MOZAIC STIRI ECONOMCE: Vosganian sare la gatul Ministerului de Finanţe
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat, recent că, în situaţia în care Ministerul Finanţelor ar da o soluţie privind TVA solicitat de Mechel, nu ar mai fi grevă al Campia Turzii. "Ştiu că zilele trecute a fost o dezbatere dacă eu sunt aservit intereselor ruseşti pentru că, cică, aş fi spus că fac presiuni asupra Ministerului Finanţelor să dea TVA înapoi lui Mechel. Cred că ar trebui să fiu puţin cu ţiglele căzute de pe casă dacă fac presiuni să şi spun că le fac. Eu am declarat că reprezentanţii noilor acţionari au spus că au 150 de milioane de lei TVA în diverse faze de evaluare şi, dacă unele din aceste faze s-ar finaliza - durează unele de doi ani - poate că ar avea bani să rezolve situaţia socială de la Campia Turzii. Da, stimaţi domni, dacă Ministerul Finanţelor ar da o soluţie legală sau ilegală şi ar stabili că din cele 150 de milioane 40 ar fi legale sau 10, nu am mai avea grevă la Campia Turzii şi oamenii aceia şi-ar primi salariile compensatorii.", a declarat Vosganian. Ministrul a fost întrebat cum vede rezolvarea situaţiei în cazul Mechel. El a răspuns că a observat că noii acţionari încearcă să redeschidă companiile la Targovişte şi Buzău, însă nu au promis nimic în legătură cu Campia Turzii, Galaţi şi Oţelul Roşu. Apoi, ministrul a afirmat că industria oţelului are mai multe probleme - care trebuie rezolvate nu doar la Bucureşti, ci şi la Bruxelles -, printre care costul energiei electrice, fierul vechi, evaziunea fiscală la intrările de produse metalurgice, în special prin Bulgaria, returnarea de TVA şi regimul vamal al produselor metalurgice. Foştii angajaţi ai Mechel Campia Turzii se află în a doua săptămînă de proteste, nemulţumiţi că nu au primit salariile compensatorii. Conducerea Mechel Campia Turzii a propus plata eşalonată pe trei luni a salariilor compensatorii şi ca foştii angajaţi să taie utilaje casate pentru a le vinde la fier vechi pentru banii aferenţi acelor plăţi, însă disponibilizaţii au fost nemulţumiţi de această soluţie. Ministrul delegat pentru Dialog Social, Doina Pană, declara că noul acţionar al Mechel are intenţii bune şi face toate demersurile pentru achitarea celor trei salarii compensatorii foştilor angajaţi de la Campia Turzii, însă are conturile blocate. De asemenea, prefectul de Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, afirma, la finalul unei întalniri cu reprezentanţii noului acţionar al Mechel, că aceştia au dat asigurări că pană în 15 martie vor încerca să plătească salariile compensatorii angajaţilor disponibilizaţi de la Campia Turzii. Începand din iunie 2012, la Mechel Campia Turzii au fost disponibilizate colectiv, în mai multe etape, aproximativ 1.700 de persoane, astfel că au mai rămas în jur de 300 de angajaţi la secţia de Trăgătorie. Grupul rus Mechel a vandut recent, pentru preţul simbolic de 230 de lei (52 euro), combinatele metalurgice pe care le deţinea în Romania, puternic îndatorate, către firma Invest Nikarom din Bucureşti, controlată de două persoane cu cetăţenie rusă. Tranzacţia a vizat compania Mechel East Europe Metallurgical Division SRL şi combinatele Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu, Mechel Campia Turzii, Mechel Targovişte şi Laminorul Brăila.
