MOZAIC STIRI ECONOMICE: Avem vreo şansă să adoptăm euro într-un viitor rezonabil?
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, în discursul din plenul Parlamentului, că este esenţial pentru Romania să intre în zona Euro în următorii trei-patru ani, el arătand însă că obiectivul oficial 2015 nu mai este realist şi că trebuie ajustat de către Guvern, Parlament şi BNR. "Este esenţial să adoptăm moneda Euro în trei-patru ani, astfel riscăm ca următoarea modificare a Tratatelor UE să ne găsească neintegraţi, în afara zonei Euro şi să rămanem aşa", a afirmat Băsescu, el arătand că există "mai multe voci" în UE care vorbesc despre Uniunea "cu două viteze", cu statele care au adoptat Euro şi cele non-Euro. El a subliniat că aderarea la zona Euro nu este facultativă, ci o obligaţie asumată de Romania prin Tratatul de aderare. "În acest moment, ţinta oficială este 2015. În opinia mea, termenul a devenit nerealist şi va trebui ajustat la nivelul Guvernului, Parlamentului, BNR", a arătat Băsescu. De asemenea, preşedintele a arătat că Romania este stabilizată macroeconomic şi îndeplineşte în mare parte criteriile de la Maastricht necesare adoptării monedei comune europene, arătand însă că îndeplinirea acestora nu garantează "succesul" economiei romaneşti în zona Euro, fiind necesară o economie competitivă care depinde în primul rand de companiile de stat. "Dacă nu înţelegem că rentabilizarea este cheia, ne pregătim de pe acum pentru un eşec", a afirmat Băsescu, arătand că e nevoie de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Acordul cu FMI şi Comisia Europeană privind introducerea managementului privat şi privatizarea companiilor de stat.
Fără FMI
Romania trebuie să renunţe la acordul cu Fondul Monetar Internaţional, întrucat înţelegerile de pană acum au permis doar amanarea reformelor şi evitarea confruntării cu presiunea pieţelor, iar clasa politică să asume calendarul aderării la euro şi pactul fiscal, se arată într-un raport SAR. "Romania nu are nevoie şi nici nu trebuie să mai semneze un nou acord cu FMI. Dintr-un anumit punct de vedere, un nou acord chiar dăunează pentru că are acelaşi rol pe care l-a avut zona euro pentru Grecia, Spania, Italia, Portugalia, în sensul că beneficiază de condiţii mai bune de împrumut atat ca volume, cat şi ca preţ decat dacă nu ar fi fost în acord. Fără reformă aceşti bani nu vor fi folosiţi decat pentru adancirea dezechilibrelor macroeconomice", se arată în concluziile unuia dintre studiile cuprinse în raportul de analiză şi prognoză al Societăţii Academice Romane pentru anul 2013. Potrivit lui Florin Cîţu, autorul unui studiu inclus în raport, deficitul de cont curent este la un nivel ce poate fi finanţat de banca centrală din rezervele proprii, iar decizia Băncii Centrale Europene de a împrumuta statele cu datorii publice din zona euro reduce riscul unei noi crize de finanţare. Analistul face o trecere în revistă a obiectivelor din ultimele două acorduri şi consideră că, în afara echilibrării balanţei de plăţi, Romania nu a avut beneficii de pe urma parteneriatului cu FMI, care a aprobat toate evaluările, deşi "Romania nu a implementat niciuna din sugestiile FMI în mod substanţial, ci doar a mimat reforma economică". "Inerţia sistemului politic din Romania şi reticenţa la reformă au nevoie de mai mult decat o înţelegere cu FMI pentru a putea fi depăşite. Experienţa ultimelor două acorduri cu Fondul Monetar demonstrează acest lucru. Un al treilea acord în aceleaşi condiţii nu ar aduce nimic nou decat o întarziere a reformelor girată, ca şi pană acum, de relaţia cu FMI", se mai spune în raportul pe care SAR îl va da astăzi publicităţii.
