Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Mafia painii

Ziarul de Vrancea
7 mar 2013 1677 vizualizări
Rompan: Mulţi comercianţi fac presiuni asupra producătorilor să vandă painea fără documente

Mulţi comercianţi fac presiuni asupra producătorilor de paine să vandă marfa fără documente, iar marile lanţuri le cer brutarilor preţuri mici şi le impun taxe mari pentru intrarea în magazine, a declarat ieri într-o conferinţă preşedintele Rompan, Aurel Popescu. "Este o presiune din partea comercianților, care vor painea fără documente", a declarat Popescu într-o conferință la care este prezent și ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a spus că anul 2012 a fost cel mai slab din ultima perioadă pentru brutari, cand au intrat în insolvență sau au stopat activitatea șase mari producători. Președintele Rompan a afirmat că există în jur de 100.000 de puncte de vanzare a painii în condiții necorespunzătoare (chioșcuri, tarabe, piețe, targuri etc.). "Marile lanțuri bagă taxe mari ca să fii prezent în magazine și vor prețuri mici. În plus, ne omoară cu marca proprie. Mai lipsește să importăm și paine", a spus Popescu. Acesta a adăugat că o altă problemă este că painea se transportă de la producător la comerciant în condiții necorespunzătoare. "Cerem vanzarea painii în magazine autorizate și în raioane specializate", a mai spus reprezentantul Rompan.

Patronatele ameninţă cu greva fiscală

Reprezentanţii patronatelor din panificaţie spun că piaţa neagră a painii a ajuns să ocupe 70% din totalul producţiei şi ameninţă cu greva fiscală, dacă TVA nu va fi redus de la 24% la 9% şi dacă statul nu-i va controla şi sancţiona pe producătorii care lucrează la negru. Piaţa totală a painii din Romania este estimată la 1,5 miliarde de euro, din care 70% reprezintă piaţa neagră, nefiscalizată, a declarat ieri, înaintea unei conferinţe a morarilor şi brutarilor, Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Rompan din industria panificaţiei. El spune că statul pierde din nefiscalizarea a peste două treimi din piaţă aproape 300 milioane de euro pe an. Potrivit lui Popescu, din cauza pieţei negre, în primele două luni ale acestui an vanzările de paine ale producătorilor fiscalizaţi au înregistrat cea mai mare pierdere din ultimii ani, respectiv 25%. Patronatele din industria painii au mai multe revendicări către guvern, primele două dintre ele vizand reducerea TVA de la 24% la 9% pe tot lanţul de producţie a painii şi intensificarea controalelor şi a sancţiunilor către producătorii care lucrează la negru. În cazul în care cele două solicitări nu se vor rezolva, producătorii de paine ameninţă cu greva fiscală. Şansele pentru scăderea TVA la paine sunt mici întrucat FMI se opune unei astfel de măsuri, deşi oficiali de la Bucureşti au afirmat în repetate randuri că taxa va fi redusă. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat în luna februarie că măsura reducerii TVA la 9% pentru paine este un angajament politic care ar putea fi aplicat în 2013, în condiţia în care efortul bugetar pe 6 luni este de 100 de milioane de lei.

Vin reduceri de salarii sau concedieri în randul bugetarilor?

Ponta a cerut reducerea cu 15% a cheltuielilor cu bunurile şi servicii, dar şi a costurilor totale de personal u posturile vacante nu sunt bugetate şi prin urmare cheltuielile de personal pot fi micşorate prin salarii sau disponibilizări