BRD estimează un profit operaţional de 1,6 miliarde lei
banca se bazează pe creşterea veniturilor cu 2% şi a creditelor cu 7%
BRD Groupe Societe Generale estimează pentru acest an o creştere de 2% a venitului bancar şi o stagnare a cheltuielilor operaţionale, rezultand un profit operaţional brut de peste 1,6 miliarde lei, în timp ce provizioanele vor scădea semnificativ, iar creditarea va avansa cu 7%, la 37,1 miliarde lei. BRD a realizat în 2012 un venit net bancar de 2,91 miliarde lei, iar o creştere marginală de 2% echivalează cu o sumă de aproape 3 miliarde lei, în timp ce cheltuielile operaţiunale s-au ridicat anul trecut la 1,35 miliarde lei şi se vor menţine la acelaşi nivel. Potrivit raportului privind bugetul pe 2013, care va fi dezbătut în AGA programată pentru 18 aprilie, conducerea băncii estimează că soldul creditelor va creşte cu 7% pană la finele anului, de la 34,8 miliarde lei la 37,1 miliarde lei, susţinut în principal de creditul imobiliar şi de finanţările acordate firmelor. BRD anticipează o majorare a creditelor pentru populaţie cu 3%, la 17,4 miliarde lei, în condiţiile în care creditul de consum se va reduce cu 4%, la 10,3 milliarde lei, iar soldul împrumuturilor imobiliare va urca la 7,1 miliarde lei, cu 15% peste nivelul de anul trecut (6,2 miliarde lei). În 2012, BRD şi-a majorat creditele imobiliare cu 32%, fiind una dintre cele mai active bănci din programul Prima Casă. Finanţările acordate companiilor îşi vor accelera creşterea în 2013, la 10% faţă de 4% anul trecut, şi vor atinge 19,7 miliarde lei. Banca se aşteaptă la o creştere a depozitelor cu 11%, la 35,2 miliarde lei, cu ritmuri similare de creştere pe ambele segmente. Depozitele populaţiei sunt estimate să ajungă la finele anului la 17,8 miliarde lei, iar cele constituite de companii la 17,3 miliarde lei. BRD a înregistrat anul trecut pierderi de 332 milioane lei (74,5 milioane euro), după creşterea costului riscului cu 61,6%, la 1,938 miliarde lei. Venitul net bancar a scăzut cu 6,1% în comparaţie cu 2011, la 2,912 miliarde lei, influenţat în special de declinul marjei nete de dobandă, determinat de evoluţia adversă a ratelor dobanzilor şi de efectele structurale.
Băsescu: Ne propunem un termen rezonabil de trecere la euro
Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Bruxelles, că Romania îşi propune "un termen rezonabil de intrare în zona Euro", deoarece statele UE care au adoptat moneda comună nu sunt dispuse să aştepte prea mult şi îşi vor continua procesul de integrare în acest sens. "Ne propunem totuşi un termen rezonabil de intrare în zona Euro. şi aici aş vrea să vă spun următorul lucru: nu va sta nimeni după cei care nu se pregătesc să intre în zona Euro. Se simte că Europa sau zona Euro nu e dispusă să stea să ne aştepte. Ei se duc cu regulile lor înainte şi cei care nu îşi îndeplinesc condiţiile să intre în zona Euro vor rămane tot mai departe de plutonul statelor din zona euro. Ceea ce pentru mine ar fi o pierdere", a afirmat Băsescu, la finalul reuniunii Consiliului European. El a amintit declaraţia sa din discursul ţinut marţi în plenul Parlamentului de la Bucureşti privind faptul că termenul oficial asumat de Romania pentru adoptarea monedei comune în 2015 nu mai este "realist" şi a reiterat că Guvernul, Parlamentul şi Banca Naţională sunt instituţiile în atribuţiile cărora intră să analizeze noul obiectiv de aderare. "Eu nu am puterea să angajez ţara pe un termen fără să fie această decizie (a Guvernului). Nu preşedintele îndeplineşte condiţiile de intrare în zona euro (...) Dacă mă întreba cineva astăzi sau ieri spuneam 2015 pentru că acesta este anul oficial, nu aveam ce să spun altceva", a mai afirmat Băsescu în conferinţa de presă de la Bruxelles. Preşedinte a declarat marţea trecută că este esenţial pentru Romania să intre în zona Euro în următorii trei-patru ani, el arătand că obiectivul oficial 2015 nu mai este realist şi că trebuie ajustat de către Guvern, Parlament şi BNR. "Este esenţial să adoptăm moneda Euro în trei-patru ani, astfel riscăm ca următoarea modificare a Tratatelor UE să ne găsească neintegraţi, în afara zonei Euro şi să rămanem aşa", a afirmat Băsescu, el arătand că există "mai multe voci" în UE care vorbesc despre Uniunea "cu două viteze", cu statele care au adoptat Euro şi cele non-Euro.