Exporturile de carne tranşată au scăzut aproape total
sunt afectate vanzările de carne de cal şi vită, în timp ce cele de pui şi porc au rămas constante
Exporturile de carne de cal şi de vită tranşată au scăzut aproape total în urma scandalului internaţional al cărnii de cal în care a fost implicată şi Romania, deşi carnea nu a provenit de la producători locali, cele mai mari cereri fiind anterior din Franţa şi Italia, potrivit Federaţiei Pro Agro. "Vanzările de carne de cal, cate erau ele, 6.000 - 7.000 de tone, nu ne aşteptăm să se mai producă anul acesta. Sunt bani de care agricultura avea nevoie. Carnea de vită tranşată nu se mai exportă. Fiecare îşi pune întrebarea: dacă este carne de cal? Asta cu toate că vina nu a fost a noastră. În acest moment carnea de vită tranşată din Romania nu se mai exportă aproape deloc", a declarat ieri preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, Alexandru Jurconi. El a arătat că, deşi carnea de cal este cerută pe pieţele externe, nimeni nu mai are curajul pe plan local să creeze un lanţ de aprovizionare şi export pentru aceasta, după ce în multe state europene a fost descoperită, în ultimele săptămani, carne de cal prezentată drept vită. Jurconi a spus că în prezent nu se mai exportă aproape deloc carne de cal tranşată, iar cea mai mare cerere pentru aceasta venea din Franţa şi Italia. Referindu-se la creşterea consumului de carne de cal în Franţa de pe plan local în ultimele săptămani, preşedintele Pro Agro a menţionat că francezii au încredere în producţia naţională şi o susţin, ceea ce în Romania nu se întamplă. El a precizat că, în schimb, vanzările de carne de porc şi de pasăre nu sunt afectate. Romania a fost în ultimii ani unul dintre cei mai mari exportatori de carne de cal la nivel mondial, înregistrand în anul 2011 exporturi în valoare de 13,1 milioane euro, pe locul 5 în Europa în urma Belgiei, Poloniei, Franţei şi Olandei, respectiv pe 9 la nivel mondial. Astfel, Romania a exportat în 2011 carne de cal, catar sau măgar în valoare de 13,1 milioane euro, faţă de 10,8 milioane euro în anul anterior. În 2009, aceste exporturi s-au cifrat la 7,9 milioane euro, faţă de 8,4 milioane euro în 2008, respectiv 7,7 milioane euro în 2007. În primele 11 luni ale anului 2012, Romania a exportat carne de cal, catar sau măgar în valoare totală de 12,3 milioane euro. Principalele pieţe de export au fost anul trecut Belgia, Bulgaria, Italia şi Polonia. Exporturile către Bulgaria s-au cifrat la 3,1 milioane euro, în timp ce livrările în Belgia au atras încasări de 4,5 milioane euro. Italia a importat de aproape 2 milioane euro, iar Polonia de 1,6 milioane euro. Romania a mai exportat anul trecut carne de cal şi către Olanda, Austria, Ungaria, Grecia, Germania şi Cehia, însă în cantităţi nesemnificative, cu cifre de afaceri de ordinul zecilor de mii de euro.
Vosganian: TVA ar putea fi redusă, dacă economia va urca cu 1,5-2%
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat, marţi, că Guvernul ar putea reduce TVA şi contribuţiile la asigurări sociale dacă Produsul Intern Brut (PIB) va creşte în acest an cu 1,5% - 2%. "Dacă vom avea creştere economică în acest an de 1,5% - 2%, există posibilitatea reducerii TVA şi posibilitatea scăderii contribuţiilor de asigurări sociale. Aceasta din urmă este într-un dialog mai avansat", a afirmat Vosganian la o conferinţă a producătorului de rulmenţi URB Group. Vosganian a adăugat că guvernul are în discuţie un pachet de stimulare a investiţiilor, dar deocamdată discuţiile s-au purtat doar la nivel politic. În iunie 2010, Guvernul a decis majorarea TVA de la 19% la 24%, creşterea fiind aplicată începand cu luna iulie a aceluiaşi an. În octombrie 2012, premierul Victor Ponta a declarat că nivelul taxei pe valoarea adăugată ar trebui redus treptat, pe măsură ce scăderea este sustenabilă din punct de vedere bugetar, astfel încat în 2016 să ajungă "înapoi la 20%". PIB a crescut anul trecut cu 0,3%, iar pentru anul în curs autorităţile estimează o creştere de circa 1,5%, prognoză revizuită de mai multe ori în jos, de la o estimare iniţială de 2,5%.
