Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Economia se va tarai încă doi ani

Ziarul de Vrancea
22 feb 2013 497 vizualizări
CE a modificat prognoza de creştere economică a Romaniei pentru 2014 de la 2,7% la 2,5%, iar pentru anul acesta a coborat-o la 1,6%

Comisia Europeană (CE) a înrăutăţit prognoza de variaţie a Produsului Intern Brut (PIB) al Romaniei pentru anul viitor la plus 2,5%, faţă de estimarea de 2,7% înaintată în toamnă, principalul motor de creştere urmand să fie cererea internă, în timp ce exporturile nete vor avea un aport negativ. În privinţa anului în curs, CE a modificat prognoza de creştere economică de la 2,2% la 1,6%, estimarea fiind astfel adusă în linie cu cea înaintată de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu cea pe care este fundamentat bugetul pe 2013. Exporturile vor contribui negativ la creşterea economică din acest an, din cauza înrăutăţirii condiţiilor economice de pe principalele pieţe de export şi creşterii importurilor, potrivit prognozei economice de iarnă prezentate vineri de CE. În privinţa cererii interne, investiţiile vor avea cel mai important aport pozitiv la creştere, deşi contribuţia acestui indicator va încetini în comparaţie cu anul trecut din cauza activităţii economice sub aşteptări din celelalte ţări ale Uniunii Europene. Evoluţia consumului privat ar urma să accelereze, însă ar putea fi încetinită de situaţia financiară dificilă a gospodăriilor şi de accesul limitat la creditele de consum. Spre deosebire de perioada 2010-2012, consumul guvernamental ar putea aduce o contribuţie marginal pozitivă la creşterea economică, în urma majorării salariilor din sectorul bugetar, se spune în raport. În 2014, creşterea economică a Romaniei va avea o compoziţie similară anului curent, cu cererea internă ca principal motor de dezvoltare, o contribuţie semnificativă a investiţiilor şi un aport negativ din partea exporturilor nete, însă mai slab decat în 2013. Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2% anul trecut. Comisia mai spune că Romania va avea în acest an o creştere economică de 1,6%, cea mai ridicată din UE după Letonia, Lituania şi Estonia, în timp ce zona euro va înregistra al doilea an consecutiv de contracţie, iar UE un avans de numai 0,1%. Letonia va avea cel mai ridicat avans al PIB din UE, de 3,8%, urmată de Lituania, cu 3,1%, şi Estonia, cu 3%. Imediat după Romania se situează Malta, cu un avans estimat la 1,5%, şi Bulgaria, cu 1,4%, potrivit prognozei economice de iarnă prezentate vineri de CE. Singurul stat din afara zonei euro care va înregistra contracţie în acest an va fi Ungaria, cu 0,1%, al doilea an de declin după o scădere a PIB de 1,7% anul trecut. În acelaşi timp, economia Cehiei va stagna în acest an, după ce anul precedent a pierdut 1,1%. Pentru Polonia, CE estimează o creştere de 1,2% în acest an, reprezentand o încetinire puternică de la 2% anul trecut şi 4,3% în 2011. Slovacia, stat din regiune membru al zonei euro, la fel ca Estonia, va avea o creştere economică de 1,1% în acest an. Comisia a menţinut estimarea de deficit bugetar pentru Romania în acest an, la 2,4%, sub nivelul de 2,8% prognozat pentru zona euro şi de 3,4% la nivelul UE. Economia zonei euro va înregistra contracţie în 2013 pentru al doilea an consecutiv, alimentand creşterea şomajului, în timp ce guvernele, consumatorii şi companiile reduc cheltuielile, potrivit prognozei economice a Comisiei Europene. PIB al zonei euro va scădea cu 0,3% în acest an, după ce a coborat cu 0,6% în 2012. Estimarea pentru anul în curs reprezintă o înrăutăţire faţă de aşteptările anterioare ale Comisiei, notează Bloomberg. În noiembrie, executivul comunitar anticipa un avans de 0,1%. Şomajul va urca la 12,2% în uniunea monetară, compartaiv cu 11,4% anul trecut.

