MOZAIC STIRI ECONOMICE: Grapini este largă la pungă cu banul public
Ministerul pentru IMM, Turism şi Mediu de Afaceri a plătit pentru standul Romaniei la targul de turism de la Berlin peste 211.000 de euro, cu 15% peste costurile de anul trecut, în timp ce premierul Victor Ponta cere scăderea cheltuielilor din ministere cu 15%. Standul Romaniei de la targul de turism de la Berlin, care s-a desfăşurat în acest an în perioada 6-10 martie, a avut suprafaţa de 407 metri pătraţi, potrivit ministerului pentru IMM şi Turism. La stand au fost prezenţi 50 de expozanţi. Participarea la targ a costat, potrivit ministerului, 211.208 de euro, fără TVA, dintre care 140.647 euro, fără TVA, a însemnat construcţia standului, iar 70.561 de euro, fără TVA, a reprezentat chiria. Cu o suprafaţă similară (405 metri pătraţi) şi un număr de 46 de expozanţi, standul Romaniei de anul trecut de la Berlin a fost cu aproape 16% mai ieftin, respectiv 182.352 euro, fără TVA. Potrivit datelor Ministerului pentru IMM şi Turism, transmise MEDIAFAX, în 2012 construcţia standului Romaniei din targul de la Berlin din martie a costat 113.764 euro, fără TVA, iar pentru chirie s-a plãtit 68.588, euro fără TVA. Ministrul delegat pentru IMM şi Turism, Maria Grapini, a anulat în luna februarie participarea Romaniei la targul de turism de la Munchen, care a avut loc în aceeaşi lună, iar hotelierii şi agenţii care plătiseră deja biletele de avion şi camerele la hotel au acuzat ministerul pentru pierderile suferite. Grapini a anulat prezenţa Romaniei la targul de turism de la Munchen după ce evenimentul a fost inclus la finele lunii ianuarie pe lista targurilor aprobate de minister. Întrebaţi dacă Romania va plăti penalităţi pentru că a anulat participarea la eveniment, reprezentanţii Biroului de presă ai Ministerului Economiei au afirmat că nu vor exista astfel de costuri. "Legat de targul de turism de la Munchen, Romania NU A ÎNCHIRIAT STAND, deci nu va plăti nicio penalitate", au răspuns reprezentanţii ministerului. Cu toate acestea, MEDIAFAX este în posesia mai multor fotografii în care statndul apare în bună măsură amenajat, iar pe unul dintre pereţii acestuia organizatorii au postat un afiş pe care scrie: "Acest expozant a trebuit să renunţe cu puţin timp înainte". Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii targului de la Munchen au declarat că Romania a anulat prezenţa la targ cu "puţin timp" înainte de începerea acestuia. De altfel, Romania apare cu stand pe macheta postată pe site-ul oficial al targului: http://www.free-muenchen.de. Premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor să prezinte, în perioada următoare, propuneri pentru reducerea cu 15% a cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, solicitarea fiind formulată în şedinţa de miercuri a Guvernului. Reducerea cu 15% a cheltuielilor de personal poate presupune şi diminuări ale numărului de posturi "ocupate inutil", a afirmat duminică premierul Ponta, adăugand că îi este greu să creadă că într-un minister sau autoritate publică este nevoie de absolut tot ce există în prezent, după angajările din 2010-2011. "Am spus, pot fi reduse, ca să putem să angajăm absolvenți la sănătate, la educație, la poliție. Pot fi reduse cheltuielile cu personalul, nu tăind salarii, dar mergand în fiecare instituție centrală și văzand cate posturi sunt neocupate, cate posturi sunt ocupate inutil, de unde se cheltuie prea mult, cu deplasări în străinătate, cu tot felul de alte lucruri. Așa a apărut acea reducere de 15%", a spus Ponta la Antena 3.
Străinii nu se vor înghesui să cumpere terenuri
Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii spune că după liberlizare vor fi introduse unele condiţii la achiziţia de terenuri
Persoanele fizice străine nu vor cumpăra terenuri agricole la scară mare în Romania după liberalizarea tranzacţiilor, la 1 ianuarie 2014, dar statul vrea să introducă unele condiţii la achiziţia terenurilor, a declarat ieri Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. "Avem intenţia să introducem anumite condiţii la achiziţia terenurilor de către persoanele fizice străine. De exemplu, de la o anumită suprafaţă în sus, să zicem 5 hectare, cumpărătorii să fie agricultori şi să aibă cunoştinţe în domeniu", a spus Irimescu la un seminar pe tema agriculturii, organizat de Ziarul Financiar. El a amintit că şi în prezent străinii pot cumpăra terenuri în Romania, dacă înfiinţează o firmă. "Mă îndoiesc că persoanele fizice vor cumpăra terenuri acum, cand persoanele juridice străine au achiziţionat aproape un milion de hectare. (...) Răul a fost deja făcut, cand s-a permis achiziţia terenurilor de către persoanele juridice", a mai spus secretarul de stat. Suprafaţa agricolă totală a Romaniei era în 2010 de 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare reprezintă teren arabil. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat în octombrie că statul va lua unele măsuri, în 2013, pentru a limita cumpărările de teren de către străini, după liberalizarea pieţei, la 1 ianuarie 2014, stipulată în Tratatul de aderare la UE.
