MOZAIC STIRI ECONOMICE: Un singur roman a intrat în topul miliardarilor lumii
Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul roman prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În topul de anul trecut, Forbes estima averea lui Dinu Patriciu la 1,5 miliarde de dolari, în scădere cu 700 milioane de dolari faţă de 2011. Omul de afaceri cunoscut pentru rolul jucat în dezvoltarea grupului Rompetrol şi apoi vanzarea companiei petroliere către societatea de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a coborat de pe locul 540 pană pe 854 anul trecut şi a ieşit din topul Forbes pe 2013. Un alt roman din topul Forbes din 2011, omul de afaceri Frank Timiş, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari la acea dată, nu se mai găseşte în topurile pe 2012 şi 2013. "Ioan Niculae revine pe lista miliardarilor Forbes cu vanzări în creştere puterniă la InterAgro, conglomeratul de agricultură şi îngrăşăminte pe care l-a fondat. În ultimul an, el a investit aproape 50 milioane de dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vandă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu. Niculae este un vanător pasionat, care preferă să-şi petreaă timpul aproape de casă, în defavoarea călătoriilor", scrie Forbes despre afaceristul roman. Forbes a numărat în acest an 1.426 de miliardari la nivel mondial, cu o avere totală de 5.400 miliarde de dolari, în urcare de la 4.600 miliarde de dolari la începutul anului trecut. Numărul averilor mai mari de 10 miliarde de dolari a crescut cu 210. Statele Unite conduc topul cu 442 de miliardari, urmate de regiunea Asia-Pacific (386), Europa (366), cele două continente americane (129), apoi Orientul Mijlociu şi Africa (103).
O măsură de urmărit
BNR nu mai limitează după 21 de săptămani împrumuturile
u 11 bănci comerciale au luat ieri de la banca centrală 7,33 miliarde lei
Banca Naţională a Romaniei (BNR) a acordat ieri băncilor sumele solicitate la licitaţia repo, pentru prima dată după 21 de săptămani consecutive în care banca centrală a limitat suma disponibilă pentru împrumut. Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobanda de politică monetară, de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutaţi pentru o săptămană. BNR a reluat pe 8 octombrie limitarea sumelor împrumutate prin licitaţiile repo, într-un moment în care cursul a urcat pe piaţa interbancară peste 4,59 lei/euro şi se îndrepta spre maximele istorice. Din luna septembrie şi pană pe 8 octombrie BNR a împrumutat băncile cu toate sumele solicitate. Sumele împrumutate de BNR în cadrul licitaţiilor repo săptămanale au variat între 4 miliarde lei şi 11 miliarde lei, de la reluarea plafonării. În acelaşi timp, sumele licitate de bănci în cadrul licitaţiilor repo au fost cuprinse între 12,735 miliarde lei şi un record de 38,496 miliarde lei. În aceste condiţii, BNR a împrumutat un număr de 13 bănci cu suma de 7,33 miliarde lei (1,6 miliarde de euro). Dealerii spun că cererea redusă la operaţiunea de luni poate fi explicată prin excesul de lichiditate care va exista în piaţă în perioada următoare, după ce marţi vor ajunge la scadenţă titluri de stat în valoare totală de 2,5 miliarde lei. De altfel, în această săptămană Ministerul Finanţelor Publice a programat doar o licitaţie pentru titluri de stat cu scadenţă la patru ani şi o valoare indicativă de 500 de milioane lei. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în luna octombrie că limitarea licitaţiilor repo derulate de banca central este o metodă mai rapidă şi mai eficientă de acţiune decat modificarea dobanzii de politiă monetară şi cu un impact mai important asupra cursului de schimb. Judecand în această logică, rezultă că banca centrală se aştepată în continuare la o presiune în direcţia aprecierii monedei naţionale. Dobanzile practicate luni de băncile comerciale pentru plasamentele pe termen de o săptămană au crescut nesemnificativ, la 5,06% - 5,55% pe an, după ce vineri au fost la 5,04% - 5,54% pe an.