Vosganian spune că rafinăria Arpechim nu va fi demolată

“OMV nu va proceda la demolarea Arpechim, ci va sta la dispoziţia noastră în situaţia în care va exista posibilitatea repornirii lanţului de petrochimie”, a motivat ministrul Economiei

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, afirmă că OMV Petrom nu va demola Arpechim Piteşti, aşa cum a anunţat joi conducerea companiei petroliere, ci va sta "la dispoziţia" Guvernului în măsura în care statul va găsi o soluţie de integrare a rafinăriei cu combinatul chimic Oltchim. "Am avut în această dimineaţă (vineri - n.r.) consultări cu conducerea OMV Petrom şi sunt mandatat să vă spun că OMV Petrom îşi va corela strategia privind Arpechim cu strategia privind reorganizarea Oltchim, astfel încat OMV Petrom să susţină eforturile Oltchim de reorganizare şi de repornire a întregii activităţi. OMV nu va proceda la demolarea Arpechim, ci va sta la dispoziţia noastră în situaţia în care va exista posibilitatea repornirii lanţului de petrochimie, şi să discutăm şi posibilitatea de a integra în acest lanţ şi partea de petrochimie de la Arpechim", a afirmat Vosganian vineri într-o declaraţie de presă. Directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a afirmat joi, într-o conferinţă de presă, că rafinăria Aropechim va fi demolată, dacă nu va putea fi vandută. Arpechim este principalul furnizor de materii prime pentru combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea, aflat în insolvenţă. OMV Petrom a anunţat de mai mulţi ani că rafinăria Arpechim nu face parte din activitatea de bază a companiei şi că vrea să vandă unitatea. Vosganian a adăugat că Mariana Gheorghe i-a spus că susţine eforturile statului privind restrcturarea industrială. "Abia după ce găsim o soluţie antreprenorială, economică pentru Oltchim (...) ne încumetăm să pornim discuţiile şi cu OMV Petrom pentru Arpechim", a mai spus Vosganian.

Petrom şi Repsol au semnat un acord de explorare la mare adancime

OMV Petrom (SNP) va explora împreună cu grupul spaniol Repsol patru perimetre onshore situate în sudul Carpaţilor Meridionali şi al Carpaţilor de Curbură, în baza unui contract încheiat ieri, parteneriatul vizand investiţii estimate la 50 milioane euro în următorii doi ani. "OMV Petrom (...) semnează azi cu Repsol un contract de farm-out (de transfer al drepturilor derivate din acordurile de concesiune petrolieră, n.r.) prin care Repsol achiziţionează o participaţie de 49% pentru zona cu adancime mai mare de 2.500 - 3.000 de metri a perimetrelor onshore de explorare Băicoi V, Targovişte VI, Piteşti XII şi Targu Jiu XIII, localizate în sudul Carpaţilor de Curbură şi respectiv al Carpaţilor Meridionali", se arată într-un comunicat al companiei din grupul austriac OMV. "Acest parteneriat cu Repsol, o companie petrolieră lider cu experienţă în explorarea ariilor de mare adancime cu structuri complexe, este un pas important pentru evaluarea potenţialului de hidrocarburi al celor patru perimetre. Totodată, parteneriatele cu companii petroliere de talie mondială contribuie la dinamizarea sectorului romanesc de petrol şi gaze, cu beneficii economice semnificative pentru Romania", a declarat Johann Pleininger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de explorare şi producţie. La randul lui, Luis Cabra, Executive Vice President pentru Explorare şi Producţie la Repsol, a declarat că parteneriatul cu OMV Petrom se înscrie în strategia companiei de extindere a activităţilor de explorare în Europa şi că Romania are îna cest domeniu "un potenţial deosebit". Activităţile OMV Petrom în regiunea respectivă vizează atat explorarea cat şi producţia. "După privatizare, OMV Petrom a derulat un program intens de seismică 3D în zonă, în urma căruia a fost raportată descoperirea de gaze de la Totea (partea de sud-vest a Romaniei). OMV Petrom şi Repsol vor evalua împreună datele obţinute în cadrul programului de seismică deja derulat pentru a determina oportunităţile de foraj de explorare. Se estimează că, în următorii doi ani, parteneriatul OMV Petrom-Repsol va investi aproximativ 50 de milioane de euro pentru forajul de explorare", se mai arată în comunicat. Parteneriatul cu Repsol este cel de-al treilea încheiat de OMV Petrom, după acordurile semnate cu ExxonMobil, în 2008, şi cu Hunt Oil, în 2010. Grupul OMV are parteneriate de explorare şi/sau producţie încheiate cu grupul Repsol în Libia şi Bulgaria. Repsol este o companie integrată de ţiţei şi gaze, prezentă în peste 30 de ţări, cu peste 23.000 de angajaţi. Compania este specializată în explorarea offshore la mare adancime, generand unele dintre cele mai mari decoperiri recente la nivel mondial.

