Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Mai mulţi senatori propun desfiinţarea Rasdaq

Ziarul de Vrancea
26 mar 2013 589 vizualizări
Un grup de senatori au iniţiat un proiect de lege care prevede desfiinţarea pieţei Rasdaq şi asigură acţionarilor dreptul de a alege pe ce piaţă sau sistem alternativ de tranzacţionare vor transfera companiile, sau dacă le vor delista

Proiectul este semnat de 28 de senatori din PSD, PDL, PNL, UDMR, PP-DD şi UNPR şi a fost înregistrat săptămana trecută la Senat. În expunerea de motive a iniţiativei legislative se spune că proiectul de act normativ a fost supus consultărilor publice timp de 30 de zile pe site-ul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). La mijlocul lunii noiembrie CNVM a supus dezbaterii publice un proiect de act cu caracter normativ care prevedea ca firmele de pe Rasdaq să fie mutate pe una din pieţele reglementate sau un sistem alternativ de tranzacţionare, în caz contrar urmand să fie transferate automat pe sistemul alternativ al Bursei de Valori Bucureşti. Prevederile proiectului respectiv sunt foarte apropiate de cele cuprinse în proiectul înaintat de grupul de senatori. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a anunţat la mijlocul lunii februarie că va transmite către Ministerul Finanţelor Publice o propunere de proiect legislativ pentru restructurarea pieţei Rasdaq, care asigură acţionarilor firmelor de pe Rasdaq dreptul de a alege pe ce piaţă sau sistem alternativ de tranzacţionare se vor muta.

IMM-urile vor putea împrumuta cu 25% mai puţin în valută
u cele mai afectate vor fi societăţile mici ce au ca domeniu de activitate agricultura

IMM-urile vor accesa de la bănci sume în valută mai mici cu 25%, după aplicarea regulamentului BNR care limitează creditarea companiilor în valută şi afectează în special firmele mici, fără acoperire la riscul valutar, potrivit Volksbank. "Cele mai afectate domenii sunt firmele din agricultură care se adresează preponderent pieţei interne, beneficiarii fondurilor europene, IMM-urile mici care nu-şi permit să negocieze din poziţia lor contractele la cursul leu/euro", a declarat marţi şeful departamentului Dezvoltare Produse Companii din cadrul Volksbank, Anca Bălaşu, la conferinţa "Mediafax Talks about SMEs" organizată în parteneriat cu Asociaţia Romană a Băncilor (ARB). Regulamentul BNR 17/2012 prevede ca băncile să calculeze capacitatea de rambursare a creditelor în valută pentru firme în condiţii de depreciere severă a monedei naţionale, similare celor aplicate la creditele de consum, respectiv de 35,5% în raport cu euro, 40,9% faţă de dolar şi 52,6% faţă de francul elveţian. Astfel, pentru partea de finanţare pentru care debitorul nu dovedeşte că dispune de acoperire naturală sau financiară la riscul valutar acesta va suporta un şoc pe cursul de schimb de 35,5% pentru euro 52,6% pentru franci elvetieni şi 40,9% pentru dolari americani, în cazul celorlalte valute fiind utilizată valoarea aferentă francilor elveţieni. Totodată, firmele vor fi supuse riscului de dobandă la împrumuturile în valută, şocul pe rata dobanzii fiind de 0,6% pentru toate monedele. Acesta nu se aplică însă în cazul creditelor cu dobandă fixă. Băeşu apreciază că băncile vor da împrumuturi selective în valută, în special pe termen scurt şi "va scăpa cine va putea" de aceste constrangeri, respectiv exportatorii şi companiile relativ mari, stabile financiar din domenii precum cel energetic, firmele care se pot împrumuta de la compania-mamă şi cele de construcţii care deţin spaţii de închiriere. Firmele acoperite la riscul valutar sunt cele din industria FMCG, inclusiv industriile prelucrătoare care facturează în lei la curs leu/euro, distribuitorii de maşini, utilaje şi componente, precum şi firmele de IT şi consultanţă. "Impactul se va vedea în special pe termen scurt, cei care vor trebui să prelungească liniile de finanţare nu vor mai putea decat dacă vor fi acoperiţi la riscul valutar sau dacă vor cumpăra derivative", a spus Bălaşu. Ea a dat un exemplu de calcul pentru rata în lei pe care o va plăti o firmă la un credit contractat în euro după aplicarea regulamentului. Astfel, pentru un împrumut de 400.000 de euro rata în euro rămane aceeaşi, de 12.216 euro, pe cand rata în echivalent lei va creşte de la 53.939 lei la 73.087 lei, suportand şocul pe cursul valutar, respectiv o creştere de 35,5%. Dacă împrumutul ar fi luat în lei, rata ar rămane constantă, de 61.364 lei. Istoricul cursurilor valutare pe parcursul ultimilor opt ani arată că sunt posibile creşteri importante ale acestora pe perioade mai mari de timp, iar antreprenorii trebuie să ia în calcul şi scenariile în care aceste cotaţii cresc maximal.

