Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Angajaţii din firmele de tutun, cei mai bine plătiţI în ţară

Ziarul de Vrancea
4 apr 2013 664 vizualizări
Caştigul salarial a crescut în februarie cu 0,3%, la 1.553 lei

Caştigul salarial mediu net a fost în februarie de 1.553 lei, în urcare faţă de prima lună a anului cu 5 lei, sau 0,3%, cele mai mari valori fiind înregistrate în fabricarea produselor din tutun (4.731 lei), unde creşterea a fost de 41,8%, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (844 lei).  "În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mic decat în luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte), a dificultăţilor financiare şi concediilor fără plată. De asemenea, caştigul salarial mediu net a scăzut în luna februarie 2013 ca urmare a acordării în luna ianuarie a primelor ocazionale ori sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă) în unele activităţi economice", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari scăderi, de 8% - 10%, s-au înregistrat în alte activităţi extractive, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport. Diminuări între 3% şi 7% au avut loc în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea altor mijloace de transport, extracţia minereurilor metalifere, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, şi între 2% şi 3% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii anexe extracţiei, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea hartiei şi a produselor din hartie, cercetare-dezvoltare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, captarea, tratarea şi distribuţia apei. Creşterile caştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (inclusiv premii pentru performanţe deosebite), sume din alte fonduri, inclusiv tichete de masă, de realizările de producţie ori încasările mai mari. De asemenea, caştigul salarial a crescut ca urmare a majorării salariului minim pe economie la 750 lei/lună. Cele mai semnificative creşteri ale caştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (cu 41,8%) şi în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale (8% - 11). Indicatorul a fost mai mare cu 3,5% - 7,5% în industria metalurgică, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), telecomunicaţii, fabricarea echipamentelor electrice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte activităţi de servicii, transporturi aeriene, intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii. În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale caştigului salarial net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (-0,3%) şi învăţămant (-0,2%). Uşoare creşteri s-au înregistrat în administraţia publică (plus 1%) ca urmare a majorării salariului minim pe economie şi a promovărilor în gradul profesional. Comparativ cu luna februarie a anului precedent, caştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,5%. Indicele caştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 99,9%. Caştigul brut a fost de 2.144 lei, cu 0,3% mai mare decat în ianuarie 2013.

Americanii şi israelienii, chemaţI să stopeze furturile de la CFR

Anul trecut, CFR SA a înregistrat pagube de peste 10 milioane de euro din cauza furturilor

Directorul general al CFR SA, Dimitrios Sophocleous, va discuta cu reprezentanţii ambasadelor SUA şi Israelului pentru identificarea unor soluţii în vedera stopării furturilor din reţeaua feroviară, care anul trecut au generat pagube de peste 10 milioane de euro. Şeful companiei care administrează infrastructura ferovia ră a afirmat că există un proiect pentru asigurarea pazei care prevede cheltuieli anuale de 22,5 milioane lei , bani care ar urma să fie suportaţi din bugetul Ministerului de Interne. Pe de altă parte, el a adăugat că nu ştie cat va dura implementarea acestei proceduri, iar din această cauză trebuie să existe un plan B. "Eu văd că există o problemă. Nu sunt specialist, oamenii noştri nu sunt specialişti", a spus el. Astfel, Sophocleous a contactat ambasadele SUA şi Israelului, urmand să aibă în perioada următoare întalniri cu reprezentanţii acestora. "Dacă americanii şi israelienii nu ştiu despre security şi safety, cine ştie?", a adăugat el. Şeful CFR SA a afirmat că, din informaţiile sale, pedepsele pentru furturile de componente feroviar au crescut. Potrivit sursei citate, în prezent 70% din furturi sunt pe ruta Bucureşti - Constanţa. În 2011 pe reţeaua feroviară publică au avut loc 4.175 de cazuri de sustrageri, cu o valoare a pagubelor de 32,38 millioane lei, iar în 2012 au existat 3.465 de cazuri, cu o valoare a pagubelor de 46,49 milioane lei (10,4 milioane euro). Un document oficial prezentat în luna octombrie arăta că CFR nu mai avea rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor subtilizate de hoţi, care au crescut în ultima perioadă şi afectează secţii precum Bucureşti - Constanţa, iar durata unei călătorii creşte, din cauza verificărilor. În martie anul trecut, Guvernul a interzis firmelor care lucrează cu deşeuri industriale reciclabile să mai cumpere de la persoane fizice metale feroviare, precum şina de cale ferată, argumentand că furturile de materiale afectează grav siguranţa circulaţiei trenurilor. Perioada de interdicţie este pentru doi ani şi poate fi prelungită ulterior prin hotărare de guvern.