Grecii nu-şi mai permit să plătească pentru nunţi şi înmormantări

Tot mai puţini greci îşi permit să plătească pentru nunţi fastuoase organizate la biserică şi înmormantări, din cauza crizei din ultimii ani, astfel că unele familii au ajuns să nu preia din spitale rudele decedate pentru a evita cheltuielile cu ceremoniile religioase. Ceremoniile religioase pentru nuntă organizate la biserică sunt adanc înrădăcinate în tradiţiile Greciei, unde Biserica Ortodoxă are un rol foarte influent în societate. Însă odată cu intrarea ţării în al şaselea an consecutiv de recesiune, cu creşterea şomajului şi a sărăciei, o nuntă la biserică a devenit un lux pe care mulţi greci nu şi-l mai permit, potirivt cotidianului elen Kathimerini. Numărul cuplurilor care s-au căsătorit la biserică s-a prăbuşit la 28.000 în 2011, faţă de 40.000 în 2008, anul de debut al crizei financiare, potrivit biroului elen de statistică. În constrast, numărul cununiilor civile fără fast a avansat la 26.000 în 2011, faţă de circa 8.000 cu un deceniu înainte. Odată cu adancirea crizei şi impunerea de reduceri de salarii şi creşteri de taxe, organizatorii de nunţi şi afaceri conexe se confruntă cu presiuni financiare tot mai mari. Criza a avut efecte similare şi asupra altei ceremonii religioase respectate cu stricteţe de greci, înmormantarea. Cum tot mai mulţi greci au probleme la plata înmormantărilor, autorităţile din Atena au redus costurile locurilor de veci. "Au existat întotdeauna bani pentru decedaţi, dar acum oamenii se află într-o situaţie foarte grea", a declarat consilierul municipal responsabil de cimitire, Nikos Kokkinos. Unele familii nu-şi mai ridică morţii din spitale pentru a scăpa de plata costurilor cu înmormantarea, notează Kathimerini. Altele nu-şi mai permit să plătească pentru o piatră funerară din marmură, cum este tradiţional, şi lasă mormintele năpădite de buruieni.

Un fost şef al ING Romania, numit la varful grupului bancar

Grupul bancar olandez ING intenţionează să-l numească de la începutul lunii octombrie în postul de CEO pe directorul general al ING Belgia, Ralph Hamers, şef al operaţiunilor din Romania în perioada 1999-2002. Mandatul actualului director general al grupului, Jan Hommen, se va încheia după Adunarea Generală a Acţionarilor din 13 mai, însă consiliul de supraveghere va propune acţionarilor rămanerea lui Hommen în funcţie pană la 1 octombrie, pentru a asigura o schimbare uşoară a managementului, se arată într-un comunicat al ING. Hamers, născut în 1966, va fi nominalizat în board-ul director la reuniunea acţionarilor, iar de la 1 octombrie va prelua postul de la Hommen, devenind al optulea director general al ING Group. "În ultimii patru ani Hommen a făcut o treabă foarte bună, conducand ING prin cea mai dificilă perioadă din istoria sa. (...) Suntem bucuroşi că a acceptat să rămană încă cinci luni pentru a asigura tranziţia fără probleme. Suntem convinşi că în Ralph Hamers am găsit un succesor care are stilul de a conduce, capacitatea şi expertiza de a continua traseul strategic pe care se află ING", a declarat preşedintele consiliului de supraveghere al ING Group, Jeroen van der Veer. Hamers este director general al ING Belgia şi Luxemburg din martie 2011, unde a avut un rol esenţial în extinderea vanzărilor online şi modernizarea sucursalelor. Hamers s-a alăturat ING în 1991, ca manager la Global Clients Division. În 1997 a trecut la Global Risk Management şi a devenit manager general al ING Romania în 1999, post ocupat pentru trei ani. În 2005, Hamers a fost numit director general al ING în Olanda, înainte de a deveni şef la nivel global pentru reţeaua de commercial banking în 2007. Ulterior, a ocupat mai multe posturi de conducere în cadrul grupului pană la preluarea postului de şef al ING Belgia în 2011. "Sunt foarte mandru pentru încrederea exprimată de consiliul de supraveghere şi nominalizarea ca membru al board-ului director şi următor director general al ING Group. Împreună cu colegii mei sunt determinat să construiesc pe baza solidă, orientată către clienţi, pregătită de Hommen. Aştept să lucrez cu acesta şi ceilalţi membri ai board-ului în perspectiva schimbării din octombrie", a afirmat Hamers.

