Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Ponta împinge aderarea la euro undeva în 2020

Ziarul de Vrancea
19 mar 2013 521 vizualizări
Intrarea Romaniei în zona euro în 2015 nu mai reprezintă o ţintă credibilă, dar obiectivul nu trebuie abandonat, orizontul pentru finalizarea acestui proces fiind acum în jurul anului 2020, a declarat, ieri, premierul Victor Ponta.

"Anul 2015 nu mai este o ţintă credibilă, trebuie să fim realişti, nu se pune problema de 2015. Am impresia că nici măcar Polonia nu îşi mai propune 2015 intrarea în zona euro, care are criterii de convergenţă mult mai avansate decat Romania. Cred însă că nu trebuie să renunţăm la obiectiv (...) Cred că orizontul este undeva 2020", a spus Ponta. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că Romania îşi propune "un termen rezonabil de intrare în zona euro", deoarece statele UE care au adoptat moneda comună nu sunt dispuse să aştepte prea mult şi îşi vor continua procesul de integrare în acest sens. El a arştat că termenul oficial asumat de Romania, de adoptare a monedei comune în 2015, nu mai este "realist" şi a reiterat că Guvernul, Parlamentul şi Banca Naţională sunt instituţiile în atribuţiile cărora intră să analizeze noul obiectiv de aderare. În opinia preşedintelui, este esenţial pentru Romania să intre în zona euro în următorii trei-patru ani.

Danone afirmă că produsele sale sunt sigure

Danone Romania, care retras mai multe lactate posibil contaminate cu aflatoxină, a anunţat marţi că un laborator european acreditat a analizat mostre din acestea şi a transmis companiei că produsele sunt sigure pentru consum, avand un conţinut de aflatoxină "sub limita europeană". "În paralel cu retragerea preventivă a unor produse de pe piaţă, Danone Romania a trimis de asemenea mostre ale acestora spre analiza unui laborator european acreditat. Rezultatele primite de la laborator în această zi (marţi - n.r.) confirmă că aceste produse au un conţinut de aflatoxină sub limita europeană şi, ca urmare, sunt sigure pentru consum", se arată într-un comunicat al companiei. Producătorul a anunţat luni că retrage preventiv de pe piaţă unele produse, iaurt şi smantană, care ar putea să conţină urme de lapte contaminat şi blochează în depozitul său alte 75 de tone de lactate, după ce a descoperit aflatoxină în laptele livrat de unul dintre furnizori. După alerta naţională referitoare la aflatoxină, Danone Romania a decis mai multe măsuri suplimentare şi voluntare de autocontrol faţă de obligaţiile legale de monitorizare şi control şi planul aferent validat de autorităţi, inclusiv achiziţia unui echipament propriu de testare a conţinutului de aflatoxină. Încrederea romanilor în siguranţa laptelui vandut în magazine a scăzut în urma mediatizării intensive şi comunicării precare pe tema contaminării cu aflatoxină, doi din cinci consumatori declarand că nu au mai cumpărat lapte de la apariţia primelor informaţii, potrivit unei analize a Rogalski Grigoriu Public Relations.

