de deficit bugetar, potrivit Financial Times. Curtea constituţională portugheză a decis că patru măsuri, printre care reducerea salariilor şi pensiilor din sectorul public, sunt neconstituţionale deoarece încalcă o prevedere a constituţiei potrivit căreia politica fiscală trebuie distribuită corect în societate, fără discriminare între angajaţii bugetari, cei din sectorul privat şi pensionari. Măsurile declarate neconstituţionale reprezintă aproximativ 20% din ţinta de reducere a deficitului bugetar cu cinci miliarde euro, prin creşterea veniturilor şi scăderea cheltuielilor publice, la care guvernul s-a angajat faţă de creditorii internaţionali. Portugalia a încheiat în 2011 un acord de finanţare externă în valoare de 78 miliarde euro cu guvernele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional, sprijinit şi de Banca Centrală Europeană prin achiziţia de obligaţiuni guvernamentale portugheze de pe piaţă. Guvernul portughez s-a reunit sambătă într-o şedinţă de urgenţă pentru a discuta consecinţele deciziei. Executivul a acuzat apoi Curtea, într-un comunicat, că a generat dificultăţi serioase pentru derularea acordului cu instituţiile financiare internaţionale, cu riscuri legate de bugetul din acest an şi efecte dăunătoare asupra credibilităţii ţării pe plan extern. Opoziţia a intensificat presiunile pentru alegeri parlamentare anticipate, însă preşedintele Anibal Cavaco Silva a declarat că guvernul, susţinut în Parlament de o coaliţie de centru-dreapta, are încă sprijinul necesar pentru a duce la bun sfarşit "mandatul său democratic". Astfel, preşedintele pare să excludă posibilitatea unei demisii a primului ministru şi a cabinetului, după ce s-a întalnit sambătă seară cu premierul Pedro Passos Coelho şi cu ministrul Finanţelor, Vitor Gaspar. Guvernul consideră că decizia curţii constituţionale creează "o situaţie complexă", după ce Portugalia a cerut miniştrilor Finanţelor din zona euro să amane termenele la care trebuie efectuată plata împrumutului internaţional.
Investitorii au din nou încredere în economia Greciei
Încrederea oamenilor de afaceri greci în economia ţării a atins în martie maximul ultimilor trei ani şi jumătate, potrivit Fundaţiei pentru Cercetări Economice şi Industriale (IOBE), datorită stabilizării percepţiei la nivelul companiilor, dar şomajul record continuă să afecteze consumul intern. Un indice calculat de IOBE privind climatul de afaceri în construcţii, retail şi servicii a urcat în martie la 88,1 puncte, de la 86,9 puncte în februarie şi 85,8 puncte în ianuarie, relatează Capital.gr. Nivelul atins de indice luna trecută este cel mai ridicat după octombrie 2009, înainte de izbucnirea crizei datoriilor în Grecia. "Îmbunătăţirea uşoară a climatului de afaceri, de la începutul anului, pare să continue, în pofida presiunilor mari cu care se confruntă populaţia şi companiile", se arată într-un comunicat al fundaţiei. Potrivit IOBE, achitarea parţială a restanţelor sectorului public, alături de creşterea investiţiilor şi revenirea depozitelor în sectorul bancar au un efect pozitiv asupra economiei. Cu toate acestea, creşterea continuă a şomajului, în special a celui de lungă durată, are un impact negativ asupra capacităţii oamenilor de a-şi plăti taxele şi contribuţiile de asigurări sociale. Aceşti factori sunt reflectaţi de scăderea indicelui privind încrederea populaţiei în economie, la 71,2 puncte, de la 71,4 puncte în februarie.
CFR a dat un ultimatum datornicilor
CFR SA a transmis tuturor operatorilor de transport feroviar că trebuie să plătească pană marţi, 9 aprilie, datoriile înregistrate în contul taxei de utilizare a infrastructurii, informează un comunicat al companiei. Echipa managerială a companiei care administrează infrastructura feroviară a decis joi, 4 aprilie, să înceapă procedurile pentru recuperarea acestor creanţe, prin punerea în aplicare a tuturor clauzelor contractuale. Măsura face parte din planul de creştere a veniturilor proprii ale companiei. CFR SA nu precizează sumele pe care le are de încasat pentru utilizarea infrastructurii feroviare. "În acest context, continuand demersurile de eficientizare a activităţii comerciale, CFR SA a obţinut primele rezultate pozitive din reanalizarea actualelor tarife percepute pentru închirierea spaţiilor şi a terenurilor din patrimoniul privat al companiei, înregistrand o creştere de peste 20% a chiriei pentru anumite locaţii deţinute în staţiile de cale ferată", se mai spune în comunicatul transmis de CFR SA.
Dacia deţine 0,33% din piaţa auto britanică
Dacia a obţinut în primul trimestru o cotă de piaţă de 0,33% în Marea Britanie, prin înmatricularea a 1.978 de autoturisme, şi s-a plasat astfel pe poziţia 22 din 41 de mărci, la debutul în această ţară, potrivit Societăţii Producătorilor şi Traderilor de Automobile din această ţară. În luna martie, înmatriculările Dacia au atins 1.651 de autoturisme, iar cota de piaţă a fost de 0,42%. Dacia a lansat oficial vanzările în Marea Britanie în luna ianuarie, dar britanicii au putut face precomenzi pentru Duster încă de la sfarşitul lunii iunie a anului trecut. Duster este disponibil în trei variante de echipare: Access, Ambiance şi Laureate, cu posibilitatea de a alege între motorizări de 1,6 litri pe benzină şi de 1,5 litri pe motorină. Doar varianta entry-level Access va dispune de motor pe benzină. De asemenea, din ianuarie este disponibil şi modelul Sandero, cu un preţ de pornire de numai 5.995 de lire sterline. Pe ansamblul pieţei britanice, înmatriculările au crescut cu 7,4% în primele trei luni, la 605.198 autoturisme, contrar tendinţei negative din alte state europene mari, precum Germania, Franţa, Italia şi Spania. Înmatriculările de autoturisme Dacia în Germania au scăzut cu 2,3% în primul trimestru, la 9.974 de unităţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe o piaţă în declin cu 12,9%, la 673.957 de unităţi, potrivit Oficiului de Înmatriculări Auto german KBA.
