MOZAIC STIRI ECONOMICE: Meserii de viitor - Erste: Romania are nevoie de "o masă critică de ingineri"
Romania are nevoie de "o masă critică de ingineri", de un sistem educaţional orientat către activitatea economică, precum şi de poveşti de succes după modelul Dacia şi în alte sectoare pentru a avansa în procesul de convergenţă economică cu UE, a declarat un analist al Erste Group. Romania se află încă într-o fază în care dezvoltarea economică este alimentată de îmbunătăţirea eficienţei producţiei, însă are potenţial pentru a recupera decalajele faţă de alte state mai avansate, precum Ungaria, Cehia şi Slovacia, pentru a face tranziţia în următorii ani la o dezvoltare economică bazată pe educaţie şi inovaţie. "Vestea bună este că Romania are foarte mult potenţial pentru recuperarea decalajelor. Cat de repede va face acest lucru depinde de politicile interne pentru creşterea eficienţei în industrie şi pe termen lung de sectorul cercetare-dezvoltare şi învăţămantul superior", a declarat, într-o discuţie cu jurnaliştii, Birgit Niessner, analist-şef CEE Macro Research, Erste Group. Evoluţia Romaniei şi a altor state din regiune depinde însă şi de contextul extern, de revenirea statelor din zona euro, a arătat Niessner. Procesul de convergenţă economică nu este garantat, iar politicienii, atat cei romani, cat şi cei de la nivel UE trebuie să acorde importanţa necesară inovaţiei, consideră analistul. De asemenea, fondurile europene pot asigura, în contextul investiţiilor străine directe mai slabe, susţinerea necesară pentru ieşirea din stagnare economică. "Viziunea politică este importantă, dar o mare parte a efortului poate şi trebuie să vină din partea populaţiei: chestiunile relevante sunt alegerea studiilor tehnice şi economice - în general absolvirea studiilor superioare - spiritul antreprenorial şi cultura, evitarea emigrării specialiştilor, iar cel mai bine ar fi dacă romanii cu calificare înaltă ar reveni în ţară şi şi-ar folosi cunoştinţele în companiile din Romania", a spus analistul Erste. Romania va începe în următorul deceniu procesul de tranziţie către faza de dezvoltare economică bazată pe inovaţie, însă are nevoie de poveşti de succes precum Dacia. "Văd Romania devenind inovatoare în următorii zece ani dacă poveşti de succes precum Dacia pot fi repetate în alte sectoare (ale economiei, n.r.). (...) Dacia este reţeta succesului. Europa este unică în sensul că între economiile dezvoltate şi cele emergente se dezvoltă legături sofisticate de producţie şi comerciale. În alte regiuni ale lumii sunt transferate doar liniile de asamblare simplă şi producţia de nivel scăzut către ţările emergente, în timp ce în Europa Centrală şi de Est, investitorii străini au adus tehnologie nouă", a declarat Niessner. Romania are nevoie de mai multe persoane cu studii superioare, însă în linie cu nevoile companiilor locale. De asemenea, ar fi necesară o cooperare mai bună între firmele private, activitatea de cercetare şi universităţi. "Cred că fără o masă critică de ingineri, Romania nu va avansa", a spus Niessner. Între ţările din Europa Centrală şi de Est analizate de Erste, Cehia, Slovacia şi Polonia sunt primele în privinţa competitivităţii şi cunoaşterii, cu Ungaria în urma acestora. Romania şi Serbia se află "pe acelaşi drum" notează Erste, dar mai au încă de îmbunătăţit eficienţa înainte de a deveni economii bazate pe inovaţie. Croaţia trebuie să devină mai competitivă pentru a-şi păstra nivelul relativ ridicat al veniturilor, în timp ce Turcia trebuie să facă trecerea la o economie bazată mai mult pe cunoaştere.