Iată ce proiecte pot fi finanţate cu ajutorul BEI
Preşedintele Traian Băsescu a primit, ieri, la Cotroceni, o delegaţie BEI condusă de preşedintele instituţiei, Werner Hoyer, propunand trei proiecte la care BEI poate contribui - Canalul Siret - Bărăgan, Canalul Bucureşti - Dunăre şi hidrocentrala Tarniţa din judeţul Cluj. "Preşedintele Romaniei, domnul Traian Băsescu, a primit luni, 11 martie a.c., la Palatul Cotroceni, o delegaţie a Băncii Europene de Investiţii (BEI) condusă de preşedintele BEI, domnul Werner Hoyer. În cadrul întrevederii, domnul preşedinte Traian Băsescu a fost informat cu privire la domeniile prioritare ale Băncii Europene de Investiţii în Romania pentru perioada următoare, energia şi IMM-urile", se arată într-un comunicat al Preşedinţiei remis, ieri, presei. Şeful statului a vorbit despre contribuţia importantă pe care BEI, în calitatea sa de bancă a Uniunii Europene, o poate avea la creşterea absorbţiei fondurilor europene în Romania prin implicarea în acordarea de asistenţă tehnică. "Preşedintele Romaniei, domnul Traian Băsescu, a propus, în condiţiile constrangerilor bugetului de stat pe anul 2013, trei proiecte pe care le consideră esenţiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Romaniei, Canalul Siret - Bărăgan, Canalul Bucureşti - Dunăre şi hidrocentrala Tarniţa (judeţul Cluj). Totodată, şeful statului a discutat cu specialiştii BEI posibilitatea de a analiza modalităţile prin care această instituţie se poate implica în finalizarea acestor proiecte", informează Preşedinţia.
Tentativele de sinucidere vor fi considerate accidente de muncă
Curtea Supremă din Grecia a decis că o tentativă de sinucidere poate fi considerată accident de muncă, iar o companie trebuie să plătească despăgubiri, dacă a exercitat presiune nejustificată asupra angajatului. Astfel, instanţa supremă a hotărat că un producător de mezeluri din nordul Greciei trebuie să plătească unei foste angajate 60.000 de euro după ce aceasta a încercat să se sinucidă. Angajata şi-a tăiat venele la încheietura unei maini în 2008, după ce a fost forţată să accepte o a doua slujbă, la o altă companie din cadrul grupului care deţinea fabrica unde lucra, potriivt portalului Greek Reporter. Femeia a fost concediată la trei luni după ce a revenit din concediul medical acordat pentru recuperare după rana pe care şi-a provocat-o. Numărul sinuciderilor este în creştere în Grecia, din cauza crizei economice foarte puternice prin care trece ţara de mai mulţi ani. Potrivit analiştilor, rata în urcare a sinuciderilor are legătură cu tăierile de salarii şi pensii, precum şi cu majorările de taxe, care au împins sub pragul sărăciei tot mai mulţi oameni. Grecia va înregistra în 2013 al şaselea an de contracţie economică, ca urmare a crizei din zona euro şi măsurilor dure de austeritate luate de autorităţi pentru a primi ajutor financiar extern. Guvernul de la Atena a fost nevoit să recurgă la două pachete de împrumuturi externe, în total peste 200 de miliarde de euro, de la statele zonei euro şi FMI.