Farmache pleacă de la Alpha Bank
Stere Farmache pleacă de la Alpha Bank, la finalul unui mandat de patru ani în funcţia de prim-vicepreşedinte executiv, şi se va orienta spre proiecte personale. "În luna martie mi s-a încheiat mandatul de patru ani pentru poziţia de prim-vicepreşedinte executiv, început în ianuarie 2009. În perioada imediat următoare mă voi dedica unor proiecte personale, pentru care nu am avut timp în ultimii ani. Avand în vedere, însă, experienţa cumulată de 20 ani pe piaţa de capital şi pe piaţa bancară îmi doresc şi alte provocări profesionale, pe care le voi urma la un moment dat", a declarat Farmache. Farmache a preluat în 2009 funcţia de prim-vicepreşedinte executiv al Alpha Bank şi a fost numit şi membru în Consiliul de Administraţie al firmei de brokeraj a grupului, Alpha Finance Romania. Anterior, el a fost director general al Bursei de Valori Bucureşti, încă de la înfiinţarea acesteia în 1995. În decembrie 2008 Farmache a demisionat din conducerea executivă a Bursei pentru a prelua poziţia de prim-vicepreşedinte executiv la Alpha Bank, dar a rămas preşedinte al Consiliului de Administraţie al BVB pană la începutul anului trecut. Din februarie 2012, el este membru în Consiliul de Administraţie al Bursei de la Bucureşti. La sfarşitul lunii septembrie, Alpha Bank avea în Romania o cotă de 6,3% pe piaţa creditelor. Grupul elen Alpha Bank deţine în Romania instituţia de credit cu acelaşi nume, Alpha Leasing, Alpha Finance, Alpha Insurance Brokers şi Alpha Advisory.
Atenţia investitorilor s-a îndreptat către Banca Transilvania
Bursa de la Bucureşti a scăzut nesemnificativ, cu 0,12%, într-o piaţă unde investitorii au fost mai activi la tranzacţionarea acţiunilor Băncii Transilvania (TLV), astfel că operaţiunile cu aceste titluri au asigurat aproape 28% din lichiditatea de peste 34 milioane lei. Piaţa a crescut cu 0,24% săptămana trecută indicele general BET-C reîntorcandu-se în imediata apropiere a nivelului de la finele lunii februarie. Astfel, indicele este cu 10,85% peste anul trecut. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni a avansat cu 1,05% în aceeaşI perioadă, în timp ce indicele BET-FI, al titlurilor celor cinci SIF-uri şi al acţiunilor Fondului Proprietatea, a scăzut cu 0,83%. În această lună, BET a crescut cu 1,74%, iar BET-FI cu 3,93%. Astfel, raportat la nivelul de la finele anului trecut, indicele BET este pe plus cu 11,72%, iar BET-FI cu 11,15%. Atenţia investitorilor a fost axată şi săptămana trecută doar pe cateva acţiuni lichide, cele mai vizate fiind titlurile Fondului Proprietatea, OMV Petrom, Transgaz, BRD, Banca Transilvania şi SIF-uri. "În ultimele zile se observă interes ridicat pentru anumite acţiuni şi cred că acest interes se datorează faptului că pe majoritatea pieţelor externe există un trend pozitiv, iar momentul este prielnic pentru creşterea expunerii pe Romania. Blue-chip-urile (acţiunile lichide - n.r.) sunt căutate cu precădere de către investitori, în timp ce restul pieţei este încă neatractivă, inclusiv din cauza lichidităţii reduse. SIF-urile sunt în continuare într-un moment pozitiv, în special datorită alegerilor care vor avea loc pentru consiliile de administraţie şi cred că jocurile pentru putere vor aduce în continuare interes pentru acestea", a declarat şeful departamentului de tranzacţionare la Alpha Finance, Gabriel Necula. Pe piaţa principală au fost realizate transferuri de 2,1 milioane lei cu acţiunile Băncii Transilvania, iar pe segmentul tranzacţiilor negociate a fost realizată o operaţiune cu 0,26% din titlurile instituţiei de credit pentru 7,4 milioane lei. Astfel, titlurile Băncii Transilvania au asigurat aproape 28% din lichiditatea pieţei. "Ceea ce se caută în acest moment sunt companiile mari şi solide, fără a exista interes deosebit pentru companiile cu capitalizare redusă. Acest trend se menţine de caţiva ani, în special datorită riscurilor pieţei de capital autohtone", a afirmat brokerul.