Posturile vacante din administraţie nu au mai fost bugetate în acest an prin legea bugetului, astfel că reducerea cu 15% a costurilor de personal, solicitată de premierul Ponta, va putea fi operată prin tăieri ale cheltuielilor salariale, prin disponibilizări sau prin cele două măsuri combinate. "Fiecare ministru trebuie să decidă în perioada următoare cum va aplica reducerea de 15% a cheltuielilor cu bunurile şi servicii, dar şi a costurilor totale de personal. Posturile vacante din administraţie nu au mai fost bugetate pentru acest an, astfel că reducerea cheltuielilor de personal va putea fi operată prin diminuarea fondurilor de salarii, prin scăderi ale numărului de personal sau prin combinarea acestor două măsuri", au declarat surse guvernamentale. Structurile teritoriale ale ministerelor trebuie să transmită date în acest sens către nivelul central, în perioada imediată. În sectorul bugetar lucrează aproape 1,2 milioane de persoane. Cheltuielile de personal prevăzute în bugetul pentru acest an sunt de 46,2 miliarde de lei (10,2 miliarde de euro la cursul luat în calcul la realizarea bugetului, de 4,5 lei/euro), iar cele cu bunurile şi serviciile totalizează 37,2 miliarde de lei. Astfel, reducerea cu 15% presupune scăderea cheltuielilor bugetare cu 12,5 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro). Surse oficiale au declarat anterior că premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor să prezinte, în perioada următoare, propuneri pentru reducerea cu 15% a cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, solicitarea fiind formulată în şedinţa de miercuri a Guvernului. "Această măsură nu implică neapărat disponibilizări de personal, ci urmăreşte o eficientizare a activităţii în administraţie. Nu a fost stabilit un termen imediat, de 2-3 zile, deoarece mesajul va fi transmis în teritoriu, către structurile subordonate ministerelor", au arătat, ieri, sursele citate. Acestea au mai afirmat că un nivel mare al cheltuielilor se înregistrează în administraţie pentru consumabile şi alte produse, precum şi pentru servicii externalizate. La sfarşitul anului trecut, premierul Ponta a transmis miniştrilor că au ocazia, prin restructurarea Guvernului în vederea stabilirii unei noi configuraţii, să constate care dintre instituţiile actuale au prea mulţi funcţionari angajaţi în ultimii ani ca o "sinecură politică" şi nu fac nimic, pentru a se despărţi de aceştia. "Vor fi restructurări, reîmpărţiri ale portofoliilor, dar nu se sporeşte numărul de angajaţi nici măcar cu un singur om, dimpotrivă: aveţi ocazia, prin aceste restructurări, acolo unde sunt oameni prea mulţi, care nu fac nimic şi au fost angajaţi în ultimii ani doar ca o sinecură politică, să le mulţumiţi şi să îi trimiteţi la muncă. Nu se angajează niciun om, nu primiţi niciun leu în plus la fondul de salarii", a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern. Ulterior, şeful Guvernului a dispus înfiinţarea unui comitet condus de vicepremierul Liviu Dragnea care să propună măsuri pentru "creşterea atractivităţii" funcţiei publice şi eficientizarea utilizării resurselor umane în sectorul public, dar care va analiza şi numărul de personal necesar administraţie.

Laptele cancerigen, retras de pe piaţă

O cantitate de lapte care conţine aflatoxină, cu efect cancerigen, importată din Ungaria, şi o alta aflată la un procesator din Romania au fost identificate şi retrase de pe piaţă, a declarat ieri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. "Au început controalele în Romania. Pe măsură ce facem aceste controale descoperim noi și noi lucruri. Sunt cateva situații de alertă, ultima vizează zona de lapte. S-a identificat lapte care este importat din Ungaria care conține aflatoxină. S-a identificat și un procesator din Romania cu lapte cu aflatoxină", a spus Constantin. El a adăugat că nu există niciun pericol, pentru că laptele contaminat a fost retras de pe piață. Ministrul a afirmat că aflatoxina are un efect cancerigen, motiv pentru care ministerul Agriculturii a declanșat o alertă în acest sens. "Acest efect (al aflatoxinei - n.r.), din cate înțeleg, se manifestă la consum ceva mai mare și pentru o perioadă îndelungată, ceea ce nu este cazul. Am descoperit și imediat am retras produsele de pe piață", a menţionat Constantin. El nu a dorit să facă publice cantitatea de lapte infestată și nici zona în care a fost descoperită. "Pană acum s-au făcut analize, dar nu într-un ritm atat de susținut. Imediat ce facem analize într-un ritm susținut descoperim tot felul de lucruri", a continuat ministrul. El a precizat că una dintre cele două cantități de lapte a fost descoperită la un procesator, iar cealaltă, cea importată din Ungaria, la un comerciant. "Înainte ca o cantitate de lapte să fie introdusă pe fluxul de producție se fac anumite analize. Așa s-a întamplat în cazul acelui procesator. În momentul în care a vrut să introducă pe fluxul de producție laptele respectiv a fost identificat. Ca atare n-a mai fost introdus și a fost retras de pe piață. Aceeași situație a fost și în cazul celui de-al doilea comerciant", a mai spus Constantin. Guvernul sarb a dispus în urmă cu două săptămani retagerea de la vanzare a unor cantităţi de lapte suspectat de contaminare cu aflatoxină.

