Economic

MOZAIC STIRI ECONOMCE: Fiul lui Hrebenciuc vrea un loc în conducerea SIF Moldova

Ziarul de Vrancea
10 mar 2013 1785 vizualizări
Andrei Hrebenciuc şi-a depus candidatura pentru unul din cele şapte locuri în Consiliul de Administraţie al fondului de investiţii

Cele şapte locuri în CA al SIF Moldova sunt disputate de 22 de candidaţi, printre care preşedintele Consiliului şi directorul general Costel Ceocea, şeful Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, şi fiul deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc. Ceocea şi ceilalţi şase membri ai actualului Consiliul de Administraţie al SIF Moldova au fost primii care au depus candidaturile pentru un nou mandat. Noul Consiliu de Administraţie al SIF Moldova va fi ales într-o AGA programată pentru 4/5 aprilie, iar data limită de depunere a candidaturilor pentru alegeri a fost la sfărşitul săptămanii trecute. Alături de actualii administratori, au mai fost depuse candidaturi de către preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, precum şi de Andrei Hrebenciuc, fiul preşedintelui Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Viorel Hrebenciuc.  Omul de afaceri Horia Ciorcilă este fondator al Băncii Transilvania şi deţine funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al instituţiei de credit din anul 2002. El a fost propus pe lista candidaţilor de Banca Transilvania. Fiul lui Viorel Hrebenciuc a fost propus pentru un loc în CA al SIF Moldova de o persoană fizică, Diana Le Bomin, care deţine 2,79% din acţiuni. Diana Le Bomin este unul dintre cei trei acţionari ai SIF Moldova care au solicitat vineri distribuirea unui dividend de 0,24 lei/acţiune, cu 41% peste propunerea Consiliului de Administraţie. Andrei Hrebenciuc este, din anul 2009, managing partner la firma de consultanţă în strategie şi proiecte de investiţii Private Future Consulting. Începand cu anul 2008 el activează în cadrul Academiei de Studii Economice, unde a fost preparator universitar (2008 - 2011), asistent universitar (2012 - martie 2013), iar din această lună a devenit lector universitar. Un alt candidat este omul de afaceri Octavian Claudiu Radu, fondatorul grupului de companii RTC. Radu şi-a depus singur candidatura, fiind acţionar al societăţii de investiţii financiare. El a mai candidat în urmă cu patru ani pentru un loc în Consiliul de Administraţie al SIF Banat-Crişana, însă nu a primit voturi suficiente. Pentru alegerile în CA-ul SIF Moldova s-a mai înscris fostul comisar CNVM Bogdan Chetreanu (în perioada 2006 - 2012), în prezent consilier al vicepreşedintelui CNVM Alexe Gavrilă. Chetreanu a fost unul dintre cei mai activi comisari din mandatul precedent, făcandu-şi deseori publice poziţiile. El a fost propus pentru CA-ul SIF Moldova de firma Metex Big, controlată de New Century Holdings Advisors, administratorul Broadhurst. Un alt candidat este şeful biroului din Bucureşti al Deutsche Bank, Mihai Andrei Ionescu, la propunerea BT Asset Management. El lucrează la Deutsche Bank din octombrie 2012, iar anterior a ocupat mai multe funcţii în cadrul Credit Suisse Group (iulie 2005 -octombrie 2012), precum şi la Raiffeisen Bank Romania (2001 - 2003).  Alţi candidaţi sunt fostul preşedinte al CSSPP Mircea Oancea, în prezent director general adjunct în cadrul instituţiei, precum şi brokerii Mihai Chişu (Swiss Capital) şi Florin Cazan (Raiffeisen Capital&Investment). Oancea s-a propus singur, fiind acţionar al SIF, iar Chişu şi Cazan au fost propuşi de Mihai Rotaru, care are 2,18% din acţiunile societăţii de investiţii. Rotaru a solicitat împreună cu Diana Le Bomin şi Fondul de Pensii Administrat Privat ING distribuirea unui dividend mai mare la SIF Moldova. Pe listele de candidaţi se află şi şefii a două companii de administrare a investiţiilor, respectiv Radu Hanga (BT Asset Management) şi Cătălin Jianu Dan Iancu (OTP Asset Management Romania), precum şi un director de investiţii la Allianz-ţiriac Pensii Private, Iulius Postolache.

