Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Valentine’s Day, la coada topului sărbătorilor care atrag turişti

Ziarul de Vrancea
6 feb 2013 1074 vizualizări
Revelionul a adus anul trecut aproape 98.000 de turişti romani în staţiunile şi oraşele din ţară, fiind pe primul loc în clasamentul sărbătorilor

Aproximativ 28.000 de romani vor merge în vacanţe în ţară de Valentine’s Day, dar evenimentul este doar pe locul opt în topul sărbătorilor care atrag turişti, după Revelion, 1 Mai, Paşte, Crăciun, Sf. Andrei şi 1 Decembrie, Adormirea Maicii Domnului şi 8 Martie, potrivit datelor Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). Revelionul a atras anul trecut aproape 98.000 de turişti romani în staţiunile şi oraşele din ţară, fiind pe primul loc în topul sărbătorilor. Cei mai mulţi romani au căutat zonele rurale, zonele montane, staţiunile balneare şi oraşele mari. În afară de aceştia, alţi aproape 8.000 de romani au ales destinaţii din străinătate. De 1 Mai au fost în excursii în ţară aproape 80.000 de romani, iar cei mai mulţi dintre ei au ales litoralul. Cele mai căutate staţiuni au fost în 2012 Mamaia şi Vama Veche, unde gradul de ocupare a fost de 100% din numărul de locuri pregătite. Romanii care nu au mers la mare au ales staţiunile montane şi pensiunile. Peste 4.500 de persoane au optat pentru destinaţii predominant europene, în topul preferinţelor find Bulgaria. Pe baza datelor furnizate de sistemul de rezervari www.RezEx.ro şi a estimărilor membrilor FPTR, Paştele ocupă locul trei în topul sărbătorilor, cu aproape 65.000 de romani care au mers în vacanţe în ţară şi peste 7.000 în străinătate.  Perioada Crăciunului este încă o ocazie pentru romani să îşi facă planuri de călătorie. Cu ocazia acestei sărbători au ales să plece de acasă aproximativ 58.000 de persoane, iar cele mai solicitate destinaţii turistice au fost pensiunile rurale, unde gradul de ocupare a depăşit 80%. Franţa şi staţiunile din Alpi au fost printre cele mai căutate destinaţii externe. Sfantul Andrei şi 1 Decembrie au atras în vacanţe în ţară aproximativ 35.000 de romani, iar Adormirea Maicii Domnului (15 august) a fost inclusă în planurile de concediu de circa 32.000 de persoane. Sărbătoarea Marţişorului şi Ziua Femeii sunt încă un prilej de planificare a unor minivacanţe. Preferinţele romanilor s-au îndreptat către Valea Prahovei şi staţiunile balneare. În afara graniţelor sunt preferate Parisul şi Praga. Turiştii care îşi fac planuri de vacanţă cu ocazia sosirii primaverii sunt estimaţi de FPTR la 25.000 de 1 martie şi 30.000 de 8 martie. Valentine’s Day (14 februarie) ocupă locul opt în topul sărbătorilor, atrăgand aproximativ 28.000 de romani în diferite destinaţii turistice, printre care staţiunile montane sau balneare, în special cele de pe Valea Prahovei sau Valea Oltului. Cei care aleg să treacă graniţele preferă Veneţia sau Parisul. Situată calendaristic la 50 de zile după Paşte, sărbătoarea Rusaliilor este inclusă şi ea în preferinţele de concediu, cu 25.000 de turişti, cu 3.000 mai mult decat de Halloween. Sărbătoarea romanească a dragostei, Dragobetele (24 februarie), este celebrată de mai puţină lume decat concurentul ei american, de obicei cu o ieşire în oraş, la un restaurant sau club. Numărul turiştilor care îşi planifică minivacanţe cu aceasta ocazie nu depăşeşte 18.000 de persoane.

S-a stabilit cum va fi privatizată CFR Marfă

CFR Marfă înregistrează în prezent datorii totale de 1,8 miliarde lei, dintre care circa 600 milioane lei la buget