Salariile şefilor de la Petrom ar putea deveni publice

OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din Romania, intenţionează să creeze un comitete de remuneraţie care să permită pe viitor publicarea datelor privind salariile încasate de membrii conducerii. "Avem în vedere crearea unui comitet de remuneraţie şi apoi să facem publice salariile. Trebuie să vedem la ce nivel ne raportăm (...) Va fi vorba de remuneraţiile celor care fac parte din Directorat şi celor din Consiliul de Supraveghere", a afirmat Sorana Baciu, director Strategy&Investor Relations în cadrul OMV Petrom, răspunzand unei întrebări referitoare la faptul că salariile din companie nu sunt publicate la fel cum procedează acţionarul majoritar, compania austriacă OMV. Ea a precizat că nu a fost stabilit încă un termen de la care salariile urmează să fie anunţate public. Directoratul OMV Petrom este format din Mariana Gheorghe - director general executiv şi preşedinte al Directoratului, Andreas Peter Matje - director financiar, Johann Pleininger - director explorare şi producţie, Neil Anthony Morgan - director rafinare şi marketing şi Cristian Secoşan - director gaze şi energie. Consiliul de Supraveghere al Petrom este condus de preşedintele Gerhard Roiss, secondat de vicepreşedintele David C. Davies. Consiliul mai cuprinde şapte membri: Manfred Leitner, Jaap Huijskes, Hans-Peter Floren, Constantin Dascălu, Gheorghe Ionescu, Mark Mobius şi Riccardo Puliti. Sorana Baciu a spus că exerciţiul de transparenţă va trebui implementat pentru că reprezintă unul dintre principiile guvernanţei corporative pe care OMV Petrom încă nu le-a implementat. Petrom a înregistrat anul trecut un profit record, de 3,946 miliarde lei (885,5 milioane euro), în creştere cu 5%, iar vanzările au urcat cu 16%, la un nou maxim, de 26,258 miliarde lei (5,892 miliarde euro), în principal datorită evoluţiei pozitive a preţurilor produselor petroliere, deşi cantităţile comercializate au fost mai mici.

Salariul mediu net a intrat la apă şI a ajuns la 1.548 lei

Salariul mediu nominal net a fost de 1.548 lei în luna ianuarie, în scădere faţă de luna precedentă cu 149 lei (8,8%), iar salariul mediu brut s-a diminuat cu 8,7%, la 2.138 de lei, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS). Cel mai mare salariu net s-a plătit în transporturi aeriene (3.799 lei), iar cele mai mic în hoteluri şi restaurante (840 lei). Indicele caştigului salarial real pentru luna ianuarie 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele caştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 90%.  În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale caştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducand, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor caştigului salarial lunar la nivelul întregului an. În luna ianuarie 2013, în majoritatea domeniilor nivelul salariului net a fost mai mic decat în luna precedentă ca urmare a acordării în decembrie 2012 a primelor ocazionale (inclusiv pentru sărbători şi sfarşitul de an), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă). De asemenea, salariile din luna ianuarie au fost mai mici ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajarilor de personal cu caştiguri salariale mici. Cele mai semnificative scăderi ale caştigului salarial mediu net au fost de 20-26,5%, în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de editare, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei şi a fabricării articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite) şi telecomunicaţii. Salariile au scăzut între 17% şi 20% în domeniul fabricării produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor. Cu 13-15,5% au scăzut salariile în domeniul fabricării băuturilor, al fabricării substanţelor şi a produselor chimice, activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), transporturi pe apă, fabricarea echipamentelor electrice, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), cercetare-dezvoltare şi industria metalurgică. Uşoare creşteri ale caştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în cazul activităţilor extractive (2,1%) şi au fost cauzate de concediile fără plată ale a personalului cu salarii mici ori ca urmare a realizărilor mai mari de producţie.