CNSC îI dă replica lui Ponta

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a pronunţat în 2012 decizii în cadrul unor licitaţii cu o valoare estimată de 13,8 miliarde euro, iar 98,1% din decizii au rămas definitive şi irevocabile după contestarea la Curtea de Apel, se arată în raportul de activitate al instituţiei. Datele prezentate relevă că CNSC a înregistrat anul trecut 5.997 contestaţii formulate de operatorii economici, în condiţiile în care de la înfiinţarea instituţiei, în septembrie 2006, şi pană la 31 decembrie 2012 a primit un total de 41.541 contestaţii. Din totalul contestaţiilor formulate anul trecut, 40,82 % au vizat documentaţia de atribuire, în vreme ce 59,18% au fost îndreptate împotriva rezultatului procedurii. Totodată, din cele 5.997 contestaţii, 38,27% au vizat proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică finanţate din fonduri europene, iar 61,73% au fost formulate în cadrul unor proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică finanţate din fonduri publice interne. În ceea ce privește contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire, 44,09% au vizat contractede achiziţie publică avand ca obiect execuţia de lucrări, 32,23% au fost pentru furnizarea de produse, iar 23,68% s-au referit la prestarea de servicii. Urmare a formulării celor 5.997 de contestaţii, CNSC a emis anul trecut 5.782 decizii, dintre care 1.014 au fost decizii de suspendare a procedurii de atribuire pană la soluţionarea pe fond a contestaţiilor (în maximum 20 de zile), iar 4.768 au vizat fondul contestaţiilor. Dintre acestea din urmă, în cazul a 1.585 decizii, Consiliul a dispus admiterea contestaţiilor, iar prin 3.183 decizii s-a dispus respingerea acestora. Din cele 1.585 decizii admise de CNSC și care au vizat fondul contestaţiilor, în 1.404 decizii s-a dispus remedierea procedurilor de atribuire, în vreme ce prin 181 decizii s-a dispus anularea procedurii de atribuire, remedierea fiind imposibil de efectuat fără încălcarea prevederilor legale în vigoare. Din punct de vedere valoric, pe parcursul anului trecut, CNSC a pronunţat decizii în cadrul unor proceduri de achiziţie publică avand o valoare totală estimată de 61,8 miliarde lei (echivalent a 13,8 miliarde euro, la un curs mediu anual comunicat de BNR de 4,456 lei/euro). Astfel, arată instituţia, valoarea totală estimată a procedurilor de atribuire în care CNSC a pronunţat decizii de admitere a contestaţiilor formulate de operatorii economici a depăşit 18 miliarde lei (echivalent a 4 miliarde euro, 29,12% din valoarea totală estimată a procedurilor în care CNSC s-a pronunţat), în vreme ce valoarea totală estimată a procedurilor în care Consiliul a emis decizii de respingere a contestaţiilor a fost de 43,8 miliarde lei (echivalent a 9,8 miliarde euro).

Peste un milion de numere de telefon au fost portate din 2008

Peste un milion de numere de telefon au fost portate din octombrie 2008 pană luni, din care 670.000 pe segmentul telefoniei mobile, potrivit datelor anunţate de autoritatea de reglementare în telecom, ANCOM. Portabilitatea numerelor permite utilizatorilor de servicii de telefonie să păstreze numărul de telefon atunci cand schimbă furnizorul. Portarea se face doar în cadrul aceleaşi categorii (fix-fix, mobil-mobil). "La începutul lunii aprilie a acestui an a fost atins pragul de un milion de numere portate în Romania. Începand cu 21 octombrie 2008, cand a fost lansat serviciul care permite utilizatorilor să-şi păstreze numărul de telefon atunci cand schimbă furnizorul de servicii, numărul de portări a crescut în fiecare an. Din totalul de 1.001.364 de numere portate pană la data de 1 aprilie, 671.095 sunt numere de telefonie mobilă şi 330.269 numere de telefonie fixă", se arată într-un comunicat al ANCOM. În ultimele trei luni din 2008 au fost realizate 15.681 de portări, în 2009 circa 180.240 de portări, în anul 2010 s-au înregistrat alte 221.219 de numere noi portate, în creştere cu 23% faţă de 2009, trend care s-a menţinut şi în anul 2011, cand numărul portărilor a continuat să urce, la 260.256. În cursul anului precedent au fost portate 255.893 de numere, dintre care 166.371 (65%) au fost numere de telefonie mobilă, iar 89.522 (35%) numere de telefonie fixă. Datele statistice arată că, în continuare, cei mai interesaţi de portarea numerelor de telefonie mobilă sunt utilizatorii cu abonament (75%), faţă de cei care portează numere utilizate pentru servicii preplătite. Pe segmentul telefoniei mobile, Cosmote a primit 223.450 de numere, Vodafone 220.051, Orange 219.986, RCS & RDS 6.889, Telemobil 719. În cazul telefoniei fixe, 34 de furnizori au primit numere în reţeaua proprie prin portare. Dintre acestea, cele mai multe au fost portate către reţelele RCS&RDS - 91.936, UPC Romania - 84.274, Orange - 66.200, Vodafone - 59.572 şi Romtelecom - 13.291.  Cele mai multe cereri de portare pentru numere geografice s-au înregistrat în Bucureşti (102.123 de numere portate), urmat de judeţul Cluj - 23.425 de numere portate, Timiş - 17.110, Prahova - 16.839 şi Galaţi - 14.327.

