Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: O mare companie auto germană vrea să investescă în Romania

Ziarul de Vrancea
24 mar 2013 968 vizualizări
investiţia a fost anunţată de premierul Ponta u în urmă cu cinci ani se vehicula că Audi era interesată să îşi deschidă o fabrică în ţara noastră

Una dintre marile companii germane din industria auto va deschide o fabrică în Romania, board-ul companiei urmand să adopte o decizie finală în acest sens, potrivit premierului Victor Ponta. "Zilele trecute, în şedinţa de guvern, pe lista confidenţială pentru că aşa a fost înţelegerea, am aprobat un memorandum de înţelegere cu una din cele mai mari şi mai prestigioase companii din Germania, care va deschide o fabrică în Romania. Nu ştiu dacă e cea mai mare, dar poate că e una din cele mai faimoase. Înţelegerea dintre noi este să anunţăm împreună acest lucru", a spus Ponta. Întrebat în ce domeniu va investi această companie, premierul a arătat că este vorba de un domeniu "foarte drag" Romaniei, în care lucrează deja doi mari producători importanţi. Întrebat în continuare dacă este vorba de domeniul auto, Ponta a răspuns: "Doamne ajută să putem să dăm împreună această ştire". El a precizat că investiţia va fi anunţată imediat ce board-ul companiei va aproba ultima decizie în acest sens. În urmă cu cinci ani, Guvernul s-a aflat în discuţii cu grupul german Daimler, care hotărase să construiască o nouă fabrică pentru producţia de automobile Mercedes Benz în Europa de Est. În final, Daimler a decis însă să deschidă fabrica în Ungaria, la Kecskemét, oraş situat la circa 80 de kilometri de Budapesta, cu o investiţie de 800 milioane euro şi 2.500 locuri de muncă asigurate. La acel moment, oficiali guvernamentali au declarat agenţiei MEDIAFAX că şi Audi, divizia de lux a grupului german Volkswagen, vrea să producă autovehicule în Romania. În toamna anului trecut, autorităţile din Lugoj au anunţat în presa locală că BMW se interesează de deschiderea unei fabrici la Lugoj, avand nevoie de 100 hectare de teren, primarul afirmand atunci că discuţia este la nivel de principiu. Companiile care produc autoturisme în Romania sunt Dacia Renault şi Ford.

ArcelorMittal Iaşi îşi va reduce capitalul de 25 de ori

propunerea a fost formulată după ce activul net al firmei s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social

Acţionarii producătorului de ţevi din oţel ArcelorMittal Tubular Products Iaşi (TPRO), controlat de grupul ArcelorMittal, sunt convocaţi pe 24 aprilie pentru a discuta o posibilă dizolvare a companiei. În situaţia în care nu va fi aprobată propunerea de dizolvare, se va supune la vot reducerea capitalului de 25 de ori, de la 162,91 milioane lei la 6,51 milioane lei, prin reducerea valorii nominale a acţiunilor. Astfel, valoarea nominală a titlurilor ar putea coborî de la 2,5 lei la 0,1 lei. Propunerile au fost formulate după ce activul net al firmei s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social. Administratorii propun în acelaşi timp ca acţionarii că contribuie la o majorare de capital cu suma de 83 milioane lei, fondurile urmand să fie folosite pentru finanţarea activităţilor curente, investiţii şi restituirea unor împrumuturi. Operaţiunea de majorare va fi iniţiată sub condiţia înregistrării reducerii capitalului la Registrul Comerţului. Compania este controlată de Arcelormittal Tubular Products Holding, cu o participaţie de 96,33%. Cea mai recentă tranzacţie cu acţiunile companiei a fost realizată pe 28 decembrie 2012, la un preţ de 0,64 lei. La această cotaţie, capitalizarea firmei este de 41,7 milioane lei.