Proiectul hotărarii de guvern privind privatizarea CFR Marfă a fost aprobat de Guvern doar în primă lectură, iar decizia finală va fi luată la finalizarea procedurii de consultare publică şi după obţinerea avizului din partea Consiliului Economic şi Social (CES), a anunţat ministrul Transporturilor. El a precizat că procentul acţiunilor care vor fi vandute va fi stabilit în urma testului investitorului prudent, dar se va situa cu siguranţă peste 50% din totalul titlurilor deţinute de stat. "Dorinţa şi propunerea noastră este să fie cat mai puţin peste 50%, pentru ca într-o viitoare etapă statul să poată deţine un număr important de acţiuni cu o valoare cat mai ridicată", a spus Fenechiu. Ministrul a precizat totodată că vor fi stabilite şi criterii pentru preselecţia potenţialilor investitori, legate de "experienţa relevantă" în domeniu, gradul de bonitate şi capacitatea de a dezvolta compania. CFR Marfă înregistrează în prezent datorii totale de 1,8 miliarde lei, dintre care circa 600 milioane lei la buget şi 600 milioane lei către CFR Infrastructură, restul reprezentand penalităţi de întarziere şi restanţe către furnizori privaţi. În şedinţa de miercuri a Guvernului, premierul Victor Ponta i-a spus ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu, că este "într-o perioadă cu probleme" şi i-a cerut să aibă grijă în mod direct ca privatizarea CFR Marfă să fie derulată în interesul statului,apreciind că procedurile stabilite scutesc de "circul" înregistrat anul trecut la licitaţia Oltchim Consiliul Suprem de Apărare a ţării (CSAT) a avizat, marţi, proiectul hotărarii de guvern pentru aprobarea strategiei de privatizare a CFR Marfă, solicitand privatizarea cu un investitor strategic şi respectarea obligaţiilor pe care societatea le are faţă de MApN, NATO şi alte structuri de securitate. Conform strategiei, statul va ceda pachetul majoritar al CFR Marfă prin negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, etapă urmată de licitaţie cu ofertă în plic, unde garanţia de participare va fi echivalentul în lei a 10 milioane euro, reprezentand 17% din valoarea nominală a acţiunilor deţinute de stat. Pe de altă parte, taxa pentru fiecare investitor sau grup de investitori care depune documente de participare este echivalentul în lei a sumei de 20.000 euro. Singurul criteriu de adjudecare a licitaţiei va fi preţul oferit. În cazul în care Ministerul Transporturilor nu va putea încheia contractul de privatizare cu investitorul adjudecatar al procedurii de licitaţie, instituţia va putea decide reluarea procesului de privatizare prin aplicarea oricărei metode de transfer a dreptului de proprietate asupra acţiunilor, cu adaptarea corespunzătoare a strategiei, sau prin invitarea la negocieri în ordinea clasamentului de la licitaţie a următorilor investitori calificaţi. Guvernul s-a angajat în ultimele negocieri cu FMI să publice anunţul de privatizare a CFR Marfă în luna martie a acestui an şi să semneze contractul de vanzare a unui pachet majoritar de acţiuni pană la jumătatea lui mai, tranzacţia urmand să fie încheiată atunci cand "toate condiţiile vor fi îndeplinite".

Chiriile sunt cu pană la 40% mai mari decat rata la un credit de casă

Chiriile pe care le plătesc bucureştenii pentru un apartament sunt în multe cazuri mai mari decat rata la un credit ipotecar pentru acelaşi tip de locuinţă, astfel că pentru o garsonieră din Drumul Taberei diferenţa poate ajunge şi la 40%, arată calculele portalului anunturiparticulari.ro. "Stagnarea care a caracterizat piaţa închirierilor în 2012 îi pune pe chiriaşi în faţa unei noi realităţi imobiliare. Conform calculelor anunturiparticulari.ro, chiria lunară pentru o garsonieră din Drumul Taberei ajunge să fie cu 40% mai mare decat rata la un credit ipotecar pentru acelaşi tip de locuinţă", se arată într-un comunicat al portalului. În Bucureşti, cei interesaţi de achiziţionarea unei garsoniere pot achita, în medie, o rată cu 26% mai mică decat chiria, în funcţie de zonă. Diferenţele dintre rata bancară şi chiria lunară pornesc de la 16% în favoarea ratei, în cartiere precum Colentina. Astfel, dacă accesarea unui credit ipotecar pe o perioadă de 30 de ani pentru achiziţionarea unei garsoniere presupune o rată lunară în jurul a 150-180 euro, chiria solicitată de proprietari pentru acelaşi tip de unitate porneşte de la aproximativ 205 euro în zone precum Militari sau Colentina, 212 euro la Bucur Obor şi trece de 230 euro în Dristor sau Piaţa Iancului.  Deşi programul guvernamental "Prima Casă" pare cel mai avantajos prin prisma avansului minim pe care trebuie să îl plătească un cumpărător, băncile au oferte cu dobanzi comparabile celor de la "Prima Casă". În ceea ce priveşte începutul de an pe segmentul închirierilor din Capitală, piaţa pare să rămană paralizată pe aceleaşi coordonate ca la finalul anului trecut. Raportul lunar de monitorizare imobiliară anunturiparticulari.ro indică variaţii de maxim A/- 2% la apartamentele de două şi trei camere, comparativ cu finalul lui 2012. Modificări accentuate de preţ nu se observă nici pe interval de un an în ceea ce priveşte chiriile medii solicitate de proprietarii de apartamente vechi din Capitală. Spre deosebire de ianuarie 2012, chiriaşii plătesc în medie o chirie cu aproximativ 6% mai mică pentru un apartament de trei camere, dar şi cu 3% mai mare pentru o unitate de patru camere. Chiriile garsonierelor au stagnat în ultimele două luni la o medie în jur de 225 euro la nivelul întregii Capitale. Chiria solicitată de proprietari a scăzut insesizabil, cu doar un euro, pe un interval de 30 de zile, şi cu 1% comparativ cu luna ianuarie a anului 2012, de la 228 euro. Într-o situaţie similară se înscriu şi apartamentele de două camere pentru care proprietarii bucureşteni cer la început de 2013 o chirie de 321 euro, în scădere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Comparativ însă cu luna decembrie 2012, proprietarii au crescut uşor pretenţiile, de la 314 euro, echivalentul unei variaţii de plus 2%. În cazul chiriaşilor unui apartament de trei camere, aceştia plătesc în prezent cu 6% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, dacă în ianuarie 2012, chiria pentru o astfel de unitate era, în medie, de 469 euro/ lună, aceasta ajunge în prezent la 439 euro. Se constată o uşoară depreciere şi pe acest segment pe un interval de 30 de zile, de la 448 euro/ lună, cat indicau statisticile la finalul anului trecut, echivalentul unei scăderi de -2%.