O injecţie de 273 milioane de euro

Teodorovici: Autorităţile de Management achită în martie o parte din facturile pe fonduri UE

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici anunţă că, în luna martie, Autorităţile de Management vor achita 1,2 miliarde de lei (273 milioane euro) pentru plata facturilor beneficiarilor fondurilor europene pe şase programe operaţionale, suma fiind asigurată printr-un împrumut din Trezorerie. "Schimbăm radical abordarea în relaţia cu beneficiarii: vrem ca plata la timp a facturilor să devină regula în sistem, fondurile UE să ajungă cat mai repede la beneficiari şi astfel să susţinem revigorarea economiei. În această lună, Autorităţile de Management pentru şase programe operaţionale vor achita 1,2 miliarde de lei beneficiarilor de fonduri europene", a declarat Teodorovici, potrivit unui comunicat remis, ieri, presei. Ministerul precizează că beneficiarii de fonduri europene îşi vor încasa la timp banii pentru facturile eligibile datorită schimbărilor implementate în sistem, după ce în cazul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) perioada medie de plată a facturilor a fost de aproximativ 70 de zile. "Potrivit contractelor de finantare, sumele datorate beneficiarilor POS DRU ar fi trebuit achitate în cel mult 45 de zile (...) Autorităţile de Management vor avea la dispoziţie suma menţionată pentru plata facturilor restante ca urmare a aprobării de către Guvernul Romaniei a unui împrumut de la Trezorerie. Finanţarea va asigura fondurile de care au nevoie Autorităţile de Management pentru POS DRU, POR (Programul Operaţional Regional), POS Mediu (Programul Operaţional Sectorial Mediu), POS CCE (Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice), PODCA (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) şi POAT (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică)", se mai arată în comunicatul citat. Împrumutul contractat de la Trezorerie ar urma să fie rambursat din sumele ce vor fi încasate de la Comisia Europeană. De asemenea, MFE susţine că cele mai mari sume au fost alocate pentru POR - aproximativ 408 milioane de lei, POS Mediu - 322 de milioane de lei, respectiv POS DRU - 258 de milioane de lei. Fondurile vor fi virate Autorităţilor de Management prin intermediul ministerelor responsabile.

Achitarea arieratelor se face cu prioritate

Ordonanţa de urgenţă privind plata arieratelor la nivel local aprobată de Guvern stabileşte că fondurile din TVA şi impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, "precum şi" pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind însă stingerea datoriilor. Ordonanţa a fost publicată recent în Monitorul Oficial. În forma avizată de Guvern, ordonanţa prevede că, pană la 31 decembrie 2013, banii se repartizează pentru achitarea arieratelor, "precum şi" pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală. Este prevăzut în acelaşi timp că fondurile sunt alocate prioritar pentru stingerea arieratelor. Este introdusă şi o prevedere care stabileşte că, pentru unităţile teritoriale care nu înregistrează arierate, banii sunt alocaţi pentru proiecte de dezvoltare locală. În forma prezentată la începutul acestei săptămani pe site-ul Ministerului Finanţelor se arată că precizat că suma din cota defalcată din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale se repartizează "numai" pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pană la achitarea integrală a acestora. Aceeaşi variantă mai stabilea că, după achitarea integrală a arieratelor, pot fi alocate sume şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală. Joi, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat că a primit o circulară a ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, în care se cere autorităţile locale să achite cu prioritate arieratele şi a apreciat că aceasta reprezintă un abuz, deoarece doar consiliile judeţene şi locale decid destinaţia banilor proprii. El a anunţat că va protesta în continuare pană cand se va reveni la normalitate. Mai mulţi şefi de Consilii Judeţene şi primari PSD i s-au plans de altfel premierului Ponta, la şedinţa de luni a conducerii social-democraţilor, că, dacă vor plăti toate arieratele, nu vor mai putea susţine alte proiecte locale.

