Jumătate din antreprenorii romani nu au luat bacalaureatul
Aproape jumătate dintre antreprenorii romani nu au absolvit nici măcar liceul, iar pe o treime dintre aceştia un eşec în business îi determină să nu mai aibă alte iniţiative în afaceri, potrivit unui barometru realizat de Ernst&Young (E&Y). "În SUA, 95,1% dintre deţinătorii de întreprinderi mici au cel puţin studii superioare. În Romania, doar 53,3% dintre antreprenori sunt absolvenţi de liceu sau de facultate. Totuşi, începand cu anul şcolar 2010-2011, educaţia antreprenorială a fost introdusă în licee (clasa a 10-a), fapt ce va creşte gradul de conştientizare a antreprenoriatului în randul adolescenţilor, ca alternativă de carieră", se arată în barometrul percepţiei asupra mediului antreprenorial romanesc, "Antreprenorii vorbesc", lansat de Ernst&Young. În opinia consultanţilor E&Y, contextul economic actual, cu locuri de muncă mai puţine şi instabile, a condus la o schimbare a percepţiei tradiţionale asupra carierei ideale, care valorizează stabilitatea, către una favorabilă antreprenoriatului. "A încerca ceva pe cont propriu a început să fie considerat acceptabil. Această tendinţă trebuie încurajată prin informarea elevilor şi studenţilor cu privire la antreprenoriat ca opţiune de carieră validă, prin stagii de internship şi răspandirea poveştilor de succes", consideră sursa citată. Concluziile studiului E&Y arată că antreprenorii romani nu dispun de informaţii relevante în legătură cu sursele de finanţare, organizaţiile care sprijină antreprenoriatul şi programele de educaţie destinate lor. Mai mult decat atat, imaginea negativă a eşecului în afaceri în Romania, dar şi mediul economic dificil, sunt percepute ca obstacole importante de către antreprenori. Chiar dacă 50% din respondenţi sunt de părere că societatea şi cultura romanească sunt încurajatoare pentru ei, răspunsurile lor privind modul în care este perceput eşecul în business de către mediul de afaceri şi societate în ansamblu nu sunt deloc încurajatoare. Astfel, doar 12% cred că eşecul este perceput ca o oportunitate de învăţare, în timp ce 32% consideră că este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competenţelor. "Amploarea acestor răspunsuri arată că, indicand o tendinţă de descurajare pentru asumarea riscului în start-up-uri. Îmbunătăţirea comunicării privind succesul antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră şi dezvoltare personală oferite de antreprenoriat sunt acţiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra îmbunătăţirii culturii antreprenoriale în următorii trei ani", se afirmă în raport. Pe de altă parte, accesul la finanţare este dificil pentru tinerii întreprinzători, cred 92% dintre respondenţi, iar cifrele arată clar cat de dificil se obţine finanţare în Romania pentru un start-up sau pentru o companie într-o fază mai avansată de dezvoltare. Întreprinzătorii romani cred că fondurile europene (63%) şi împrumuturile bancare (52%) ar avea cel mai mare impact pentru sprijinul antreprenoriatul în următorii trei ani, în timp ce private equity, business angels şi venture capital ar avea doar un impact mediu. "Aceste răspunsuri nu arată neapărat că dezvoltarea instrumentelor de finanţare precum venture capital, private equity şi business angels nu ar avea un impact mare asupra antreprenoriatului, ci mai degrabă arată o lipsă îngrijorătoare de informare. Este clar că aceste tipuri de investitori şi surse de finanţare sunt încă puţin cunoscute în Romania", au comentat autorii studiului. În acelaşi timp, antreprenorii romani nu sunt mulţumiţi de mediul de reglementare şi impozitare, astfel că doar 36% dintre ei cred că Romania oferă o legislaţie eficientă pentru începerea unei afaceri, comparativ cu 51% dintre antreprenorii din UE.