Anul falimentelor spectaculoase

Băncile nu îşi vor mai permite şi în acest an să rostogolească creditele neperformante şi vor începe să ceară insolvenţa datornicilor, afirmă Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, care crede că unii investitori au făcut din intrarea în insolvenţă o afacere profitabilă. "Băncile nu îşi permit luxul, în al patrulea sau al cincilea an de criză, să mai rostogolească creditele neperformante, arieratele. N-au făcut nimic pană acum, dar deja este presiunea din afară a băncilor-mamă, pentru că şi Europa, din păcate, se zbate într-o recesiune prelungită, şi-atunci evident că încep să le lase din maini. Le-au tot rostogolit, le-au tot ascuns pe sub covor", a declarat Borza. El anticipează că în acest an băncile "vor da drumul la insolvenţe" şi că nu cerut pană acum falimentul multor datornici pentru că le-ar fi afectat indicatorii instituţiilor de credit. "Este o curăţenie absolut necesară, să spunem curăţenia de primăvară, pentru că altminteri băncile au preferat în aceşti patru-cinci ani să tot provizioneze. Dar acum nu mai au resurse interne, iar asta pune presiune pe acţionari să vină cu majorare de capital, dar nu mai au nici acţionarii băncilor", a adăugat el. Directorul firmei Euro Insol crede că vor fi insolvenţe în toate zonele, dar în special din industrie şi retail, atat de bricolaj, cat şi de electronice şi electrocasnice. "Anul 2013 va fi un an spectaculos din acest punct de vedere", a spus el. Borza a afirmat că în Romania sunt mai mulţi investitori care au făcut din insolvenţă o afacere. "Sunt unii patroni de profesie care au făcut deja un business din care în insolvenţă caştigă mai mult. Societăţile respective, odată intrate în insolvenţă, sunt grevate de datorii, au credite la bănci de sute de milioane de euro, au activele ipotecate în favoarea băncilor. Ei trăiesc din răscumpărarea activelor ipotecate la bănci la o treime de preţ sau mai puţin. Tot ei, în general, îşi răscumpără societăţile prin nişte firme create de ei prin Insulele Virgine sau prin persoane interpuse", a continuat reprezentantul firmei de insolvenţă. El a a explicat că aceaia care vor să îşi răscumpere firmele nu riscă prea mult să le achiziţioneze altcineva pentru că "pe praful ăsta nu se înghesuie nimeni" în afara aceluia care cunoaşte cel mai bine potenţialul real al afacerii. Borza estimează că anul 2013 va fi unul al marilor insolvenţe în industrie, printre care se vor număra Termoelectrica şi Compania Naţională a Huilei. "Vom avea surprize în continuare, vom avea surprize cu societăţi pe care nici măcar printr-un joc de imaginaţie nu ne-am fi gandit, nu neapărat pentru că ar avea probleme insurmontabile, ci pentru că insolvenţa a devenit o modă şi nu neapărat în sensul rău al cuvantului", a spus el.

O firmă din cartelul medicamentelor scapă cu o amendă mai mică

Curtea de Apel Bucureşti a decis reducerea cu 90%, la 1 milion de lei, a amenzii aplicate distribuitorului farmaceutic Farmexpert DCI de către Consiliul Concurenţei în 2011, în dosarul privind încheierea unor înţelegeri de interzicere a exportului de produse Bayer şi Sintofarm. "Avocaţii D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă a PwC Romania, au obţinut in instanţă o reducere semnificativă a amenzii aplicate de Consiliul Concurenţei societăţii Farmexpert DCI SA pentru încălcarea prevederilor art. 5 din Legea concurenţei şi a art. 101 TFUE, prin «încheierea unor înţelegeri» de interzicere a exportului şi a importului de produse Bayer, precum şi a exportului de produse Sintofarm", se arată într-un comunicat al casei de avocatură. Astfel, compania va plăti doar un milion de lei din amenda de circa 11 milioane lei aplicată de Consiliul Concurenţei, potrivit deciziei Curţii de Apel Bucureşti. Decizia este definitivă şi poate fi atacată că recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În martie 2012, Consiliul Concurenţei anunţa că amendează cu 12 milioane euro mai multe firme din piaţa farmaceutică, decizia fiind luată la finele lui 2011. Investigaţia, care a vizat companiile Bayer, Sintofarm şi distribuitorii pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale, a fost declanşată de Consiliul Concurenţei din oficiu, în septembrie 2009, şi s-a încheiat în 2011. Companiile farmaceutice Bayer, Sintofarm şi distribuitorii Mediplus, Polisano, Relad, Farmexim, Farmexpert, Fildas, Montero, ADM, Pharmafarm au fost sancţionate cu 51,52 milioane lei (aproximativ 12 milioane euro) pentru încheierea unor înţelegeri privind interzicerea exportului de produse Bayer şi, respectiv, Sintofarm. Amenzile aplicate sunt următoarele: Bayer - 7,25 milioane lei, Sintofarm - 63.000 lei, Mediplus - 11,74 milioane lei, Polisano - 3,75 milioane lei, Relad - 1,58 milioane lei, Farmexim - 4,85 milioane lei, Farmexpert - 10,99 milioane lei, Fildas - 5,82 milioane lei, Montero - 75.000 lei, ADM - 3,97 milioane lei şi Pharmafarm - 1,38 milioane lei.