Petrom SA se aşteaptă la un profit de peste un miliard de euro

OMV Petrom SA (SNP) estimează pentru acest an venituri din vanzări în scădere cu 10%, de la 19,12 miliarde lei la 17,21 miliarde lei (3,89 miliarde euro), şi un profit net în urcare cu 15%, de la 3,85 miliarde de lei la 4,43 miliarde de lei (1 miliard de euro). Grupul Petrom, din care face parte Petrom SA, a raportat pentru ecut un profit record, de 3,946 miliarde lei (885,5 milioane euro), şi vanzări de 26,258 miliarde lei (5,892 miliarde euro). OMV Petrom SA, cu activităţi în Romania, estimează că va produce în acest an 62,46 milioane tone de barili echivalent petrol, la fel ca în 2012. Compania a bugetat pentru acest an investiţii de peste 5 miliarde de lei, din care 79% sunt destinate sectorului de explorare şi producţie. Grupul a investit anul trecut 4,93 miliarde de lei, faţă de 4,8 miliarde de lei în 2011. Din grupul Petrom fac parte compania mamă OMV Petrom şi firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), Kom Munai LLP (Kazahstan), Petrom Exploration & Production Ltd., OMV Petrom Marketing, Petrom Aviation, ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Petrom Distribuţie Gaze, OMV Petrom Wind Power şi Petromed Solutions. OMV petrom SA menţionează că va începe în acest an o nouă campanie de foraj în Marea Neagră, unde deţine deja concesiuni de exploatare şi explorare. "Urmărim oportunităţile de creştere prin achiziţiile de perimetre de explorare din Marea Neagră: finalizarea acordului de transfer pentru achiziţia, împreună cu ExxonMobil, a unei participaţii de 85% din perimetrul Midia (Romania); acordul de împărţire a producţiei pentru perimetrul Skifska (Ucraina) în curs de negociere", arată compania. Compania Sterling Resources a semnat în luna octombrie a anului trecut un acord cu ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom pentru vanzarea unui segment al perimetrului petrolifer 15 Midia din Marea Neagră, la un preţ între 29,5 milioane dolari şi 79 milioane dolari, în funcţie de îndeplinirea unor condiţii. OMV Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production Romania au anunţat anul trecut că au făcut o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră (blocul Neptun), estimările preliminare plasand zăcămantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei.

Supermarketurile din Cipru în pericol să rămană fără alimente

Unele supermarketuri din Cipru au rămas aproape fără alimente, iar situaţia ar putea deveni generală săptămana următoare, întrucat băncile sunt închise încă de pe 15 martie, iar furnizorii au început să ceară plata în numerar pentru livrări. Retragerile de la bancomate au fost limitate iniţial la 260 de euro, prag redus ulterior la 100 de euro. Măsura a fost impusă după ce ciprioţii au încercat să-şi scoată banii din bănci în acest mod. "Stocurile supermarketurilor sunt suficiente pentru încă două sau trei zile. Dacă nu se ajunge la o soluţie curand, iar băncile răman închise la începutul săptămanii următoare, atunci vor fi probleme", a declarat preşedintele Asociaţiei Supermarketurilor din Cipru, Andreas Hadjiadamou. Dacă furnizorii îşi vor menţine decizia de a livra doar contra plăţii în numerar, rafturile din supermarketuri vor fi goale, a spus el. "Pericolul de a avea rafturi goale în supermarketuri este vizibil, avand în vedere că furnizorii nu vor renunţa la decizia lor şi nu ne vor ajuta în acestă situaţie nouă pentru Cipru", a adăugat Hadjiadamou. Zeci de manifestanţi s-au adunat la sfarşitul săptămanii în faţa Parlamentului de la Nicosia, incendiind un drapel al Uniunii Europene, în contextul în care liderii Republicii Cipru votau un nou plan pentru a primi un împrumut din partea creditorilor internaţionali, relatează AFP. Aproximativ 30 de tineri cu cagule pe feţe au ars un drapel al Uniunii Euiropene. "Taxa pe depozite bancare este furt", au strigat protestatarii. Planul B pe care liderii Republicii Cipru l-au adoptat în încercarea de a obţine asistenţă din partea UE prevede impunerea unei taxe de 15% pe depozitele bancare mai mari de 100.000 de euro, anunţă Televiziunea publică cipriotă. Potrivit Bloomberg, Parlamentul cipriot a aprobat noi măsuri pentru controlul capitalului şi restructurarea băncilor, parte a eforturilor de a întruni condiţiile statelor din zona eruro pentru un pachet de împrumuturi externe. Chiar şi după legile adoptate, Cipru s-ar putea găsi în situaţia de a nu reuşi să strangă cele 5,8 miliarde de euro cerute de ţările uniunii monetare. Restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki) ar reduce necesarul de fonduri la 3,5 miliarde de euro, a declarat Averof Neofytou, vicepreşedinte al Disy, cel mai mare partid aflat la guvernare. Deponenţii Cyprus Popular Bank cu peste 100.000 de euro în cont vor înregistra pierderi, a spus acesta. "Vor fi nevoiţi să aştepte mulţi ani înainte de a vedea cat vor putea recupera – 30%, 40%, 50%, 60%, vom vedea. Pe de altă parte, decizia de susţine această lege protejează complet 361.000 din cei 371.000 de deponenţi", a spus Neofytou în timpul dezbaterii din Parlament. Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a participat ieri la o "reuniune de rang înalt" la Bruxelles, organizată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, cu scopul de a "facilita o soluţie pentru Cipru", a afirmat un purtător de cuvant al lui Rompuy, citat de AFP.