Preţul painii va creşte, din cauza scumpirii cerealelor
Producătorii din agricultură şi industria alimentară nu anticipează majorări de preţuri de peste 5% la carne, în perioada următoare, dar au anunţat că produsele de panificaţie se vor scumpi întrucat cerealele din recolta veche sunt în continuare foarte scumpe. "Majorările de preţuri la carne nu sunt proprii acestui sezon. Nu cred că vom asista la majorări substanţiale de preţuri la carne. Cand spun substanţiale, mă refer la 5%, 5% pentru mine este o creştere substanţială de preţ. Intuim creşteri de preţ în piaţa produselor de panificaţie pentru simplul motiv că cerealele din recola veche sunt în continuare foarte scumpe, iar cele noi nu apărut încă", a declarat marţi Alexandru Jurconi, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, prezent la un forum pe teme agricole. El a arătat că toate celelalte input-uri pentru industria cărnii sunt în urcare, pe fondul majorării preţurilor cerealelor. Jurconi a menţionat că atunci cand preţurile cresc cu un anumit procent, cererea scade proporţional. "Revenirea la un plafon de consum anterior este dificilă şi costă mai mult decat să creşti preţul respectiv. De aceea procesatorii nu cresc preţurile", a spus preşedintele Pro Agro. El cere autorităţilor, printre altele, TVA redusă la produsele agroalimentare de bază şi controale eficiente ale Autorităţii Sanitar-Veterinare.
UE poate învăţa dintr-o criză a Imperiul Bizantin
Liderii Uniunii Europene (UE) ar avea de învăţat dacă analizează criză cu caracteristici similare celei din zona euro care a avut loc în urmă cu aproape 1.000 de ani în Imperiul Bizantin, scrie The Guardian. "Cateodată uităm de ce studiem istoria. Apelă la trecut pentru a înţelege viitorul, dar şi pentru a trage învăţăminte. (...) Imperiul Bizantin - partea de est a Imperiului Roman, care a continuat să se dezvolte mult după declinul Romei - se bucură de distincţia de a fi unul dintre foarte puţinele state care au supravieţuit peste un mileniu, de la fondarea oraşului Constantinopole în 330 şi pană în 1453", scrie, într-un comentariu în cotidianul The Guardian, Peter Frankopan, director al Centrului pentru Cercetare Bizantină la Universitatea Oxford. La fel ca UE, Imperiul Bizantin era un teritoriu multietnic, care includea economii locale diferite, variind de la oraşe foarte active la targuri, de la porturi la aşezări rurale. De asemenea, imperiul avea şi o monedă unică. Contrar practicii larg răspandite de a descrie reglementarea excesivă sau prea complexă ca "bizantină", Imperiul Bizantin a fost în fapt un model de rafinament, mai ales în domenii în care Uniunea Europeană este deficitară. Imperiul nu se confrunta cu ineficienţă şi disparităţi în privinţa taxelor: profiturile nu puteau fi transferate în regiuni cu un regim mai favorabil de taxe. De asemenea, exista o uniune politică, fiscală şi economică. Taxele erau aceleaşi peste tot, iar resursele putea fi alocate dinspre regiuni mai bogate spre cele mai sărace. "Libertatea, comenta nemulţumit un autor din secolul XI, însemna să scapi de taxe", scrie cercetătorul de la Oxford. Dacă birocraţii UE ar învăţa din structura imperiului, ar putea observa cum a făcut acesta faţă recesiunii cronice, generate de unele din slăbiciunile care au paralizat economiile occidentale în prezent. Pe la 1070, veniturile statului bizantin s-au prăbuşit, în timp ce cheltuielile au continuat să crească, precum cele militare. Situaţia a fost agravată de o criză puternică de lichiditate. Atat de gravă devenise situaţia, încat uşile trezoreriei stăteau larg deschise. Nu avea sens să fie încuiate, întrucat nu exista nimic înăuntru care să merite furat, scrie o sursă de la vremea respectivă. Persoanele responsabile de criză nu au fost tratate cu milă, afirmă Frankopan. "Herman Van Rompuy de la cea vreme, un eunuc numit Nikephoritzes (micul Nikephoros, n.r.), a fost atacat de populaţia furioasă din cauza creşterilor de preţuri şi declinului standardului de viaţă, iar ulterior a fost torturat pană a murit. Nemulţumirea generalizată a condus la demiterea neceremonioasă a altor personaje importante, dintre care mulţi au devenit călugări, probabil pentru a se putea ruga pentru iertarea păcatelor", se arată în articol. Criza a dat naştere şi unui cunoscut personaj antisistem, ale cărui argumente despre motivele pentru care lucrurile mergeau prost erau atat de "convingătoare", a afirmat un contemporan, încat oamenii îl întampinau cu aplauze peste tot şi îi acordau dreptate. Mesajul acestuia că liderii de la vremea respectivă erau inutili era greu de contrazis.