Taxa pe maşini, diferită pentru motoarele cu benzină şI motorină
propunerea îI aparţine Rovanei Plumb, ministrul Mediului u ea nu a prezentat şi modul concret de calcul
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat ieri că se discută posibilitatea calculării în mod diferit a timbrului de mediu care va fi plătit de proprietarii de automobile cu motoare pe benzină şi a celui care va reveni posesorilor de maşini cu motor pe motorină, acestea din urmă fiind mai poluante. Rovana Plumb a spus că proiectul timbrului de mediu este "în faza finală de analiză" şi că se va ţine cont de părerile exprimate în dezbaterea publică de producătorii şi importatorii de autoturisme, precum şi de poziţiile altor persoane juridice şi fizice, la şedinţa de Guvern de miercuri. "Faţă de ceea ce am prezentat pe site-ul Ministerului Mediului ca propunere, în momentul de faţă luăm în calcul o formulă de calcul separată pentru motoarele care utilizează benzină şi pentru cele care utilizează motorină", a spus Plumb, precizand ulterior că formula de calcul va rămane aceeaşi, dar ar putea fi cuantumuri diferite pentru cele două tipuri de motoare, "dat fiind faptul că motoarele diesel au un plus de particule care poluează". Pe de altă parte, întrebată de jurnalşti cum se vor diferenţia cuantumurile, ministrul a răspuns că nu vrea să facă niciun fel de precizare pană nu se finalizează elaborarea modului de calcul. În legătură cu faptul că unii producători au cerut pentru maşinile non Euro, Euro 1 şi Euro 2 taxe de pană la trei ori mai mari, Rovana Plumb a spus că nu este vizată, deocamdată, nicio modificare faţă de propunerea existentă. Timbrul de mediu pentru aceste categorii de automobile, mai poluante, ar urma să fie mai mic cu procente cuprinse între 60 şi 90 la sută faţă de actuala taxă, dat fiind că maşinile respective au o durată mai scurtă de viaţă şi vor polua mai puţin în timp. Legat de faptul că producătorii au cerut să crească taxa de mediu pentru autoturismele Euro 3 şi Euro 4, dat fiind că au investit pentru dezvoltarea categoriei Euro 5, ministrul a spus că modificările se referă în special la primele două categorii, în cazul cărora timbrul de mediu va fi cu 10-15 la sută mai mare decat actuala taxă. Guvernul a definitivat forma noii taxe auto, aplicată sub forma timbrului de mediu, printr-un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Noua formulă de calcul prevăzută în proiect conduce la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro. Conform noii formule de calcul, suma de plată va scădea cu 60% pentru Euro 2, cu 80% pentru Euro 1 şi cu 90% pentru non-euro. Cuantumul taxei pentru maşinile non-euro, Euro 1 şi Euro 2, cu tehnologii mai învechite, va fi mai mic decat cel actual, mergandu-se pe ideea că aceste maşini au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic. Taxa va rămane la aproximativ acelaşi nivel pentru maşini Euro 5, în timp ce pentru Euro 6, maşini hibride şi electrice, nu va fi plătit nimic.
Asalt asupra puşculiţei cu arginţI de la Registrul Comerţului
Vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei (CCIR), Vasile Bar, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că instituţia doreşte întoarcerea Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ, susţinand că şi mediul de afaceri vrea acelaşi lucru. "Vrem, într-adevăr, Registrul Comerţului fiindcă a fost al nostru, noi l-am creat. În perioada 1990-2002, Registrul Comerţului a fost al Camerei de Comerţ şi Industrie. Noi am creat toată infrastructura. O decizie total aiurea luată de Adrian Năstase a făcut ca Registrul să treacă la Ministerul Justiţiei. A fost o naţionalizare în plină economie de piaţă", a declarat Vasile Bar, care deţine şi funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud. Bar a spus că există şanse mari ca Registrul Comerţului (RC) să se întoarcă la Camera de Comerţ şi Industrie a Romaniei (CCIR), fiindcă premierul Victor Ponta s-a numărat printre cei care, din 2008, a făcut demersuri în acest sens. "Premierul agreează acest lucru (întoarcerea RC la CCIR - n.r.) fiindcă el a fost cel care a vrut să repare această nedreptate care s-a făcut în 2002", a declarat Bar. El a explicat că pentru Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud trecerea Registrului Comerţului la Ministerul Justiţiei a însemnat o diminuare a veniturilor anuale ale instituţiei, dar în acelaşi timp au scăzut şi cheltuielile fiindcă o parte din personal a plecat la Ministerul Justiţiei. "Deprinderea RC de CCI a însemnat şi o pierdere de personal. Eram 49 în momentul în care RC era la noi, iar 22 au plecat după ce RC s-a mutat la Ministerul