MOZAIC STIRI ECONOMICE: Avem economii de 13 ori mai mici decat germanii
Un roman are active financiare de 13 ori mai mici decat un german şi de două ori mai scăzute decat un polonez, în principal active ilichide, fapt care ridică probleme majore cu privire la resursele financiare care pot fi utilizate la bătraneţe, se arată într-un raport al analiştilor economici din cadrul Băncii Comerciale Romane (BCR). Romanii aveau în 2011 active financiare în medie de 4.500 euro de persoană, în numerar şi depozite la bănci romaneşti şi din străinătate. Polonezii deţineau active financiare de două ori mai mari, iar germanii de 13 ori mai mari. Totodată, PIB-ul pe cap de locuitor era de 6.100 de euro pentru un roman şi de cinci ori mai mare pentru un german. "Plasamentele ilichide de tipul acţiunilor necotate şi alte participaţii sunt predominante în structura activelor financiare ale romanilor cu o pondere de 47% în total, faţă de un nivel de 16% în Polonia şi 5% în Germania", se arată în raportul "Implicaţiile economice ale procesului de îmbătranire a populaţiei Romaniei", realizat de divizia BCR Cercetare. În 2011, aproape o treime din populaţia totală a Romaniei era afectată de sărăcie materială severă. Persoanele în varstă sunt mai vulnerabile faţă de sărăcia severă în comparaţie cu cele cu varstă sub 65 de ani. Totodată, potrivit raportului, numai 9% dintre pensionarii romani îşi permit în prezent o vacanţă de o săptămană pe an departe de casă, faţă de 76% dintre pensionarii germani. Analiştii BCR consideră că autorităţile trebuie să dezvolte domeniile economice care pot reduce sărăcia, prin orientarea agriculturii spre piaţă, şi mai puţin să acorde ajutoare sociale. "Asigurarea resurselor financiare ale persoanelor varstnice se face prin patru metode principale: sistemul public de pensii, sistemele private de pensii (piloanele 2 şi 3), transferul de resurse de la membrii mai tineri ai familiei către cei varstnici şi utilizarea activelor financiare şi nefinanciare acumulate pe parcursul vieţii active. Toate aceste metode cunosc constrangeri în cazul Romaniei", se menţionează în raport. Economistul BCR Eugen Sinca a amintit că procesul de economisire sau investire din Romania a fost afectat în anii ‘90 de inflaţia foarte ridicată, de lipsa de încredere a populaţiei în fondurile de investiţii în urma unor falimente răsunătoare, de lipsa de dezvoltare a Bursei de Valori şi de intrarea tarzie pe piaţă a companiilor de asigurări de viaţă şi a fondurilor private de pensii. Spre deosebire de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, populaţia Romaniei va îmbătrani într-un ritm mai accelerat în următorii 20 de ani faţă de ultimii 20 de ani.
Angajaţii care îşI toarnă patronii vor fi premiaţi
Legea Concurenţei va fi modificată în acest an sau anul viitor, astfel încat să fie prevăzute mecanisme care să încurajeze angajaţii să denunţe cazuri de încălcare a legislaţiei de către companiile în care lucrează, dar şi finalizarea investigaţiilor într-un termen mai scurt. "La Legea Concurenţei avem acum un mecanism care ne permite ca pentru companiile care recunosc încălcarea legii să acordăm imunitate. Primul care vine scapă, capătă imunitate. Nu este o măsură foarte populară, avem doar cateva cazuri. Vrem însă să introducem modelul pe care îl au maghiarii. Dacă vine un angajat al companiei şi spune că firma sa a făcut ceva în neregulă, să avem un mecanism prin care să primim aceste sesizări şi chiar să putem să-i recompensăm. În Ungaria prinde bine şi este modelul american. În America au ajuns să dea milioane de dolari celor care vin şi denunţă băncile pentru comportamente incorecte", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Alt element pe care instituţia îl are în vedere este finalizarea investigaţiilor într-un interval de timp mai scurt. "Dacă avem o investigaţie şi compania vine şi recunoaşte că a încălcat legea să nu mai trebuiască să mai finalizăm investigaţia, adică în 1-2 ani. Să avem o variantă să putem termina cazul mai repede. Însă va fi foarte greu pentru ridică veşnica problemă a corupţiei, trebuie să facem în aşa fel ca ceea ce se întamplă acolo să nu pară o targuială între noi şi compania implicată. Trebuie să avem grijă şi să nu deschim o portiţă pentru suspiciuni de corupţie", a spus Chiriţoiu, adăugand că modificările vor fi realizate în lege la sfarşitul acestui an sau începutul anului viitor. Legea Concurenţei a fost modificată în urmă cu doi ani. Pe de altă parte, Chiriţoiu a arătat că este aproape finalizată legea concurenţei neloiale, care speră să fie gata pană în vară. "Pe concurenţa neloială este o lege veche. Atribuţiile au fost transferate acum un an de la Ministerul de Finanţe la Consiliul Concurenţei, iar acum noi aplicăm legea veche, pe care însă vrem să o modernizăm. Lucrăm şi cu Banca Mondială în sensul ăsta şi am primit şi reacţii de mediul de afaceri, în speţă de la AmCham. Este o lege care implică multe agenţii, unele fapte sunt penale, altele sancţiuni administrative. Vrem să aibă mai multă logică economică, adică să nu sancţionăm firme pentru comportamente relativ normale, de genul vreau să iau clienţii de la altă firmă, de la competitorul meu. Nu vreau să fim excesivi şi să sancţionăm fapte care nu trebuie sancţionate, care fac parte din mersul unei economii de piaţă", a arătat Chiriţoiu.