Îndatorarea Spaniei a atins un nivel record
Datoriile statului spaniol au crescut anul trecut cu 20%, la 884,4 miliarde de euro, sumă echivalentă cu nivelul record de 84,1% din PIB, potrivit estimărilor băncii centrale de la Madrid. În 2011, îndatorarea statului se situa la 69,3% din PIB. În pofida avansului puternic, datoria s-a situat sub estimarea Comisiei Europene, de 88,4% din PIB, situaţie care oferă sprijin afirmaţiilor premierului Spaniei, Mariano Rajoy, că a patra mare economie a zonei euro a depăşit cea mai dificilă perioadă a unui declin de şase ani, notează Bloomberg. "Este o nouă surpriză plăcută după cifrele privind deficitul bugetar. Ar putea exista unele revizuiri, dar important este că progresele încep să se vadă în datele raportate, nu doar în competitivitate şi exporturi, ci şi pe partea fiscală", a declarat Christian Schulz, economist la Berenberg Bank. Datoria Spaniei a urcat puternic anul trecut, după ce guvernul a cerut ajutor european pentru sistemul bancar şi a susţinut financiar autorităţile locale, precum şi fondurile de pensii şi cele pentru şomaj. Ajutorul pentru băncile spaniole reprezintă 3,9% din PIB al Spaniei. Preluarea de datorii şi finanţările pentru autorităţile locale au avut un impact echivalent cu 4,1% din PIB, potrivit băncii centrale.
O minciună de şase miliarde de dolari
Banca americană JPMorgan "a indus în eroare investitorii", după care "a minţit autorităţile" în privinţa unei pierderi de 6 miliarde de dolari înregistrate din trading anul trecut, a declarat un membru al comisiei înfiinţate de Senatul SUA pentru analizarea cazului. Senatorul John McCain, cel mai important membru al comisiei din partea Partidului Republican, a făcut declaraţiile în contextul publicării unui raport de 300 de pagini asupra operaţiunilor de trading şi eşecurilor de control al riscului care au condus la pierderile uriaşe ale JPMorgan în cazul cunoscut ca "balena din Londra". Raportul comisiei se concentrează pe informările venite de la directorului general, Jamie Dimon, şi directorul financiar, Doug Braunstein, care ulterior scandalului a fost nevoit să renunţe la post. Dimon a minimalizat într-o primă fază importanţa tranzacţiilor cu instrumente financiare complexe la biroul de investiţii din Londra. Activităţile de trading ale biroului din Londra "sunt o furtună într-un pahar cu apă", a spus şeful JPMorgan la o întalnire cu investitorii în aprilie anul trecut. Senatul SUA a aflat în urma investigaţiei, că acesta "avea deja informaţii despre portofoliul foarte mare şi complex, pierderile înregistrate pe perioadă de trei luni, majorarea semnificativă a pierderilor din luna martie, precum şi despre dificultăţile în lichidarea investiţiilor".
Remuneraţia şefului Ford a fost redusă cu 30%
Remuneraţia directorului general al Ford Motor, Alan Mulally, pentru anul trecut a fost redusă cu 29%, la aproape 21 milioane de dolari, după ce fluxul de numerar operaţional a fost sub obiectivul stabilit de grup, relatează Bloomberg. Mulally, în varstă de 67 de ani, a primit un salariu de 2 milioane de dolari, bonusuri de 3,95 milioane de dolari şi 15 milioane de dolari sub formă de acţiuni, opţiuni şi alte compensaţii. În 2011, Mulally a avut un salariu de 2 milioane de dolari, bonusuri de 5,46 milioane de dolari şi 22 de milioane de dolari sub formă de acţiuni, opţiuni şi alte compensaţii. De la venirea la conducerea Ford în 2006, de la Boeing, Mulally a încasat sub diverse forme 162 milioane de dolari de la producătorul auto american. Mulally a redresat Ford prin globalizarea operaţiunilor, reducerea costurilor şi îmbunătăţirea gamei cu modele mai eficiente în privinţa consumului de carburanţi. În noiembrie anul trecut, Mark Fields a fost numit în funcţia de director operaţional, fiind favorit pentru ocuparea poziţiei de director general, cel mai devreme în 2014.