La ce preţuri pot cumpăra acţiuni salariaţii la filialele Electrica
Guvernul va vinde 10% din capitalul social al fiecărei filiale
Salariaţii Electrica vor putea cumpăra acţiuni la filialele privatizate la un preţ cuprins între 3,17 euro şi 45,26 euro pe acţiune, în funcţie de filială, mai mare decat preţul cu care statul şi-a cedat acţiunile în 2005 către E.ON, Enel şi CEZ, încasările totale estimate depăşind 190 milioane euro Estimarea de încasări este calculată pe scenariul în care Guvernul va decide să vandă un număr de acţiuni reprezentand exact 10% din capitalul social al fiecărei filiale. În 2005, Electrica SA a privatizat patru filiale către grupurile energetice E.ON (Germania), Enel (Italia) şi CEZ (Cehia), iar în contractele de privatizare a fiecărei filiale, unele reorganizate ulterior în diferite entităţi, a fost asumată vanzarea către salariaţii Electrica a unui pachet de "pană la 10% din acţiuni", fără să fie menţionat dacă titlurile vor fi cedate de către cumpărător sau stat. Pană în prezent, însă, niciun salariat nu a putut cumpăra acţiuni, întrucat termenele pană la care puteau realiza acest lucru au fost prelungite de la un an la altul, prin hotărari de guvern. În cazul fostei Electrica Oltenia, preluată de CEZ, termenul prevăzut de lege privind achiziţia titlurilor a expirat în 2008 şi nu a mai fost prelungit. Titlurile vor fi vandute din pachetele încă deţinute de Electrica la aceste filiale, astfel că titlurile vor fi cedate de către stat, nu de cumpărător. Preţul de vanzare stabilit de Guvern pentru angajaţi este mai mare raportat la cel cu care statul şi-a cedat acţiunile în 2005 către companiile străine, dar în condiţiile în care contractele de privatizare au inclus şi angajamente de investiţii. La Enel Distribuţie Muntenia vor fi vandute pană la 2.713.653 acţiuni ordinare nominative (reprezentand 10% din capital) deţinute de Electrica SA, preţul stabilit pentru aceste titluri fiind de 45,26 euro/acţiune (în condiţiile în care, în 2005, statul şi-a vandut din participaţie la un preţ de 41,28 euro/acţiune). Acelaşi preţ, de 45,26 euro/acţiune, va fi propus angajaţilor Electrica SA şi pentru acţiuni la Enel Energie Muntenia, unde pot fi vandute maximum 370.044 acţiuni, respectiv 10% din capitalul social. Pentru E.ON Energie Romania, unde pot fi vandute pană la 1.033.962 acţiuni, Guvernul a stabilit un preţ de 4,25 euro/acţiune (3,43 euro la privatizare), iar pentru Enel Distribuţie Banat, cu pană la 3.821.586 acţiuni, a fost fixat un preţ de 3,57 euro/acţiune (2,92 euro în 2005). Vor mai fi vandute pană la 2.802.856 acţiuni deţinute de Electrica la Enel Distribuţie Dobrogea cu 4,50 euro/acţiune (2,50 euro în urmă cu opt ani) şi pană la 1.400.000 acţiuni la Enel Energie cu 3,96 euro/acţiune. Cel mai mic preţ pe acţiune, de 3,17 euro (faţă de 3,08 euro în 2005), a fost stabilit pentru titlurile deţinute de Electrica SA la E.ON Moldova Distribuţie, unde pot fi vandute cel mult 4.997.361 acţiuni. "Preţul pe acţiune va fi cel menţionat atat la vanzarea acţiunilor de vanzare de la Electrica SA către asociaţiile salariaţilor, pe de o parte, cat şi la transmiterea acţiunilor de vanzare de la asociaţiile salariaţilor către persoanele îndreptăţite, pe de altă parte", se arată în document.