Premierul se teme ca TVA-ul pentru Mechel să nu ajungă în Rusia

Statul poate adresa grupului Mechel o cerere de rambursare de TVA şi va înăspri sancţiunile aplicate investitorilor privaţi care nu îşi respectă anumite obligaţii, precum plata salariilor compensatorii, dar fără a deveni mult prea "protecţionist" şi a descuraja investitorii, spune premierul Ponta. "Am verificat şi toate obligaţiile la privatizare au fost îndeplinite. Ceea ce poate să facă statul roman, şi face, este o cerere de rambursare de TVA. Dacă se încadrează în limitele legii, sigur, rambursarea se face, dar noi trebie să ne îngrijim, să vedem care e soluţia - am discutat şi cu cei de la ANAF - ca banii să nu ajungă într-un fond din Rusia sau din Cipru, ci să se plătească salariile compensatorii", a spus Ponta. El a amintit că Guvernul încearcă să modifice şi legislaţia astfel încat să fie introduse sancţiuni mult mai dure pentru patronii care nu îşi respectă anumite obligaţii, precum plata salariilor compensatorii, dar fără ca statul să devină mult prea "protecţionist" şi să descurajeze investitorii. Grupul rus Mechel a vandut recent, pentru preţul simbolic de 230 de lei (52 euro), combinatele metalurgice pe care le deţinea în Romania, puternic îndatorate, către firma Invest Nikarom din Bucureşti, controlată de două persoane cu cetăţenie rusă. Tranzacţia a vizat compania Mechel East Europe Metallurgical Division SRL şi combinatele Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu, Mechel Campia Turzii, Mechel Targovişte şi Laminorul Brăila. Începand din iunie 2012, la Mechel Campia Turzii au fost disponibilizate colectiv, în mai multe etape, aproximativ 1.700 de persoane, astfel că au mai rămas în jur de 300 de angajaţi la secţia de Trăgătorie. Conducerea Mechel Campia Turzii a propus plata eşalonată pe trei luni a salariilor compensatorii şi ca foştii angajaţi să taie utilaje casate pentru a le vinde la fier vechi pentru banii aferenţi acelor plăţi, dar angajaţii disponibilizaţi au fost nemulţumiţi de această soluţie. În ultima lună, sute de angajaţi de la Mechel Campia Turzii au protestat faţă de neplata salariilor compensatorii. Miercuri, foştii angajaţi ai Mechel Campia Turzii au primit circa un sfert din salariile compensatorii, ceea ce înseamnă cate 900 de lei, dar au anunţat că vor continua protestele pană la încasarea întregii sume.

