MOZAIC STIRI ECONOMICE: AlţI bani, altă distracţie Grapini caută brand turistic pe Facebook
Ministrul delegat pentru IMM, Turism şi Mediu de Afaceri, Maria Grapini, a lansat la jumătatea lunii martie pe pagina personală de Facebook un concurs de idei pentru alegerea unui nou brand turistic al Romaniei şi a cerut opinii despre actualul brand care, spune ea, nu sunt pozitive. "Am postat pe Facebook lansarea unui concurs de idei pentru alegerea brandului turistic al Romaniei şi am cerut opinii tocmai pentru a evalua percepţia faţă de brandul sectorial de turism. Clar, părerile nu sunt pozitive", se arată într-un răspuns transmis de Maria Grapini. Potrivit acesteia, conform desfăşurătorului de implementare a programului de promovare a brandului, trebuie comandat un studiu de impact al brandului actual. Brandul turistic al Romaniei, care conţine celebra frunză, a fost lansat în anul 2010, şi doar crearea lui a costat peste 800.000 de euro. În perioada 2010-2012, pentru crearea şi promovarea brandului turistic al Romaniei s-au cheltuit peste 56 de milioane de lei (13 milioane de euro), bani provenind din fonduri europene. Ministerul Turismului a fost condus în perioada respectivă de către Elena Udrea. "Urmează să se lanseze o licitaţie pentru contractarea unei firme care să facă acest studiu. Consilierii şi experţii vor decide dacă este cazul de rebranduire a sectorului de turism", a mai spus ministrul. Grapini a afirmat că prioritatea o reprezintă însă implementarea catorva măsuri esenţiale pentru turism, care să ducă la creşterea indicatorilor relevanţi ai sectorului. Printre acestea se numără modificarea sau promovarea unor legi. "Alte măsuri sunt de ordin economic, cum ar fi proiectele în infrastructură, iar în această direcţie lucrăm împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale la stabilirea priorităţilor. Evident că avem şi măsuri de promovare prin evenimente, publicitate şi targuri internaţionale. Eu cred că dezvoltarea turismului balnear, cultural şi a eco-turismului pot aduce Romaniei un plus la bugetul naţional", a mai spus ea.
Scăderi în serie în agricultură
Singura cultură care a înregistrat creşteri a fost sfecla de zahăr
Producţia de porumb şi grau a Romaniei a scăzut anul trecut cu 52%, respectiv 28,4%, iar randamentul a fost cel mai redus din UE şi departe de media înregistrată la nivelul Uniunii, deşi suprafeţele cultivate au fost printre cele mai mari. Astfel, la porumb boabe producţia a scăzut la 5,92 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,72 milioane hectare, rezultand un randament de 2.170 kg/ha, de aproape trei ori mai redus faţă de media înregistrată la nivelul UE, de 6.150 kg/ha. "Romania s-a situat pe primul loc după suprafaţa cultivată cu porumb, din Uniunea Europeană, iar la producţie s-a situat pe locul trei, după Franţa şi Italia, datorită unui randament inferior. De altfel, randamentul la porumb realizat de Romania este mai mic decat al celorlalte state membre", arată într-un comunicat Institutul Naţional de Statistică (INS), după efectuarea unei cercetări privind producţia agricolă vegetală la principalele culturi în anul 2012. Şi în ceea ce priveşte graul randamentul obţinut de Romania este cel mai mic din UE şi la jumătate din media la nivelul blocului comunitar (2.624 kg/ha, faţă de 5.434 kg/ha). Producţia a fost de 5,19 milioane tone, de pe o suprafaţă de 1,98 milioane hectare. "Romania s-a situat pe locul cinci în randul statelor membre, atat din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cat şi al producţiei obţinute la grau comun şi pe ultimul loc din punct de vedere al randamentului", notează INS. Analiza concluzionează că producţia agricolă a înregistrat scăderi la toate culturile, cu excepţia sfeclei de zahăr. Producţia de cereale pentru boabe a scăzut cu 39,1% faţă de anul precedent (12,69 milioane tone faţă de 20,84 milioane tone în anul 2011), ca urmare a scăderii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar): porumb boabe cu 52%), grau 28,4%, orz şi orzoaică 25,8%, ovăz 13,9%. Suprafaţa cultivată cu porumb boabe a reprezentat 50,4% din culturile cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grau 36,7%. În ceea ce priveşte leguminoasele pentru boabe datele INS arată că producţia a scăzut cu 22,1%, din cauza randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a crescut cu 2,4%. La plantele uleioase INS notează o scădere a producţiei de 38,3%, ca urmare a reducerii suprafaţei cultivate cu 17,6%, cat şi a randamentelor. "Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la rapiţă (de 4,6 ori din cauza diminuării suprafeţei cultivate de 3,6 ori), soia (-28,7%) şi floarea soarelui (-22,4%)", se precizează în comunicat. Producţia de sfeclă de zahăr a urcat cu 12%, în principal datorită creşterii suprafeţei cultivate, cu 47,4%, deşi randamentul la hectar a scăzut cu 24%. La cartofi producţia a scăzut cu 39,6%, la 2,46 milioane tone, tot din cauza scăderii randamentului la hectar (cu 34,1%), dar şi a suprafeţei cultivate (cu 8,2%), faţă de anul precedent. "În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu cartofi, Romania s-a situat în anul 2012, pe locul trei după Polonia şi Germania şi pe locul şapte la producţie (după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Regatul Unit şi Belgia) datorită randamentului inferior, care a reprezentat numai 36,3% din randamentul mediu al Uniunii Europene", conform sursei citate. Producţia de legume a fost mai redusă cu 17,2%, după scăderea producţiilor medii la hectar şi a suprafeţelor cultivate. Astfel, recoltele au fost mai mici la tomate (cu 28,2%), castraveţi (25,5%), ardei (20,1%), morcovi (18,7%), ceapă (14,5%), pepeni verzi şi galbeni (14%) şi varză (4,9%).