Clauzele abuzive din contractele bancare, în discuţie
Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a fost inivitată astăzi la sediul BNR, unde guvernatorul băncii centrale va găzdui un seminar pe tema consecinţelor juridice ale modificărilor aduse la Legea 193/2000, care ar putea obliga băncile să renunţe exhaustiv la caluzele abuzive din contractele de credit. BNR organizează colocviul "Consecinţe juridice generate de intrarea în vigoarea a modificărilor Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori", eveniment inclus în seria de manifestări Colocviile juridice al BNR, ediţia a IX-a, iar în discuţiile vor fi deschise de guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, urmat de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru. Guvernul a decis, în luna ianuarie, să amane pană la jumătatea anului introducerea în legislaţie a unei prevederi din noul cod de procedură civilă, care ar permite asociaţiilor de consumatori şi ANPC să ceară în instanţă anularea din toate contractele unei bănci a unor clauze considerate abuzive. Amanarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, cand experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare. În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe langă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivand că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară. În cazul de faţă, articolul amanat prelua de fapt o prevedere dintr-o directivă europeană, care ar fi trebuit introdusă de mai multă vreme în legislaţia naţională. Programul anunţat de BNR sugerează o dezbatere într-un singur sens, în apărarea băncilor, întrucat lectorii invitaţi fac parte din sistemul bancar sau din organizaţii care lucrează pentru sistemul bancar. Pe desfăşurătorul colocviului figurează ca lectori, pe langă reprezentanţii BNR, şerban Toader, senior partner, KPMG (auditor pentru mai multe bănci, inclusiv Volksbank Romania, instituţia de credit cu cele mai multe procese pe rol), Ionuţ şerban, avocat asociat, Ţuca Zbarcea & Asociaţii (reprezentant al Băncii Comerciale Romane în procese cu clienţii nemulţumiţi), Anca Danilescu, avocat asociat, Zamfirescu Racoţi Predoiu (societatea a avut de-a lungul timpului printre clienţi cel puţin zece instituţii de credit şi BNR şi recent a preluat două procese în care reprezintă Volksbank), Alina-Mirela Dină, director adjunct, Direcţia juridiă din Credit EuropeBank, Alexandru Berea, director Direcţia juridiă din Banca Comercială Romană şi, ca ultim vorbitor, Mihail Meiu, director al Direcţiei Armonizare Europeană, Strategii, Asociaţii şi Juridic, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
Piaţa aplicaţiilor mobile va creşte pană la 25 miliarde dolari
Piaţa aplicaţiilor pentru dispozitive mobile va creşte cu 62% în acest an, la 25 miliarde de dolari, potrivit estimărilor compainei de cercetare Gartner, apropiindu-se de maturitate pe unele segmente la 5 ani după debutul primului iPhone. Consumatorii vor petrece în medie cate două ore pe zi utilizand aplicaţii mobile, dublu faţă de 2010, în contextul diversităţii fără precedent, cu cate 700.000 de aplicaţii în oferta magazinelor Apple şi Google, notează Wall Street Journal (WSJ). Piaţa a ajuns la maturitate din anumite puncte de vedere: tacticile dubioase întalnite acum caţiva ani, precum înşelătoriile puse la cale de unii dezvoltatori pentru a atrage cat mai multe desărări, au fost în mare parte înlăturate odată ce companiile care operează magazinele de aplicaţii au luat măsuri pentru a preveni astfel de incidente. Dezvoltatorii de software acţionează mai metodic în privinţa marketingului şi au început să se concentreze pe aplicaţiile care au cel mai mult succes la public. Fiecare aplicaţie de succes, precum Instagram, lasă în urmă zeci de mii de încercări nereuşite.
Suntem pe locul 8 în lume ca ţintă a mesajelor spam
Marea majoritate a mesajelor spam (mesaje promoţionale nesolicitate) sunt în limba engleză, în timp ce limba romană este pe locul 8 în lume, cu 1% din mesajele spam transmise pe internet, potrivit unui raport realizat de Cisco. Astfel, 79% din mesajele spam care au circulat anul trecut pe internet au fost în limba engleză, urmată de limba rusă (5%), catalană (3%), japoneză (3%), daneză (2%), respectiv germană, franceză, romană, spaniolă şi chineză (1% fiecare), potrivit raportului anual privind securitatea informatiă publicat de Cisco. Cele mai multe mesaje spam au provenit în 2012 din India (12,3%), urmată de Statele Unite (11,3%), care au urcat de locul 6 în 2011 pană pe poziţia a doua ca ţară de origine. Pe locul al treilea este Coreea de Sud, cu 4,6% din mesajele spam, urmată de China (4,19%), Vietnam (4%), Rusia (3,8%), Brazilia (3,6%), Arabia Saudită (3,6%), Taiwan (2,9%) şi Polonia (2,7%). Spammerii iau măsuri pentru a asigura că mesajele lor au un impact cat mai mare cu eforturi minime: volumul mesajelor spam este cu 25% mai redus în weekend decat în timpul săptămanii, respectiv cu 10% mai mare marţea şi miercurea, potrivit studiului Cisco.
Numărul locuinţelor construite a scăzut cu 1.890 unităţi
Numărul locuinţelor construite anul trecut a scăzut cu 1.890 faţă de 2011, la 42.566 unităţi, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). "Analiza construcţiei de locuinţe noi pune în evidenţă menţinerea ponderii în mediul rural a locuinţelor terminate, atat în anul 2011 (56,4%) cat şi în anul 2012 (56,3%). Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2011, în 2012 numărul locuinţelor realizate din fonduri private a scăzut cu 2.520 locuinţe, iar numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a crescut cu 630 locuinţe", arată INS, într-un comunicat. Astfel, din fonduri private au fost finalizate 39.670 locuinţe, iar cu bani publici 2.896. Cele mai multe unităţi locative au fost realizate în regiunile de dezvoltare Nord - Est (7.983), Sud - Est (6.239) şi Sud - Muntenia (6.484). Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-1.131 locuinţe), Centru (-763 locuinţe), Bucureşti - Ilfov (-418 locuinţe), Nord - Vest (-382 locuinţe) şi Sud - Muntenia (-124 locuinţe). Creşteri s-au înregistrat în Sud - Vest Oltenia (plus 701 locuinţe), Sud - Est (plus 206 locuinţe) şi Vest (plus 21 locuinţe).