Ministrul Agriculturii a găsit vinovaţii pentru scandalul alimentelor

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, consideră că în scandalul alimentelor din Romania "sunt foarte multe ipoteze" care vor ieşi la suprafaţă, printre care şi cea avansată de fermieri, legată de interesele economice ale unor multinaţionale, dar şi alta legată de evaziunea fiscală. Întrebat la finalul Conferinţei de Alegeri Judeţene a PC Cluj, cum comentează afirmaţiile fermierilor potrivit cărora scandalurile legate de alimentele din Romania ar avea drept cauză interesele economice ale unor multinaţionale, Daniel Constantin a răspuns că aceasta "este o ipoteză". "După ce toate lucrurile vor fi aşezate şi liniştite, atunci ne uităm care sunt interesele, de unde vin acestea. Sunt foarte multe ipoteze şi cred că foarte repede vor ieşi la suprafaţă. Este una dintre ipoteze ceea ce au spus fermierii, alta este legată şi de ceea ce se întamplă, pană la urmă, în zona de evaziune fiscală, nu numai pe legume-fructe, pe carne, pe foarte multe zone pe care probabil că anumite interese au fost deranjate în această perioadă de cei din ANSVSA, de Ministerul Agriculturii şi probabil de aici au ieşit toate aceste lucruri. Pană nu avem probe, eu nu vreau să arunc niciun fel de ipoteză, vreau să aşteptăm puţin ca lucrurile să se liniştească după care vom face toate precizările, cu probe", a spus ministrul Agriculturii.

Cel mai norocos şef de bancă

Remuneraţia pe 2012 a directorului general al Credit Suisse, a doua mare bancă din Elveţia, Brady Dougan, a fost majorată cu 34%, la 7,77 milioane de franci elveţieni, în pofida scăderii profitului net de la 1,95 miliarde franci la 1,35 miliarde franci, transmite Bloomberg. Dougan a beneficiat de un salariu fix de 2,5 milioane de franci, 3 milioane de franci în numerar şi acţiuni, plătibili în trei ani, şi 2 milioane de franci sub formă de beneficii pe termen lung. În 2011, Dougan a fost plătit cu 5,82 milioane de franci. Cel mai bine plătit membru al consiliului de administraţie al băncii a fost Robert Shafir, care conduce divizia de private banking şi de administrare a averilor. El a caştigat 10,59 milioane de franci pentru 2012, faţă de 8,5 milioane de franci pentru anul precedent. Profitul net al Credit Suisse a scăzut de la 1,95 miliarde de franci la 1,35 miliarde de franci, din cauza costului unui acord de închidere a unui litigiu şi a unor cheltuieli contabile legate de datoriile proprii ale băncii.

CE a dat banii pentru şomerii de la Nokia Jucu

Comisia Europeană (CE) a plătit 24,2 milioane euro de la Fondul european de ajustare la globalizare către mai multe ţări, printre care şi Romania, în sprijinul a peste 5.000 de persoane rămase fără loc de muncă în ruma concedierilor, printre care se numără şi foştii angajaţi Nokia de la Cluj. Cele 24,2 milioane euro au fost distribuite către Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, Romania, Spania şi Suedia, pentru a ajuta 5.271 de persoane să se reîncadreze în campul muncii, în urma concedierilor care au apărut în mai multe sectoare ale economiei, printre care cel auto, al telefoanelor mobile, al produselor metalice, echipamentelor electronice şi activităţilor sociale, potrivit unui comunicat transmis vineri de CE. Astfel, 8,2 milioane euro sunt destinaţi sprijinirii a 2.416 de foşti angajaţi Nokia, dintre care 1.416 în Romania şi 1.000 în Finlanda. Aceştia şi-au pierdut locurile de muncă în urma transferului liniilor de asamblare de telefoane mobile în ţări asiatice. Suma care revine Romaniei este de 2,9 milioane euro, potrivit propunerilor înaintate de Comisie în luna octombrie a anului trecut. Ajutorul financiar alocat Finlandei este în valoare de 5,3 milioane euro.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.