Volksbank are atarnată de gat o piatră de 657 milioane euro
Volksbank Romania precizează că valoarea creditelor neperformante s-a ridicat anul trecut la 657 milioane euro, nivel similar celui din 2011, iar cifra de 1,2 miliarde euro anunţată de acţionarul majoritar cuprinde şi împrumuturile cu restanţe sub 90 de zile. "Volumul total al creditelor neperformante ale Volksbank Romania a fost de 657 milioane de euro la sfarşitul lui 2011 şi nu au înregistrat creşteri în cursul lui 2012 (657 milioane euro), date ce confirmă stabilizarea evoluţiei neperformantelor pe parcusul întregului an. În perioada analizată, datele BNR indică o majorare cu 23% a creditelor neperformante la nivelul pieţei (...) Reprezentanţii Volksbank AG s-au referit la total credite cu întarziere (deliquent loans). În această clasă sunt incluse, pe langă creditele neperformante (întarzieri peste 90 de zile), şi credite cu intarzieri mai mici de 90 de zile", se arată într-o notă a băncii. Grupul austriac Volksbank a anunţat joi, citat de Bloomberg, că are în portofoliu credite neperformante în valoare de circa 2,9 miliarde de euro, respectiv 12% din total, din care 1,2 miliarde de euro în Romania, unde unul din trei împrumuturi este într-o situaţie dificilă. Volksbank Romania menţionează că la un volum al creditelor neperformante de 657 milioane euro, rate de neperformanţă se situează la 23%-24%, mult sub procentajul indicat în ştirea Bloomberg (33%-34%). "Volksbank Romania a reuşit să stabilizeze creditele neperformante, găsind soluţii împreună cu clienţii pentru reluarea plăţilor", se mai spune în comunicatul băncii. Grupul Volksbank a obţinut anul trecut un profit net de 312,6 milioane de euro, datorită măsurilor de bailout care au fost înregistrate ca profit, potrivit standardelor internaţionale de raportare financiară. În 2011, banca a înregistrat pierderi de 959,3 milioane de euro. Excluzand sprijinul statului, Volksbank a consemnat anul trecut pierderi înainte de taxe de circa 150 milioane de euro. În septembrie 2012, Volksbank a obţinut acordul Comisiei Europene (CE) pentru sprijinul din partea statului, cu condiţia vanzării a peste o treime din active. Banca urmează să se concentreze pe susţinerea băncilor cooperatiste austriece, principalii săi acţionari, şi va renunţa la finanţările corporatiste şi imobiliare, ca şi la subsidiarele care nu fac parte din operaţiunile de bază. Volksbank trebuie să vandă pană la sfarşitul anului 2017 subsidiara din Romania, conform planului de restructurare aprobat de CE, care prevede şi renunţarea la alte active.