"Praful magic" din jocurile pentru smartphone-uri o intrigă pe Merkel
Strategiile de afaceri ale producătorilor de jocuri pentru smartphon-uri şi tablete au surprin-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în timpul unei vizite la compania Wooga, unde a aflat că oamenii plătesc bani în jocuri pe opţiuni precum "praf magic" pentru a-şi învinge mai uşor aversarii. Merkel a vizitat recent sediile a două companii start-up active în IT, Reasearch Gate şi Wooga. Deşi cancelarul a arătat mult interes pentru activitatea acestora, Berlinul are încă multe de făcut pentru a susţine dezvoltarea oraşului ca un centru tehnologic, notează cotidianul german Der Spiegel. Pentru moment, efortul a venit din partea cancelarului, care a vizitat cele două companii. Wooga, cu sediul la Berlin, dezvoltă jocuri precum Brain Buddies, Pocket Village şi Bubble Island. Vizita este benefică pentru ambele părţi, scrie Der Spiegel. Companiile au parte de publicitate, iar Merkel arată că nu se teme de viitorul digital. Este dificil de imaginat că Merkel şi-ar descărca jocuri pentru smartphone, însă s-a arătat foarte interesată de toate aspectele activităţii companiilor. În timpul vizitei la Wooga, cancelarul a pus diverse întrebări, inclusiv despre contractele de muncă, cate persoane pot juca un anumit joc, cum se numesc personajele, precum şi despre termenele limită pentru dezvoltarea jocurilor. În timp ce Jens Begemann, cofondator al Wooga, explica modul în care compania caştigă bani din versiunile premium ale jocurilor, cancelarul a vrut să afle mai mult. Care sunt mai exact beneficiile pentru un jucător care cumpără opţiuni în jocuri, a vrut să ştie liderul guvernului de la Berlin. Begemann a răspuns că o persoană poate, de exemplu, să cumpere "praf magic" pentru a-şi învinge mai uşor adversarii. "Oamenii plătesc bani pentru asta?", a întrebat cancelarul cu mirare. Se pare că da, scrie Der Spiegel. Wooga este o compnie profitabilă şi recrutează cate doi angajaţi la fiecare săptămană.
Salariile companiilor cotate la bursă vor limitate
Comisia Europeană vrea limitarea salariilor directorilor tuturor companiilor cotate la bursă în UE, care să fie stabilite de acţionari şi să fie transperente, a declarat comisarul pentru Piaţa Internă, Michel Barnier, transmite AFP. "Pentru toate companiile listate la bursă în Uniunea Europeană, acţionarii trebuie să decidă nivelul salariilor şi al bonusurilor, iar remuneraţiile trebuie să fie mai transparente", a spus Barnier publicaţiei Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. El a explicat că este vorba despre revenirea la o economie socială de piaţă. "Companiile nu trebuie să fie nişte magazine cu autoservire pentru directori. Iată de ce vrem să dăm putere acţionarilor, în aceste companii", a explicat oficialul. Comisia Europeană a fost încurajată de un referendum care a avut loc în Elveţia la începutul acestei luni, care a aprobat o iniţiativă de limitare a remuneraţiilor abuzive ale şefilor de companii elveţiene listate la bursă şi interzicerea indemnizaţiilor acordate la plecarea din funcţie a acestora.
Peste un milion de rable sunt încă în circulaţie
Peste un milion de automobile Dacia, cele mai multe achiziţionate înainte de 1990, sunt încă înscrise în circulaţie, potrivit unei statistici realizate Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor din Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit sursei citate, la sfarşitul anului trecut, în Romania erau înmatriculate 1.416.956 de autoturisme marca Dacia. Dintre acestea, 1.050.430 figurează ca "model nespecificat", pe motiv că, atunci cand acestea au fost înmatriculate, nu exista o bază de date informatizată, iar autoturismele respective au fost trecute în registre fără a se specifica modelul. Potrivit datelor existente la sfarşitul lui 2012, pe langă cele peste un milion de Dacii cu "model nespecificat", mai figurează ca înmatriculate patru maşini model Dacia, 10 Lăstun, două model 1100, şi două model 1210. În afară de acestea, Dacia 1300 sunt înmatriculate 210, Dacia 1309 figurează cu 24 de maşini, Dacia 1309 L sunt trei, iar pentru modelele Dacia 1320 şi 1325 sunt înmatriculate şapte, respectiv 17 bucăţi.
RCS&RDS a vandut firma de cablu din Croaţia
RCS&RDS a vandut către Vipnet, subsidiară a Telekom Austria, operatorul de televiziune prin satelit Digi TV Croaţia, care a avut anul trecut venituri de aproximativ 2 milioane euro. Digi TV operează în Croaţia din noiembrie 2006. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, la cererea RCS&RDS, potrivit unui comunicat publicat luni de Vipnet. RCS&RDS este prezentă în şase ţări europene, respectiv Romania, Ungaria, Cehia, Slovacia, Spania, Italia şi Serbia. Pe piaţa serviciilor de televiziune prin cablu şi satelit, principalii concurenţi ai RCS&RDS în Romania sunt UPC şi Romtelecom. Compania este controlată indirect de către omul de afaceri Zoltan Teszari.