Justiţiei. Ponderea veniturilor era de 23 la sută, iar a personalului de 40 la sută. Cheltuielile cu RC erau mai mari decat veniturile pe care le aducea, de 23 la sută anual. Puneţi la socoteală salariile celor 23 de oameni care au plecat. În Bistriţa-Năsăud, RC nu a fost profitabil pentru CCI, dar importanţa lui era extraordinar de mare fiindcă agenţii economici, cei care au treabă cu RC, vin la o instituţie care nu este a statului. Uitaţi-vă cum merg la cele de stat şi cum sunt trataţi oamenii. Nu vreau să dau exemple", a declarat Vasile Bar. Vicepreşedintele CCIR a mai spus că nu este normal ca statul să gestioneze Registrul Comerţului: "De exemplu, în ţări dezvoltate din UE, cum ar fi Italia, Franţa, Olanda, această funcţie (a RC - n.r.) e la CCI. Există şi alte zone în care Registrul e şi în altă parte. La jumătate din ţările UE, registrele comerţului sunt la Cameră. E legal în Franţa şi Italia şi e ilegal în Romania?". El a spus că, din informaţiile sale, ministrul Justiţiei este de acord cu întoarcerea Registrului Comerţului la CCIR fiindcă nu ar face decat "să repare o greşeală". "Firmele sunt impozitate pentru activitatea lor. A doua zi după ce a plecat RC de la Camera de Comerţ, 11 octombrie 2002, taxele la Registrul Comerţului s-au mărit cu 19 la sută din start fiindcă statul nu e purtător de TVA, iar TVA a fost inclusă în taxă. S-au majorat pe urmă în trepte succesive de mai multe ori", a afirmat Bar.
Isărescu se teme de stimularea cererii prin majorarea salariilor
Stimularea cererii prin majorarea salariilor ar duce la o creştere economică bazată pe import, ceea ce este nesustenabil, iar din punct de vedere politic este "aproape o sinucidere" pentru că Guvernul nu poate lua înapoi după ce a dat, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Toată lumea aşteaptă să creştem salariile şi acestea, într-o manieră miraculoasă, vor duce la creşterea cererii, cererea duce la creşterea PIB-ului bazat pe import. O creştere a PIB bazată pe import în Romania atata vreme cat avem 4% (deficit de cont curent - n.r.), nu mai avem spaţiu de majorare şi, mai devreme sau mai tarziu, trebuie să procedăm din nou la o corecţie şi aţi văzut cat de greu este corecţia. Înseamnă să iei ceea ce ai dat. Din punct de vedere politic este aproape o sinucidere după ce ai dat ceva să iei. Este dificil şi să nu mai dai sau tot timpul trebuie să promiţi ceva, apoi să mai şi iei ceea ce ai dat anterior. Poţi să dai zeci de explicaţii că nu se poate. Din punct de vedere economic, nu este uşor pentru că economia acum accelerează în momentul în care dai, la fel decelerează în momentul în care iei. Multiplicările merg în sens negativ", a explicat Isărescu. El a arătat că majorările salariale decise în decembrie nu au pus şi nu pun în pericol echilibrul macroeconomic, iar acest lucru nu derivă din faptul că cineva dă o prognoză, ci din calcule şi evaluări de această natură. Guvernatorul BNR a precizat că majorările salariale efectuate se încadrează în program, de aceea sunt şi sprijinite de Fondul Monetar Internaţional. "Depinde şi de politica monetară, dar istoric şi teoretic uitandu-ne şi la prezentul din economia mondială, politica monetară are impact limitat asupra creşterii economice. O creştere a masei monetare, la nivel teoretic, în funcţie şi de climat, dar probabilistic se duce cam 80% în inflaţie şi numai 20% în creştere economică. Altminteri creşterea masei monetare derivă din creşterea economică, dar dacă tu stimulezi creşterea masei monetare cu gandul că are cine ştie ce impact pozitiv asupra creştereii economice este o iluzie şi un risc major pentru că apoi corecţia ei (...) cand scade masa monetară şi mai ales cand o bruschezi, cand o reduci atunci aproape sigur duce la descreştere economică", a mai spus Isărescu.
Dacia a produs 400.000 de maşini Duster
Uzina Vehicule Dacia de la Mioveni a fabricat automobilul Dacia Duster cu numărul 400.000, a anunţat ieri constructorul auto. Vehiculul, un Laureate 4x4, de culoare gri platine, va fi livrat unui client din Franţa, principala piaţă de export a mărcii Dacia. În prezent, Duster reprezintă în jur de 45% din producţia totală zilnică realizată la Uzinele Dacia, se arată într-un comunicat al constructorului auto. Modelul Duster a fost lansat în martie 2010 la Salonul Auto de la Geneva, iar în cei aproape trei ani 95% din producţia modelului a fost exportată, în special în ţările Europei Occidentale. Potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile, Duster a fost anul trecut cel mai vandut model la export (135.189 unităţi), corespunzător unui procent de 42% din numărul total de autoturisme livrate pe plan extern.