Salariaţii de la Dacia protestează din cauza lefurilor
Peste 5.000 de angajaţi ai uzinei Dacia din Mioveni, judeţul Argeş, au oprit activitatea, ieri dimineaţă, nemultumiţi că nu a fost semnat contractul colectiv de muncă şi că revendicările salariale cerute de ei nu au fost incluse în document. Potrivit salariaţilor, este un protest spontan care iniţial a avut loc în interiorul societăţii, departe de poarta principală, unde presa nu are acces în interiorul uzinei, dar ulterior angajaţii au ajuns la gardul societăţii pentru a sta de vorbă cu jurnaliştii. Protestul spontan a fost declanşat în jurul orei 9.00, la Secţia de Vopsitorie a uzinei. "Muncitorii din secţii au oprit lucrul, suntem nemulţumiţi de prevederile noului contract colectiv, care ar trebui semnat pe 31 martie", a declarat un protestatar, care a precizat că angajaţii Dacia au cerut majorarea salariilor cu 25 la sută, însă patronatul a acceptat o creştere cu doar cinci la sută. Conducerea sindicatului Dacia nu a prezentat un punct de vedere, la ora transmiterii acestei ştiri protestul fiind în desfăşurare. Potrivit purtătorului de cuvant al Dacia Mioveni, Anca Oreviceanu, discuţiile între reprezentanţii angajaţilor uzinei şi patronat sunt în curs. Angajaţii de la Dacia spun să li se cere să producă o maşină în 40 de secunde, dar că nu sunt plătiţi corespunzător şi solicită să nu mai fie trataţi ca "sclavi". Pe timpul protestului spontan, ei au scandat "Hoţii, hoţii", "Grevă", "Nu plecăm", "Jos mafia" şi "Unitate", au bătut în tobe şi au suflat în vuvuzele, acuzand patronatul că nu vrea să-i primească la negocieri şi că a înăsprit condiţiile de muncă, înmulţind verificările alooltest şi controalele la poartă. "Să ne respecte. Să ne trateze ca pe oameni, ne pun etilotestul prin secţie, ne controlează la poartă ca pe hoţi, aşa se întamplă, nu se mai poate să rezistăm", a declarat o femeie. Un alt angajat este nemulţumit că li se cere să fabrice un autoturism în 40 de secunde, dar nu sunt plătiţi corespunzător, iar patronatul a întrerupt negocierile pentru Contractul Colectiv de Muncă şi nu îi primeşte la discuţii. "Să ne dea banii ceruţi şi drepturile, pierdem la concedii, pierdem sporuri. Dacă ni le acordă, începem munca. Vrem 2, 3, 4 sau 5 milioane de lei vechi în plus, nu asta contează, problema este că e muncă multă şi banii sunt puţini, să ne plătească în mod corect pentru cat muncim. Trebuie să faci o maşină în 40 de secunde, vă daţi seama în ce viteză lucrăm noi aici ? Repet, să ne dea banii pentru cat muncim. Nici la brutărie nu iese painea atat de repede pe cat iese o maşină de la noi. Cei din Maroc au salarii mai mari, iar noi trebuie să scoatem maşina la 40 de secunde, ar trebui un minut sau un minut şi jumătate, dar nu 40 de secunde, în nicio uzină auto din lume maşina nu este scoasă la 40 de secunde", a declarat muncitorul.