Ţarul Putin îI dă unui apropiat o atenţie de 7 miliarde dolari

Omul de afaceri rus Arkady Rotenberg, prieten din tinereţe şi fost partener de judo al preşedintelui Vladimir Putin, a caştigat prin companiile sale contracte de peste 227 miliarde ruble (7,4 miliarde de dolari) pentru pregătirea Jocurilor Olimpice din 2014 de la Soci, potrivit Bloomberg. Suma este mai mare decat bugetul Jocurilor Olimpice din 2010 de la Vancouver, dar reprezintă numai 15% din investiţiile de 50 miliarde de dolari estimate de Rusia pentru organizarea evenimentului de anul viitor. Printre proiectele la care va participa şi Rotenberg se numără o conexiune de transporturi de 8,3 miliarde de dolari între Soci şi staţiunile de schi din Munţii Caucaz, o autostradă de 2,1 miliarde de dolari pe malul Mării Negre, un media center de 387 milioane de dolari şi o reţea rutieră de 133 milioane de dolari care va face legătura între diversele obiective din parcul olimpic. Această ultimă investiţie va fi utilizată în viitor şi ca circuit de Formula 1, primul din Rusia. "Este o risipă monumentală de bani publici. Un mic număr de persoane de la varf controlează resursele şi nu pot fi trase la răspundere", comentează pentru Bloomberg Stefan Szymanski, economist specializat pe probleme de sport la Universitatea Michigan, specializat în finanţarea Jocurilor Olimpice. Astfel, Jocurile de la Soci din 2014 se prefigurează a fi cea mai scumpă competiţie olimpică organizată vreodată. Rotenberg (61 de ani) face parte dintr-un grup de apropiaţi ai lui Putin, cunoştinţe din tinereţe, din perioada petrecută la KGB sau la guvernul local din Sankt Petersburg, care au acumulat averi şi putere în cei 13 ani în care liderul de la Kremlin a fost preşedinte, premier, apoi din nou preşedinte. În unele cazuri, averile acumulate de apropiaţii lui Putin au contrastat cu decăderea oligarhilor ale căror afaceri au înflorit în timpul predecesorului lui Putin, Boris Elţîn. Diferenţierea dintre noul val de oameni de afaceri prosperi şi vechii oligarhi se vede şi în bugetul de 50 miliarde de dolari pentru organizarea primelor Jocuri Olimpice de iarnă în Rusia. Astfel, în timp ce Rotenberg şi alţi asociaţi mai vechi ai lui Putin, precum Gennady Timochenko, cofondator al traderului de petrol Gunvor, sau şeful companiei feroviare Russian Raiwalys Vladimir Yakunin, se pregătesc să caştige de pe urma generozităţii de care dă dovadă guvernul în privinţa Jocurilor Olimpice, oligarhii din era Elţîn, precum Vladimir Potanin sau Oleg Deripaska, susţin că sunt dezavantajaţi. Potanin şi Deripaska, directori şi acţionari la Norilsk Nickel, respectiv Rusal, cei mai mari producători de nichel şi aluminiu la nivel mondial, au primit din bugetul olimpic proiecte care ar putea rămane neprofitabile timp de mai mulţi ani.

SAP Romania a deschis al doilea centru de consultanţă

SAP Romania a deschis la Timişoara un centru care va furniza servicii de consultanţă premium pentru clienţi din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, acesta fiind al doilea centru lansat de companie în Romania, după cel din Bucureşti. "În prezent, la Timişoara lucrează peste 60 de consultanţi SAP, obiectivul nostru fiind ca, pană în 2014, centrele SAP Nearshore Center din Romania să numere peste 400 de specialişti IT", a declarat într-un comunicat directorul general al SAP Romania, Valentin Tomşa. El a adăugat că decizia SAP de a investi la Timişoara va contribui la dezvoltarea regiunii de vest a ţării în domeniul IT şi va oferi oportunităţi profesionale pentru comunitatea locală de specialişti. "În acelaşi timp, prezenţa SAP la Timişoara creează un punct de atracţie pentru investitorii străini din domeniu şi nu numai", a mai spus Tomşa. Compania germană SAP este unul dintre principalii jucători mondiali în domeniul aplicaţiilor software pentru afaceri, cu afaceri de peste 16,2 miliarde de euro în 2012. SAP Romania a fost înfiinţată în 2002, activitatea fiind concentrată pe vanzări şi marketing, precum şi pe dezvoltarea versiunilor localizate ale soluţiilor producătorului german. Subsidiara locală a realizat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 23 de milioane de euro, în creştere cu peste 40% faţă de rezultatul anterior.