Clienţii Orange pot accesa Internetul la viteze 4G şi pe telefoane

Clienţii Orange Romania pot, începand de ieri, să utilizeze serviciul de internet mobil la viteze 4G şi pe telefoanele mobile, acesta fiind deja disponibil din decembrie 2012 pentru tablete şi modemuri, a anunţat operatorul de telefonie mobilă. Serviciul de internet mobil 4G de la Orange este disponibil în centrul şi nordul Bucureştiului, în zona metropolitană din nordul Capitalei, în staţiunile de pe Valea Prahovei, în zona Bran-Moieciu şi în Poiana Braşov. Vitezele 4G în reţeaua Orange pot ajunge pană la 75 Mbps pentru descărcare (download) şi 37,5 Mbps pentru încărcare (upload). Clienţii au acces la serviciul 4G pe telefoanele mobile compatibile împreună cu abonamentele Panteră 39 şi Panteră 49, al căror preţ este de 39 euro, respectiv 49 euro. Preţurile includ TVA. Telefoanele din oferta Orange compatibile cu tehnologia 4G sunt LG Optimus G, Nokia Lumia 920, Sony Xperia Z şi, în curand, HTC One şi Samsung Galaxy S IV.  Orange Romania este cel mai mare operator local de telefonie mobilă după numărul de clienţi şi cifră de afaceri.


Dobanda la euro, menţinută la minimul record

Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut ieri dobanda de politică monetară la nivelul minim record, 0,75%, unde se află începand din iulie, decizia fiind anticipată de analişti. Acordul de susţinere a Ciprului a afectat acţiunile băncilor şi încrederea în capacitatea liderilor zonei euro de a rezolva criza, din cauza dificultăţilor cu care s-a ajuns la o înţelegere, dar şi a măsurilor aplicate, precum pierderi pentru deponenţi şi controlul capitalului. Şeful BCE trebuie să-şi analizeze opţiunile, iar acestea variază de la o reducere de dobandă la o nouă rundă de împrumuturi pentru bănci şi încurajarea creditării companiilor, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg. Chiar dacă BCE va adopta un plan de susţinere a economiei, acesta s-ar putea să nu fie anunţat joi, au spus sursele. "Trebuie să înceapă să se gandească la un plan pentru măsuri neconvenţionale dacă recuperarea nu are loc. Ar putea fi prea devreme să facă asta în această lună, dar mă aştept ca Draghi să admită că economia nu se îmbunătăţeşte, iar şansele unei evoluţii neanticipate sunt mai mari decat în trecut", a declarat Martin van Vliet, economist pentru zona euro la ING Bank Amsterdam. Tot joi, Banca Angliei a anunţat menţinerea dobanzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,5%, unde se află din martie 2009, în timp ce plafonul programului de achiziţii de obligaţiuni a fost păstrat la 375 miliarde de lire sterline.

Gazele de şist ar putea fi impozitate diferit

Sistemul de taxare a gazelor de şist şi a celor extrase din Marea Neagră ar putea fi diferit faţă de cel aplicat gazelor convenţionale, dar trebuie văzut dacă Romania dispune de astfel de resurse, a declarat ieri, într-un seminar pe tema energiei, ministrul delegat pentru Energie, Constatin Niţă. "Este timpul să ne apucăm serios de gazele din Marea Neagră, trebuie o lege privind redevenţele şi transportul gazelor din această zonă, lucrurile vor evolua foarte rapid acolo. La fel şi la gazele de şist, trebuie să vedem întai dacă avem, şi abia apoi dacă le exploatăm sau nu. Se face o confuzie între explorare şi exploatare", a afirmat Niţă. Întrebat dacă este posibil ca pentru gazele produse din Marea Neagră şi pentru gazele de şist ar putea fi impus un regim diferit de taxare faţă de cele convenţionale, Niţă a răspuns că "ar putea merge pană acolo". El a precizat că pentru gazele de şist nu se va stabili niciun nivel de redevenţă pană cand nu va începe exploatarea lor. Potrivit lui Niţă, tot sistemul de redevenţe va trebuie adaptat celui european.

Grupul Lykos deschide o fabrică de carduri în capitală

Grupul elen Lykos va deschide miercuri la Bucureşti o fabrică de carduri cu cip (smart cards) marca Austria Card, în care a investit peste 25 milioane de euro şi care va produce mai multe tipuri de carduri pentru peste 35 de ţări. Fabrica, situată în sectorul 1, este certificată MasterCard şi Visa, fiind prima unitate de acest tip deschisă în Romania. Furnizorul de carduri Austria Card a fost preluat în proporţie de 85% de la Banca Naţională a Austriei în anul 2007 de către compania elenă Inform Lykos. Ulterior, în 2011, firma elenă a dobandit controlul integral asupra Austria Card. În Romania compania este prezentă prin Inform Lykos Bucureşti, cu activităţi în sectorul de tipografie şi servicii IT, management de date şi informaţii cu caracter confidenţial. În luna martie, conducerea firmei a fost preluată de către Ana Maria Gergely. Austria Card produce peste 75 milioane de carduri pe an, avand circa 350 de angajaţi. Compania are unităţi de producţie şi personalizare carduri în Viena şi furnizează carduri inteligente la nivel global, exportand peste 60% din cardurile produse către bănci din Europa Centrală şi de Est.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.