Dinu Patriciu este executat silit
Imobilul de birouri Evo Center One din Pipera deţinut de omul de afaceri Dinu Patriciu este scos la vanzare prin licitaţie publică, la un preţ de pornire de 1,45 milioane de euro, după ce firma prin intermediul căreia este operată clădirea, CHF Investiţii, a intrat în faliment. Clădirea făcea parte din portofoliul fondului de investiţii britanic Fabian, preluat de omul de afaceri Patriciu la finalul anului 2008. Evo Center One a fost dezvoltată de compania Adama, fiind finalizată în anul 2006 şi achiziţionată în anul 2007 de Fabian pentru 4,9 milioane de euro. Evo Center One are o suprafaţă închiriabilă de circa 2.000 de metri pătraţi, structurată pe cinci etaje. Imobilul este construit pe un teren de 1.000 de metri pătraţi, iar pană anul trecut cea mai mare parte a fost închiriată de Adama. Clădirea este amplasată pe strada Erou Iancu Nicolae din Pipera. Potrivit lichidatorului judiciar al firmei C.H.F. Investiţii, CII Melinte Răzvan, imobilul este gol de la intrarea în faliment, respectiv luna septembrie a anului trecut. Prima licitaţie de vanzare a imobilului este stabilită pentru 11 aprilie. Declanşarea procedurii de faliment a fost decisă la solicitarea firmei, care potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice avea în 2010 datorii de 25 milioane de lei şi pierderi de 8 milioane de lei. Dinu Patriciu mai are în portofoliu, prin intermediul fondului Dinu Patriciu Global Properties (DPGP), mai multe clădiri de birouri în Bucureşti. Omul de afaceri a vandut luna trecută imobilul The Lakeview deţinut împreună cu AIG/Lincoln, pentru 62 milioane de euro.
Criza din Cipru blochează tranzacţii de miliarde
Blocarea sistemului financiar din Cipru a condus la suspendarea a numeroase tranzacţii ale companiilor şi investitorilor din Rusia, în valoare de cateva miliarde de dolari, bancherii şi avocaţii implicaţi încercand să salveze deal-urile prin alte jurisdicţii, potrivit Financial Times. Moody's estimează că firme şi investitori din Rusia deţin depozite de 31 miliarde de dolari (24 miliarde euro) în sistemul bancar cipriot, însă insula mediteraneană este totodată cel mai important hub offshore pentru economia rusă. Astfel, prin sistemul financiar din Cipru au trecut tranzacţii ruseşti de 120 miliarde de dolari (aproximativ 90 miliarde euro), potrivit datelor băncii centrale de la Moscova, datorită regimului fiscal mai favorabil, cu taxe mai mici pe caştigurile de capital şi dividende. Firma de avocatură Squire Sanders a fost nevoită să suspende cinci tranzacţii în care sunt implicaţi investitori din Rusia şi care trec prin Cipru, în valoare totală de miliarde de dolari, pe care încearcă acum să le restructureze prin alte jurisdicţii, precum Luxemburgul, potrivit unui avocat specializat în fuziuni şi achiziţii. "Dacă nu vom putea restructura aceste tranzacţii, vor fi înregistrate pierderi", a afirmat el.
Percheziţie la locuinţa directorului FMI
Autorităţile franceze au efectuat miercuri o percheziţie la apartamentul de la Paris al directorului general al FMI, Christine Lagarde, în cadrul unei investigaţii privind o plată de 285 milioane de euro de la buget în perioada în care ocupa funcţia de ministru al Finanţelor. Investigaţia vizează modul în care Lagarde a gestionat, în 2008, din poziţia de ministru al Finanţelor, o plată compensatorie de 285 milioane euro de la bugetul de stat către influentul om de afaceri Bernard Tapie, susţinător al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy. Există suspiciuni că Lagarde ar fi acţionat ilegal atunci cand a aprobat plata, potrivit The Guardian. Şeful FMI neagă că ar fi fost implicată în vreo neregulă. Lagarde a fost ministru de Finanţe al Franţei în perioada 2007-2011, în timpul mandatului lui Nicolas Sarkozy, şi a devenit ulterior director general al FMI.
Îmbătranirea populaţiei taie din creşterea economică
Scăderea PIB-ului potenţial, prin reducerea contribuţiei forţei de muncă şi capitalului, presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, prin majorarea cheltuielilor cu asistenţa socială, şi afectarea ratei de economisire sunt principalele consecinţe ale îmbătranirii populaţiei, potrivit BCR. În prezent, 1 din 7 romani are peste 65 de ani, în 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 la 1 din 3, dacă natalitatea nu va fi îmbunătăţită. Romania se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia) care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătranire a populaţiei în următoarele decenii. Mediana varstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, potrivit raportului "Implicaţiile economice ale procesului de îmbătranire a populaţiei în Romania" realizat de divizia BCR Cercetare. O primă consecinţă economică a îmbătranirii şi reducerii populaţiei totale este scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar şi a capitalului, în condiţiile afectării economisirii interne. PIB-ul potenţial al Romaniei a scăzut la 1,3% în 2013, de la 5% în 2004, pe seama contracţiei investiţiilor private.