Activitatea Autorităţii de Supraveghere Financiară începe cu o amanare

Guvernul a amanat, cu 45 zile, pană la 30 aprilie 2013, termenul în care va începe să funcţioneze Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), constituită prin preluarea atribuţiilor Comisiei Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private. Amanarea termenului a fost decisă prin ordonanţă de urgenţă. Guvernul a decis în luna decembrie a anului trecut, prin ordonanţă de urgenţă, să desfiinţeze autorităţile de supraveghere din domeniul financiar, cu excepţia celor care ţin de BNR, astfel că atribuţiile şi tot personalul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private vor fi preluate pană cel tarziu în luna martie de către o nouă instituţie - Autoritatea de Supraveghere Financiară. La acel moment, Guvernul a stabilit că noua structură va începe să funcţioneze pană la 15 martie 2013, termen propus ulterior spre amanare de comisia juridică a Camerei Deputaţilor, pană la 15 aprilie 2013. În nota de fundamentare a actului normativ, Guvernul a motivat caracterul de urgenţă invocand disfuncţionalităţile constatate, mai ales în ultima perioadă, în activitatea desfăşurată în sectorul pieţei de capital şi cel al asigurărilor, care impun adoptarea unor măsuri de ordin legislativ pentru asigurarea eficientizării activităţii de supraveghere sectorială realizată în afara ariei de competenţă a băncii centrale. La acel moment, guvernatorul Băncii Naţionale a Romaniei, Mugur Isărescu, a declarat că unificarea autorităţilor de supraveghere a pieţei financiare nebancare este recomandată de către Banca Centrală Europeană, mai ales în state în care adancimea acestei pieţe este mică.

Un investitor crede că Facebook va rezista 100 de ani

Un investitor rus, Iuri Milner, care a devenit miliardar prin plasamentele sale timpurii în acţiuni Facebook, crede că reţeaua de socializare este un site care va rezista 100 de ani, ca şi Google şi Wikipedia, relatează Bloomberg. Facebook, Google şi enciclopedia online Wikipedia vor exista şi peste un secol, pentru că serviciile lor se dezvoltă cu atat mai mult cu cat sunt mai mult folosite, a declarat Milner într-un interviu la South by Southwest Interactive Festival din Austin. "Toate trei au un efect extraordinar. Sunt şanse să supravieţuiască pe termen lung", a spus Milner, cofondator şi director executiv la Digital Sky Technologies. Milner era relativ necunoscut înainte să investească în Facebook în 2009, cand compania era evaluată la 10 miliarde de dolari. Între timp, valoarea reţelei de socializare a crescut de peste şase ori, iar Milner şi-a extins portofoliul cu investiţii în Zynga, Groupon, Twitter şi LinkedIn. Digital Sky Technologies a vandut 45,7 milioane de acţiuni Facebook în mai 2012, cand a avut loc oferta publică iniţială a companiei de socializare, dar mai deţine încă 13,8 milioane de titluri, evaluate la 387 milioane de dolari. Milner are o avere netă de circa 1 miliard de dolari, potrivit datelor Bloomberg. Ca şi Facebook, motorul de căutare al Google este un instrument atat de folosit în viaţa de zi cu zi încat este dificil de imaginat că ar putea dispărea, a spus Milner. "Au fost capabili să construiască o maşinărie deşteaptă, care într-un fel înlocuieşte o parte din creierul nostru. Dacă Google ar fi închis, de exemplu, o perioadă scurtă de timp, nu cred că am putea funcţiona ca de obicei, pentru că externalizăm o parte semnificativă din creierul nostru către Google", a arătat investitorul.