Bugetul a fost votat
Parlamentul a adoptat, joi, cu amendamente, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2013, în favoarea adoptării proiectului de act normativ propus de Guvern pronunţandu-se 309 senatori şi deputaţi şi fiind înregistrate 108 voturi "împotrivă". Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2013 a fost adoptat cu 310 voturi "pentru" şi 109 voturi "împotrivă".La acest proiect de act normativ a fost adoptat un singur amendament, care propune eliminarea prevederii potrivit căreia ordonatorul principal de credite are obligaţia să transmită Ministerului Finanţelor Publice detalierea în structură, pe funcţii, a numărului maxim de posture finanţat prin prezenta lege şi salariul mediu de bază pe funcţii, din anul 2013, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Amendamentul însuşit de plen a fost propus de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, precum şi de deputaţii PP-DD Liliana Mincă, Daniel Catalin Fenechiu şi Radu Popa şi de grupurile parlamentare ale PP-DD. Comisiile de specialitate au explicat acceptarea acestei modificări "pentru o informaţie juridică completă şi punerea de acord cu normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative".
Sony a uitat gustul profitului
Grupul japonez Sony a înregistrat o pierdere de 115 milioane de dolari în ultimele trei luni ale anului trecut, marcand opt trimestre consecutive de rezultate negative pe fondul scăderii cererii pentru televizoare, în paralel cu ascensiunea Apple şi Samsung în zona tabletelor şi smartphone-urilor. În perioada corespunzătoare a anului trecut, Sony a consemnat o pierdere de 1,6 miliarde de dolari, potrivit raportului prezentat joi de cel mai mare exportator japonez de electronice. Analiştii anticipau trecerea companiei pe profit în ultimul trimestru din 2012. Sony estimează un profit de aproximativ 200 milioane de dolari pentru acest an, primul rezultat pozitiv din ultimii cinci ani. Deprecierea yenului, care a ajutat rivalii Panasonic şi Sharp, nu a fost suficientă pentru a aduce Sony pe profit. Panasonic a înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut un profit net de aproximativ 650 milioane de dolari, spre surprinderea analiştilor, care anticipau o nouă pierdere. Totodată, Sharp a raportat primul profit operaţional din ultimele 5 trimestre. Yenul a intrat pe un trend descendent de la sfarşitul lunii septembrie, cand premierul Sinzo Abe a anunţat o politică monetară agresivă împotriva deflaţiei şi aprecierii yenului. Sony încearcă să se redreseze prin tranziţia către smartphone-uri, tablete, imagistică digitală şi jocuri video.
Cuibuşorul de nebunii al Hustler e de vanzare
Larry Flynt, publisherul revistei pentru adulţi Hustler, se pregăteşte să vandă sediul companiei sale, o clădire de zece etaje situată în Beverly Hills, California, pentru care a primit deja oferte de 85 milioane de dolari, potrivit Bloomberg. Trei investitori "finalişti" au licitat aproximativ 85 milioane de dolari pentru clădire, a declarat pentru Bloomberg o sursă apropiată discuţiilor. Una dintre companiile care doresc să preia proprietatea este Tishman Speyer Properties, care deţine printre altele şi Rockefeller Center din New York. "Analizăm posibilitatea să vindem clădirea. Este un activ valoros, al cărui capital credem că ar putea fi utilizat mai productiv în alte zone. În prezent însă nu a fost luată nicio decizie", a declarat Arthur Sando, vicepreşedinte pentru comunicare la Flynt Management Group, citat de Bloomberg. Sediul companiei lui Larry Flynt a fost construit în 1972 pentu o bancă şi a fost preluat în 1984 de actualul proprietar. În prezent, printre chiriaşi se numără consulatele Braziliei şi Ecuadorului, pe langă firma de publishing a omului de afaceri. Clădirea de geamuri este neagră, cu formă ovală. În faţa clădirii este expusă o sculptură în bronz care îl portretizează pe actorul John Wayne pe un cal, iar pe acoperiş este inscripţionat "Flynt Productions" cu litere albe.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