O firmă americană atacă dur angajaţii francezi
Salariaţii din Franţa primesc lefuri mari deşi lucrează efectiv doar trei ore pe zi, spune Maurice Taylor, preşedintele companiei americane Titan International
Angajaţii francezi primesc salarii mari chiar dacă la un program normal lucrează efectiv doar trei ore pe zi, întrucat alocă o oră pentru pauze şi pranz, iar alte trei pentru discuţii, potrivit şefului companiei americane Titan International, Maurice Taylor, scrie Financial Times. Taylor a publicat miercuri o scrisoare deschisă în cotidianul financiar francez Les Echos, adresată ministrului responsabil de industrie, Arnaud Montebourg. Atacul şefului Titan International la productivitatea scăzută a angajaţilor francezi ar putea relansa în Franţa dezbaterea privind declinul competitivităţii ţării. "Angajaţii francezi primesc salarii mari, dar lucrează numai trei ore. Primesc o oră pentru pauze şi pentru pranz, vorbesc trei ore şi lucrează trei. Le-am spus asta în faţă angajaţilor membri de sindicat. Mi-au răspuns că ăsta este stilul francez!", a afirmat Taylor, preşedinte şi director general la Titan International. Scrisoarea lui Taylor, datată 8 februarie, vine ca răspuns la tatonări din partea ministrului Montebourg privind un eventual interes al Titan, producător de anvelope pentru sectorul agricol, privind preluarea unor operaţiuni de la fabrica Goodyear din Amiens, care urmează să fie închisă. Sindicatul francez CGT, susţinut de comuniştii francezi, s-a opus anul trecut preluării de către Titan. Montebourg spera că producătorul american ar fi în continuare interesat de fabrica de la Amiens, dar a afirmat în februarie că nu mai este cazul. "Cat de proşti credeţi că suntem? Goodyear a încercat timp de patru ani să salveze o parte a locurilor de muncă de la Amiens, unele dintre cele mai bine plătite, dar sindicatele şi guvernul francez nu au făcut altceva decat să vorbească", a afirmat, în scrisoare, şeful Titan, descriind sindicatele ca "nebune". Franţa se confruntă cu un val de închideri de fabrici şi concedieri în sectorul industrial de la caştigarea alegerilor, în mai anul trecut, de către actualul preşedinte, Francois Hollande. Noul preşedinte francez a intrat de mai multe ori în conflict cu companiile. Anul trecut, Hollande a acuzat producătorul de oţel ArcelorMittal că a minţit şi a afirmat că nu mai este binevenit în Franţa. De asemenea, a criticat puternic grupul auto PSA Peugeot Citroën, confruntat cu probleme. O parte din afirmaţiile şefului Titan au venit însă ca răspuns la atacuri repetate ale lui Montebourg, care vrea ca UE să adopte o poziţie mai dură în privinţa protejării comerţului, în contextul importurilor ieftine din Asia.
BMW cheamă 720.000 de automobile suspecte de probleme la sistemului electric
BMW cheamă pentru verificări la sistemul electric 720.000 de automobile, majoritatea din America de Nord, principalele modele afectate fiind Seria 1, Seria 3 şi Z4, potrivit BBC. Problema la sistemul electric poate cauza calarea motorului. Compania germană a chemat 505.000 automobile din Statele Unite, 65.000 din Canada, 100.000 din Japonia şi 50.000 din Africa de Sud. BMW a precizat că problema vizată a cauzat un accident uşor în Canada, fără a se înregistra victime. Automobilele aflate în circulaţie în Europa, inlcusiv în Germania, nu sunt vizate de rechemare. Maşinile afectate sunt modele Seria 3 produse în perioada 2007-2001, Seria 1 din anii 2008-2012 şi Z4 2009-2011. În Canada, posesorii a 1.800 de automobile X1 produse în 2012 vor fi de asemenea contactaţi pentru verificări
Subvenţia pentru energia verde ar trebui redusă
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului, încă din 2012, să reducă schema de sprijin pentru energia regenerabilă produsă în microhidrocentrale şi panouri fotovoltaice, iar Executivul trebuia să decidă în acest sens, diminuand sprijinul din 2013, spune un reprezentant al Autorităţii. "La solar şi la hidro este clar supracompensare. Noi am propus Guvernului încă de anul trecut să reducă numărul de certificate verzi de la 3 la 2,6 pentru microhidrocentrale şi de la 6 la 5 la solar. Guvernul putea şi trebuia, dacă voia, să reducă schema de sprijin. Între timp, a apărut legea 34 care spune că pentru solar nu se modifică pană în 2015. Acum lucrăm la raportul de monitorizare, probabil va gata în trei săptămani, şi în care vom propune Guvernului să modifice numărul de certificate din 1 ianuarie 2014 pentru energia solară", a declarat, la un seminar pe tema energiei regenerabile, Zoltan Nagy-Bege, membru al Consiliului de Reglementare din ANRE. Guvernul sprijină producţia de energie regenerabilă prin sistemul de certificate verzi. Companiile care produc energie alternativă primesc gratuit de la stat certificate verzi, al căror număr variază în funcţie de tehnologie. Certificatele verzi se acordă pentru cantitatea de energie produsă. Legislaţia obligă furnizorii să cumpere aceste certificate de la producători. Costul achiziţiei acestor certificate se reflectă în facturile finale la consumatori, astfel că preţul electricităţii a crescut şi continuă să crească. În ultima vreme, mai mulţi consumatori industriali de energie acuză creşterea rapidă a preţului energiei, principala cauză fiind costurile pe care le înregistrează ca urmare a obligativităţii de a plăti energia regenerabilă. Unele state europene, precum Germania sau Bulgaria, au început să adopte măsuri de diminuare a impactului energiei verzi asupra preţului energiei la consumator. Romania are una dintre cele mai generoase scheme de sprijin a energiei alternative din Uniunea Europeană. În Romania funcţionează centrale eoliene de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 71 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW.