Preţul locuinţelor este în creştere uşoară
Preţul mediu al apartamentelor noi şi vechi din cinci mari oraşe din Romania a crescut cu 0,5% în luna februarie faţă de ianuarie, diferenţa faţă de perioada similară a anului trecut fiind de 1,3%, pe fondul reducerilor înregistrate pe piaţa nouă şi a unei majorări în cazul unităţilor vechi. Preţul mediu la care sunt scoase la vanzare locuinţele în cele cinci mari oraşe analizate a crescut astfel la 973 de euro pe metru pătrat, potrivit unei analize a portalului imobiliare.ro. "Trendul general crescător al preţurilor consemnat luna trecută a fost dictat, într-o proporţie însemnată, de scumpirile consemnate de locuinţele din blocurile construite înainte de 1990. Astfel, patru din cele cinci mari oraşe analizate s-au situat pe un trend ascendent pe acest segment; în contrapunct, scăderi notabile au fost consemnate de unităţile locative noi din trei centre urbane. În ciuda discuţiilor legate de lansarea programului Noua Casă, care ar urma să scoată apartamentele vechi din cursa finanţărilor co-garantate de către stat, proprietarii unor astfel de imobile nu se arată deloc dispuşi să-şi reducă pretenţiile. Chiar dimpotrivă", se arată într-un comunicat.
Preţul aurului, în cădere liberă
Preţul aurului a înregistrat cel mai slab început de an din ultimul sfert de secol, iar luna februarie s-a încheiat cu cea mai mare cantitate din metalul preţios vandută de investitori din 2003 pană în prezent. Situaţia de pe piaţa aurului sugerează că metalul este pe cale să se devalorizeze puternic pentru prima dată după 12 ani de creştere susţinută, perioadă în care valoarea preţiosului minereu a crescut de peste patru ori, ajungand la nivelul record de 1.921,15 dolari pe uncie în septembrie 2011. Uncia de aur, unitatea de măsură utilizată pentru cotarea metalului pe pieţele internaţionale, reprezintă 31,1 grame. Preţul aurului a scăzut cu 5,6% de la începutul acestui an, finalizand şedinţa de luni pe bursa de la Londra la cotaţia de 1.581,55 dolari pe uncie, faţă de un preţ mediu de 1.669 dolari pe uncie înregistrat anul trecut, transmite Bloomberg. Scăderea marchează cel mai prost început de an din 1988 pentru piaţa aurului, iar datele pentru luna februarie sugerează continuarea trendului. Astfel, jucătorii la burse au vandut în februarie 106,2 tone de aur, evaluate la 5,4 miliarde de dolari, cea mai mare cantitate vandută din 2003, potrivit datelor Bloomberg. De la începutul lunii martie, investitorii au renunţat la alte 26,1 tone de aur din portofolii.
Perspectivele de angajare răman optimiste
Climatul de pe piaţa muncii din Romania va fi favorabil şi în al doilea trimestru al acestui an, 21% dintre companii susţinand că vor face angajări noi, cele mai multe în industria prelucrătoare şi în comerţul cu amănuntul, potrivit grupului cu activităţi în domeniul resurselor umane Manpower. Dintre cei 635 de angajatori intervievaţi în cadrul studiului, 21% se aşteaptă să facă angajări, în timp ce majoritatea respondenţilor îşi vor păstra efectivele de personal în trimestrul al doilea. Conform rezultatelor prezentate în cel mai recent studiu Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă, previziunea netă de angajare este de plus 13%, în creştere cu două puncte procentuale atat comparativ cu trimestrul anterior, cat şi cu aceeaşi perioadă a anului trecut. "Optimismul angajatorilor romani va fi probabil temperat de turbulenţele financiare care continuă să aibă un impact asupra Romaniei, cat şi asupra altor pieţe ale lumii. Continuăm să ne confruntăm cu o uşoară incertitudine datorită situaţiei curente de pe piaţa globală şi este prea devreme să ne pronunţăm asupra consecinţelor pe care aceste incertitudini le vor genera după trimestrul al doilea", a declarat, într-un comunicat, directorul general al ManpowerGroup Romania, Valentin Petrof.