Dobanzile la euro răman nemodificate

Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut ieri dobanda de politică monetară la nivelul minim record de 0,75%, unde se află de la mijlocul anului trecut, decizia fiind în linie cu aşteptările analiştilor consultaţi de Bloomberg. "Consiliul guvernatorilor BCE a hotărat ca rata dobanzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobanzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămană nemodificate la nivelurile de 0,75%, 1,50% şi, respectiv, 0%", se arată într-un comunicat al BCE. Problemele Italiei au ridicat semne de întrebare privind disponibilitatea BCE de a interveni dacă volatilitatea de pe pieţele financiare ameninţă economia. Banca dispune de un program prin care poate face achiziţii nelimitate de obligaţiuni, pentru a normaliza costurile de împrumut ale statelor din zona euro care se confruntă cu probleme de finanţare, însă programul poate fi activat doar dacă statul care vrea să beneficieze de sprijin cere ajutorul fondului de urgenţă al zonei euro şi acceptă să implementeze reforme, potrivit Bloomberg.  "Mă aştept ca BCE să transmită un avertisment în direcţia Italiei că nu va exista o relaxare a condiţiilor pentru programul de achiziţii de obligaţiuni. Draghi va reitera condiţiile enunţate în septembrie şi va sugera că Italia nu trebuie să ceară ajutor BCE", a declarat, anterior deciziei BCE, Christian Schulz, economist la Berenberg Bank Londra.

Încep concedierile la Hidroelectrica

Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, va începe astazi un program de concediere a 600 de angajaţi din Hidroservuri, reprezentand aproape un sfert din numărul total de angajaţi ale acestor filiale de servicii şi mentenanţă ale producătorului de electricitate. "Vor începe maine (vineri – n.r.) disponibilizări la Hidroservurile Slatina, Valcea şi Porţile de Fier, care sunt acum cele mai vocale. Să nu strige prea tare vreunul să facă pneumonie şi să nu intre în faliment direct", a afirmat reprezentantul Euro Insol, Remus Borza, într-o conferinţă de presă. Cele opt Hidroservuri controlate de Hidroelectrica au în total 2.500 de angajaţi. Potrivit lui Borza, de vineri pană în luna iunie vor fi concediate 300 de persoane, iar pană la sfarşitul anului îşi vor mai pierde locurile de muncă din Hidroservuri alţi 300 de angjaţi. Pentru a fi rentabile, Hidroservurile ar trebui să rămană cu aproximativ 1.200 de salariaţi, a precizat reprezentantul Euro Insol. În timpul conferinţei de presă, la intrarea în sediul Hidroelectrica, un număr de 150 de sindicalişti din Hidroelectrica protestau împotriva acestei decizii, susţinand că vor să muncească şi că nu şi-au încasat salariile.

Fiscul se împrumută la dobanzi mai mici

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 500 milioane lei prin obligaţiuni scadente la trei ani, cu un randamment în coborare la 5,49%, iar cererea a fost de 4 ori mai mare, avand în vedere că acest instrument este inclus în indicele datoriilor emergente al JP Morgan. Valoarea indicativă a emisiunii a fost de 500 milioane lei, iar subscrierile au însumat 2,09 miliarde lei. La licitaţia din februarie pentru această scadenţă, administratorii datoriei publice au atras 397,6 milioane lei, la un randament de 5,73%. Trezoreria a anunţat că intenţionează să împrumute în luna martie 3 miliarde de lei prin vanzarea de titluri de stat pe piaţa locală, sub suma atrasă în februarie, de 4 miliarde lei. În luna martie ajung la scadenţă titluri de circa 6 miliarde lei, dublu faţă de valoarea împrumuturilor planificate. Următoarea operaţiune va fi organizată luni, 11 martie, pentru certificate pe un an, prin care Finnaţele vor să atragă 500 milioane lei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.