Legea firmelor mici va fi modificată

Legea IMM-urilor va fi din nou modificată, proiectul fiind în stadiu avansat, astfel că în termen de o lună şi jumătate va fi trimisă spre avizare Guvernului, a declarat marţi, la conferinţa Mediafax Talks about SMEs, Anca Laura Ionescu, secretar de stat în Ministerul Economiei. "Avem în vedere o nouă lege pentru IMM-uri, în care să transpunem legislaţia europeană, dar şi noile direcţii din planul de guvernare. Modificarea este într-un stadiu avansat de prelucrare şi
estimăm că va fi dată spre avizare într-o lună jumătate", a spus Ionescu, la conferinţa organizată de Mediafax în parteneriat cu Asociaţia Romană a Băncilor. În acelaşi timp, reprezentantul Ministerului Economiei a menţionat că instituţia va colabora cu Ministerul Justiţiei şi cu Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă pentru modificarea legislaţiei în domeniul insolvenţei. Ionescu a arătat că Ministerul Economiei are în vedere pentru acest an 5 pritorităţi pentru IMM-uri, printre care îmbunătăţirea accesului la finanţare, încurajarea spiritului inovator şi creşterea compertitivităţii, dar şi îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la pieţele externe. De asemenea, ministerul va continua programelor de susţinere de la bugetul de stat a IMM-urilor, inclusiv Kogălniceanu, îmbunătăţit în acest an prin creşterea plafonului garanţiilor şi prin subvenţionarea integrală a dobanzii. Totodată, programul care susţine înfiinţarea de microîntreprinderi de către tinerii intreprinzatori este în desfăşurare, fiind bugetat să sprijine 550 de microîntreprinderi.

După Cipru urmează Malta şi Luxembourg

Germania şi FMI, principalii arhitecţi ai condiţiilor impuse Ciprului, au avut ca scop reducerea sectorului bancar supradimensionat al ţării, de şapte ori cat PIB, însă deciziile dure impuse ridică semne de întrebare în privinţa altor state din UE, unde dezechilibrul este şi mai mare. Sectorul bancar din Malta este chiar mai mare raportat la PIB decat cel al Ciprului, iar în Luxembourg depăşeşte economia de 23 de ori, potrivit cotidianului The Guardian. Germania şi FMI au fost principalele forţe din spatele deciziei de a închide Cyprus Popular Bank (Laiki) şi de a restructura puternic a doua mare instituţie de credit din ţară, Bank of Cyprus. Directorul FMI, Christine Lagarde, a vrut ca ambele bănci, reprezentand jumătate din sectorul bancar cipriot, să fie închise. În cele din urmă, s-a decis ca doar Laiki să fie închisă, cu pierderi mari pentru deponenţi şi creditori. Bank of Cyprus va rămane însă o "umbră" a instituţiei de credit din trecut, cu depozitele îngheţate pe parcursul restructurării şi cu pierderi de circa 30% pentru sunele mai mari de 30% din conturi, scrie The Guardian. Guvernul francez a calificat Cipru ca fiind "o economie de cazino", în timp ce germanii consideră că ar fi "un model disfuncţional de afaceri".

Creditul rămane tot pe scădere

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în februarie cu 0,3% faţă de ianuarie, la 222,7 miliarde lei, ca urmare a reducerii atat a împrumutuirlor în lei, cat şi a celor în valută, potrivit datelor anunţate ieri de Banca Naţională a Romaniei (BNR). În termeni reali, scăderea a fost de 0,6%. În perioada menţionată, creditul în lei a scăzut cu 0,3% (-0,6 la sută în termeni reali), la 84,4 miliarde lei, în timp ce creditul în valută exprimat în euro s-a redus cu 8,9 milioane euro (exprimat în lei, creditul în valută s-a redus cu 0,3%), la 138,3 miliarde lei. Faţă de februarie 2012, în luna similară din acest an, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 0,1% (în termeni reali a scăzut cu 5,2%), pe seama majorării cu 5% a componentei în lei (-0,6 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 2,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 2,9%). Împrumuturile în lei acordate populaţiei au scăzut în februarie, faţă de ianuarie, cu 0,5%, la 34 miliarde lei, în timp ce creditele în lei pentru firme s-au redus cu 0,1%, la 50,3 miliarde lei. În aceeaşi perioadă, împrumuturile în valută pentru populaţie s-au diminuat cu 0,2%, la 68,8 miliarde lei, iar cele pentru firme au coborat cu 0,4%, la 69,5 miliarde lei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.