Vertu se vinde în Romania cu 7.900 euro

Producătorul de telefoane mobile de lux Vertu a lansat şi pe piaţa romanească modelul Vertu TI, care poate fi cumpărat cu 7.900 de euro. Noul terminal are o carcasă de titan polişat şi un display multitouch de 3,7 inch cu rezoluţie 480x800 pixeli, protejat de un ecran de cristal de safir. De asemenea, Vertu TI este dotat cu o cameră foto de 8MP capabilă de filmare full HD şi cu o alta frontală de 1,3 MP, dedicată apelurilor video. Telefonul are două difuzoare stereo, iar partea audio este realizată în colaborare cu Bang&Olufsen. Noul smartphone Vertu are un procesor dual-core la 1,7 GHz, memorie internă de 1 GB şi 64GB spaţiu intern de stocare. Fiecare terminal este asamblat manual în Anglia, la sediul Vertu din Hampshire. Vertu TI este primul smartphone lansat de Vertu după preluarea companiei de către fondul de investiţii EQT de la Nokia.

Samsung pregăteşte un "ceas inteligent"

Samsung Electronics pregăteşte un ceas de mană cu funcţii avansate, în replică la informaţiile recente privind dezvoltarea unui astfel de produs de către Apple, fiecare companie încercand să se impună cu o nouă generaţie de accesorii "inteligente". "Pregătim ceasul de mai mult timp. Lucrăm din greu pentru a fi gata de lansare. Dezvoltăm produse pentru viitor, iar ceasul este cu siguranţă unul dintre ele", a declarat Lee Young Hee, vicepreşedinte executiv al diviziei mobile a Samsung, citat de Bloomberg. Lee a refuzat să precizeze ce funcţii va avea ceasul, cat va costa sau cand va fi disponibil pe piaţă. Compania are 3 lansări importante de smartphone-uri în acest an, respectiv Galaxy S 4, prezentat săptămana trecută, urmat de un nou model Note şi un telefon echipat cu sistemul de operare Tizen. Surse apropiate Apple au declarat în februarie că producătorul american dezvoltă un gadget similar ceasurilor de mană, care poate executa funcţii regăsite pe iPhone sau iPad. "Suntem în cursa de regandire a telefonului mobil într-un accesoriu pe care îl poţi purta. Vom vedea o competiţie formidabilă din mai multe direcţii - de la producătorii de electronice, producătorii de accesorii, chiar designerii de modă", comentează un analist al NPD Group. Samsung şi Apple caută noi nişe profitabile pe piaţa gadget-urilor, pe măsură ce piaţa smartphone-urilor, se apropie de saturaţie, cu rate de creştere din ce în ce mai lente.

Înmatriculările Dacia în UE au crescut cu 12,1%

Numărul înmatriculărilor de autoturisme Dacia noi în ţările Uniunii Europene a crescut cu 12,1% în primele două luni ale anului, la peste 40.200 unităţi, pe o piaţă care continuă să scadă abrupt din cauza situaţiei economice dificile din zona euro, cu recesiune şi şomaj ridicat. Înmatriculările de autoturisme noi din UE efectuate în lunile ianuarie şi februarie au coborat cu 9,5% faţă de perioda corespunzătoare a anului trecut, la 1,68 milioane unităţi, potrivit datelor prezentate marţi într-un comunicat transmis de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). În februarie, numărul înmatriculărilor a scăzut cu 10,5%, la aproximativ 795.000 unităţi, după un declin de 8,7% în ianuarie. Dintre principalele mărci auto, numai 8 au înregistrat creşteri în primele două luni ale anului în UE. În procente, creşterea Dacia a fost depăşită numai de Honda (plus 15,1%) şi Jaguar (plus 22,1%), care afişează însă volume mai mici, de 18.000, respectiv de 3.200 unităţi. În februarie, înmatriculările de autoturisme Dacia în UE au crescut cu 15,9%, la aproximativ 20.000 unităţi.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.