Prime de 3.200 euro la Daimler

Daimler va plăti angajaţilor prime de peste 3.000 de euro pentru 2012, iar angajaţii Continental vor primi beneficii de pană la 900 de euro, au anunţat cele două grupuri din Germania, după ce Volkswagen şi Bayer au anunţat planuri similare, relatează AFP. Grupul Daimler, proprietarul Mercedes-Benz, va plăti în aprilie 3.200 de euro pentru peste 130.000 de angajaţi. Daimler are 275.000 de salariaţi la nivel mondial, dintre care 166.000 în Germania. Grupul a precizat într-un comunicat că prima este a treia ca mărime, între cele acordate pană acum de Daimler. Anul trecut, Daimler a recompensat o parte dintre angajaţi cu prime record de 4.100 de euro, pentru activitatea din 2011. În 2012, Daimer a înregistrat un profit net şi o cifră de afaceri record, dar marja operaţională, care măsoară rentabilitatea unei companii, a scăzut. Pentru îmbunătăţirea competitivităţii, grupul a luat măsuri de reducere a costurilor şi de flexibilizare a forţei de muncă. Din 2013, primele vor fi acordate ţinand cont şi de marja operaţională. Grupul Continental, care la randul său a obţinut rezultate excelente anul trecut, va distribui o sumă record de circa 100 de milioane de euro către aproximativ 160.000 de angajaţi la nivel mondial. Anul trecut, Continental a alocat primelor 70 de milioane de euro.

BMW a luat faţa Audi

BMW a recaştigat în februarie, de la Audi, poziţia de cel mai mare furnizor de maşini de lux la nivel global, datorită cererii pentru modelul Serie 3 şi SUV-ul X1, în timp ce Mercedes, pe locul al treilea, a continuat să rămană în urma celor doi rivali, relatează Bloomberg. Livrările brandului BMW, cel mai mare producător de maşini de lux la nivel mondial din 2005, au crescut cu 7% în februarie, peste avansul de 3,2% realizat de Audi, divizie a Volkswagen. În primele două luni ale acestui an, BMW a livrat cu 407 mai multe maşini decat Audi. Vanzările Mercedes-Benz au scăzut cu 5,8% în februarie, compania livrănd cu 37.229 vehicule mai puţin decat BMW. Divizia Daimler urmează însă să lanseze noi modele în următoarele luni, care vor ajuta la creşterea vanzărilor. Directorul general al BMW Norbert Reithofer a declarat în această săptămană la salonul auto de la Geneva că fabricile companiei lucrează la capacitate maximă pentru a satisface cererea. Vanzările de SUV-uri X1 au urcat în primele două luni cu 40%, iar cele de BMW Serie 3 cu 26%. Creşterea livrărilor Audi a fost susţinută de cererea pentru automobilul de dimensiuni mici A1 şi SUV-ul compact Q3.

Italia, aproape de a fi nerecomandată investitorilor

Fitch Ratings a retrogradat ratingul Italiei cu o treaptă, la nivelul BBB plus cu perspectivă negativă, din cauza rezultatului neconcludent al alegerilor din februarie, care a dus la un blocaj politic periculos pentru capacitatea ţării de a combate recesiunea şi criza datoriilor din Europa. Noul rating este cu trei trepte peste nivelul junk, nerecomandat investiţiilor, şi cu numai o treaptă peste cel al Spaniei, transmite Bloomberg. "Incertitudinile politice sporite şi lipsa unei susţineri pentru noi măsuri de reformă structurale reprezintă un nou şoc pentru economia reală, aflată în recesiune profundă", se arată într-un comunicat al Fitch, care subliniază faptul că recesiunea din Italia este una dintre cele mai profunde din Europa. Premierul în exerciţiu Mario Monti a contribuit la calmarea crizei datoriilor din Europa prin reducerea deficitului bugetar al Italiei şi aplicarea de reforme menite să echilibreze finanţele ţării. Sub conducerea lui Monti, randamentul obligaţiunilor italiene pe termen de 10 ani a scăzut cu aproape 50%, de la un nivel record de 7,5% atins în noiembrie 2011.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.