Ponta promite sprijin investitorilor de la Mechel
Premierul Victor Ponta a promis, miercuri, sprijinul Guvernului pentru orice nou investitor care să salveze uzinele din Romania aparţinand companiei Mechel, dar a spus că Executivul nu poate interveni în această situaţie, fiind vorba despre o firmă privată. Întrebat, ieri, la UBB Cluj, cum comentează situaţia vanzării fabricilor grupului Mechel, premierul a răspuns că această companie şi-a închis operaţiunile nu doar în Romania, ci în 12 ţări. "Compania Mechel şi-a închis nu doar în Romania, în vreo 12 ţări, operaţiunile. Este afectată şi Romania. Tot ceea ce ţine de statul roman, pentru a ajuta un nou investitor, vom face, însă e vorba de o investiţie privată. Am verificat dacă s-au respectat toate condiţiile la momentul privatizării şi s-au respectat, iar criza în care se află compania este o realitate pe care nici noi, nici alte ţări europene nu am putut să o combatem altfel. Orice sprijin pentru un nou investitor care să salveze acele uzine care ţineau de compania Mechel, o să o facem", a spus Ponta. Întrebat în continuare despre preţul de vanzare a fabricilor din Romania, el a răspuns că Mechel este o companie privată "care poate să vandă şi pe două miliarde, şi pe doi lei, pentru că e privată, nu e a statului".
Orange are venituri mai mici, dar mai mulţI clienţi
Veniturile Orange Romania au scăzut uşor anul trecut, cu 2,6%, la 913 milioane de euro, rezultatul fiind afectat printre altele de impactul noilor tarife de interconectare, în timp ce numărul de clienţi a crescut la 10,283 milioane. Excluzand impactul deciziilor autorităţilor de reglementare a pieţei telecom, privind scăderea tarifelor de interconectare, veniturile Orange în Romania au crescut anul trecut cu 0,8% faţă de anul anterior. Tarifele de interconectare, sau de terminare a apelurilor, sunt plătite între operatori pentru convorbiri în afara reţelei. "În 2012, Orange Romania şi-a consolidat poziţia de lider de piaţă, nu doar din punctul de vedere al cotei de piaţă şi al cotei valorice, cat mai ales din perspectiva experienţei pe care a oferit-o clienţilor. şi acest an va fi plin de încercări pentru operatorii telecom, avand în vedere presiunea pe investiţii venită din partea deciziilor de reglementare. Cu toate aceastea, în 2013 intenţionăm să investim masiv în reţele de ultimă generaţie 4G, în extinderea portofoliului de servicii şi produse şi ne vom menţine atenţia asupra calităţii serviciilor şi a modului în care interacţionează cu clienţii noştri", a declarat directorul general al Orange Romania, Jean-François Fallacher.
Toyota Auris, disponibilă la preţuri de la 14.500 euro
Toyota lansează noua generaţie Auris în Romania, cu motorizări pe benzină, diesel şi hibrid şi preţuri promoţionale de la 14.500 euro la 22.430 euro, cu TVA inclus. Modelul păstrează atributele actualului Auris, dar este mai bine echipat şi mai economic, arată constructorul auto, într-un comunicat. Noua generaţie Auris vine în Romania cu trei niveluri de echipare: Terra (varianta standard), Luna şi Sol. Totodată, maşina este lansată cu două motorizări pe benzină, două motorizări diesel şi o motorizare hibrid.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