Internetul mobil pătrunde şI în Coreea de Nord

Coreea de Nord va oferi vizitatorilor acces la internet de pe telefoane mobile, tablete şi alte dispozitive 3G, relaxand pentru a doua oară în acest an reglementările în domeniul comunicaţiilor, însă populaţia nu va putea folosi serviciile, potrivit Associated Press, preluată de ABC News. Serviciile de internet mobil destinate vizitatorilor vor fi activate în următoarele zile de către operatorul Koryolink, companie deţinută în asociere de Korea Post & Telecommunications Corporation şi grupul egiptean Orascom. Koryolink a informat vineri rezidenţii străini din Phenian că va lansa serviciul de internet mobil 3G pană la 1 martie cel tarziu. Coreea de Nord a început recent să permită vizitatorilor străini să-şi aducă propriile telefoane mobile în ţară, pe care le pot utiliza cu cartele SIM oferite de Koryolink. Serviciile de internet mobil nu vor putea fi accesate însă şi de cetăţenii nord-coreeni, care vor putea utiliza alte servicii 3G, inclusiv mesagerie SMS şi MMS, apeluri video şi abonamente la ziarul de stat Rodong Sinmun. Coreea de Nord are printre cele mai stricte reglementări din lume cu privire la accesul la internet. Infrastructura broadband există, însă numai o mică parte a populaţiei poate accesa reţeaua globală.

Hidroelectrica îşi creşte capitalul

Capitalul Hidroelectrica va fi majorat cu 12,49% prin emiterea de noi acţiuni, Fondul Proprietatea avand dreptul să subscrie 2,49% din titluri, în baza dreptului de preferinţă, iar 10% din acţiuni vor putea fi cumpărate prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti. "Propunerea privind de strategia privatizare, (...) respectiv majorare de capital social prin aport de capital privat, s-a bazat pe următoarele elemente: atragerea de resurse financiare independente de la subscriitori (investitori instituţionali şi de retail), necesare realizării proiectelor de dezvoltare, modernizare şi retehnologizare ale societăţii comerciale, cu impact asupra veniturilor statului, în
calitate de acţionar, în timp, şi solicitările acţionarului minoritar semnificativ, Fondul Proprietatea, pentru listarea societăţii comerciale", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărare de guvern elaborat de Ministerul Economiei. Scrisoarea de intenţie transmisă de Guvern Fondului Monetar Internaţional prevede că Hidroelectrica va derula oferta publică primară cu un pachet reprezentand 15% din acţiuni, se menţionează în nota de fundamentare.

Cat vor urca preţurile în acest an

Comisia Europeană (CE) estimează o inflaţie anuală medie de 4,6% pentru Romania în acest an, pe fondul impactului liberalizării preţurilor la energie şi creşterii preţurilor la alimente în prima jumătate a anului. Inflaţia ar putea urca peste estimări în cazul unei eventuale deprecieri a leului sau unor creşteri neaşteptate ale preţurilor internaţionale la mărfuri, notează CE în prognoza economică de iarnă. Pe de altă parte, o revenire economică mai slabă decat se anticipează ar avea efecte dezinflaţioniste. În contextul dereglementării pieţei energiei, creşterea tarifelor va influenţa în sens ascendent inflaţia în următoarea perioadă, în timp ce preţurile alimentelor vor avea de asemenea un impact important în primul semestru din acest an, din cauza efectului negativ de bază. Astfel, CE anticipează că inflaţia anuală medie din Romania se va plasa la 4,6% în acest an, urmand să scadă la 3,3% în 2014. În prognoza de toamnă, Comisia estima o inflaţie de 4,9% pentru 2013 şi 3,3% pentru anul viitor. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, creşterea medie a preţurilor în perioada ianuarie - decembrie 2012 faţă de cele 12 luni precedente, determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, este 3,4%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.