Subvenţiile pentru energia verde ar putea fi reduse drastic
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) apreciază că numărul certificatelor verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile ar trebui redus, în unele cazuri chiar şi la jumătate. Această concluzie a rezultat din analiza pieţei de energie regenerabilă din 2012, potrivit ANRE. Cea mai mare reducere a numărului de certificate verzi acordate pe MWh de energie produsă este propusă de ANRE pentru centralele fotoltaice, respectiv înjumătăţirea de la 6 la 3 certificate. Pentru turbinele eoliene noi, ANRE recomandă scăderea numărului de certificate verzi de la 2 pe MWh de energie la 1,5, iar pentru centralele eoliene refolosite reducerea ar fi de la 2 la 1,3. În cazul microhidrocentralelor, unităţi cu putere instalată de pană la 10 MW, ANRE consideră că ar fi oportună scăderea numărului de certificate verzi de la 3 la 1,3. "Precizăm că reducerea numărului de certificate verzi, aşa cum rezultă din concluziile raportului de monitorizare, urmează a fi aplicată pe bază de hotărare de Guvern, în conformitate cu prevederile legale", arată ANRE. Zoltan Nagy Bege, membru al Comitetului de Reglementare din ANRE, a firmat în urmă cu cateva zile că instituţia pe care o reprezintă, alături de premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, discută diverse posibilităţi de diminuare în acest an a efectelor în facturi a schemei de sprijin a energiilor regenerabile. Directorul general adjunct al companiei de stat Transeletrica, Octavian Lohan, a declarat miercuri că valoarea sprijinului prin certificate verzi acordat producătorilor de energie din surse regenerabile ar putea ajunge în acest an la o valoare aproape dublă faţă de 2102, spre 600 milioane de euro, ca urmare a majorării producţiei şi a ponderii tot mai ridicate în consumul naţional a energiei din surse alternative. Cerificatele verzi sunt tranzacţionate la preţul maxim admis de lege, întrucat cererea depăşeşte cu mult oferta. Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vand aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.
Directorul demis de la Bursă dă replica
Restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se poate face "heirupist", a declarat directorul general al BVB, Victor Cionga, după decizia de revocare din funcţie adoptată de către Consiliul de Administratori, arătand că problemele grupului BVB şi pieţei de capital răman, cu sau fără el. "Respect decizia Consiliului Bursei şi sunt gata să asigur tranziţia conform contractului. Nu am primit încă nici o explicaţie clară cu privire la obiectivele majore pe care timp de şase luni nu le-aş fi îndeplinit. Ceea ce pot să spun, însă, este că restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se poate face heirupist. Vorbim aici nu doar de viitorul unei companii ci şi de viaţa unor oameni, angajaţi ai acesteia. Cine îşi imaginează, mai ales în contextul economic actual, că se poate juca cu asta sărind etapele unei analize serioase dovedeşte că nu este un leader şi manager responsabil", a declarat Cionga. BVB a anunţat ieri directorul general a fost revocat din funcţie, confirmand astfel informaţiile furnizate de MEDIAFAX. Potrivit unui comunicat al bursei, administratorii companiei apreciază că restructurarea operatorului pieţei de caputal nu a înregistrat un progres suficient de rapid. Cionga a menţionat că a apelat la consilieri şi firme de consultanţă şi de avocatură externe din două motive.
.
Datoria Franţei a urcat la un nou nivel record
Guvernul de la Paris a ratat anul trecut ţinta de deficit bugetar, iar datoria ţării a crescut mai puternic decat anticipa statul, ajungand la un nou nivel record, de 1.833,8 miliarde de euro, a anunţat, vineri, biroul francez de statistică, citat de AFP. ranţa a avut anul trecut un deficit bugetar de 4,8%, comparativ cu 5,3% în anul precedent. Guvernul viza un deficit mai mic, de 4,5%. ndatorarea publică a continuat să crească şi a ajuns la 90,2% din PIB, de la 85,8% în anul precedent. ranţa trebuie să reducă deficitul bugetar sub nivelul de 3% în acest an, potriovit angajamentelor faţă de partenerii europeni, însă guvernul a admis în urmă cu o lună că nu va reuşi să realizeze acest lucru. n prezent au loc discuţii cu Comisia Europeană pentru a se obţine o prelungire de un an a termenului în care ţara trebuie să coboare deficitul în limita de 3%.
Putin va limita bonusurile pentru directori
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a propus limite la bonusurile primite de directori la retragerea din funcţie, după ce un fost coleg al său din KGB a încasat 100 milioane dolari după demisia de la conducerea Norilsk Nickel, cea mai mare companie minieră din Rusia, scrie Bloomberg. stfel de prime ar trebui "să stimuleze managerii de top" să lucreze eficient, însă sunt necesare "limite rezonabile", a declarat, ieri, Putin. mitarea bonsurilor de plecare din companie ar fi în linie cu standardele internaţionale, a adăugat el. orilsk Nickel a promis în decembrie directorului general demisionar de la acel moment, Vladimir Strjalkovski, 100 de milioane de dolari, un record în Rusia. Strjalkovski, care a fost coleg cu Putin la KGB în Leningrad în anii '80, a fost înlocuit la conducerea companiei miniere de acţionarul Vladimir Potanin. Strjalkovski a afirmat că va dona o parte din bani familiilor agenţilor de informaţii care au murit în trecut în "zone fierbinţi".
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