Ponta recunoaşte că vom primi mai puţini bani de la UE

Fondurile alocate Romaniei de către Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 vor fi, probabil, mai mici comparativ cu propunerea iniţială a Comisiei, iar delegaţia ţării la reuniunea CE va încerca să diminueze cat mai mult diferenţa dintre suma iniţială şi noua alocare, a declarat premierul Ponta. El a precizat că din delegaţia Romaniei la Consiliul European din această săptămană, condusă de preşedintele Traian Băsescu, vor face parte şi secretari de stat din ministerele Finanţelor, Agriculturii, Fondurilor Europene. "La solicitarea preşedintelui, vor fi nu doar ministrul de Externe, ci şi secretarii de stat de la Finanţe, Agricultură, Fonduri Europene, astfel încat să avem o echipă cat mai puternică şi să obţinem cat mai mult pentru Romania în exerciţiul 2014-2020 (...) Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, care prevedea nişte alocări corecte pentru Romania atat pe fonduri de coeziune, cat şi pe agricultură la plăţi directe şi dezvoltare rurală, de 48 miliarde euro, probabil că nu vor rămane 48, însă este foarte important ca ceea ce nu rămane din 48 să fie cat mai puţin: este o mare diferenţă dacă pierdem un miliard sau dacă pierdem zece", a spus Ponta în şedinţa de guvern. El a amintit că ministrul Fondurilor Europene va avea atribuţii de coordonare a autorităţilor de management.

Caştigul salarial mediu net a crescut cu 122 de lei în decembrie

Caştigul salarial mediu nominal net a fost în decembrie anul trecut de 1.697 lei, în creştere cu 7,7% (122 lei) faţă de noiembrie şi cu 5,8% comparativ cu aceeaşi lună din 2011, cea mai mare valoare înregistrandu-se în intermedieri financiare şi cea mai mică în hoteluri şi restaurante, potrivit INS. Astfel, în intermedieri financiare caştigul salarial mediu nominal net a fost de 4.576 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 904 lei. Caştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.343 lei, cu 7,8% mai mare decat în noiembrie. În decembrie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mare decat în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbători şi sfarşitul de an), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă). De asemenea, caştigurile salariale medii nete din decembrie au fost mai mari comparativ cu noiembrie ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte), precum şi a disponibilizării salariaţilor cu caştiguri salariale mici. Cele mai semnificative creşteri, între 20% şi 26,5%, s-au înregistrat în extracţia cărbunelui superior şi inferior, extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat. De asemenea, majorări între 16,5% şi 20% au avut loc în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului şi între 11,5% şi 15% în industria metalurgică, fabricarea băuturilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, telecomunicaţii, fabricarea produselor din tutun, tranzacţii imobiliare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale).

Pedepse mai mari pentru furtul de componente CFR

Guvernul va dubla limitele minime şi maxime ale pedepselor prevăzute în Codul Penal pentru furturile de material rulant CFR, a anunţat, ieri, premierul Victor Ponta. El a precizat că Ministerul Transporturilor se va consulta pe această temă cu Ministerele de Interne şi Justiţie, iar decizia va fi luată de Guvern săptămana viitoare, eventual prin ordonanţă de urgenţă. "Să gărim soluţia nu doar pentru Intercity Bucureşti-Constanţa, cred că protecţia căilor ferate este o problemă structurală. Dacă mergem pe logica actuală, că sunt pedepse mici sau că se fură două şuruburi - alea două şuruburi pot să însemne deraierea unui tren şi moartea a unor oameni", a spus Ponta. Premierul a adăugat că vor fi luate măsuri suplimentare şi pentru paza bunurilor. Un document oficial prezentat în luna octombrie relevă că CFR nu mai are rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor subtilizate de hoţi, care au crescut în ultima perioadă şi afectează secţii precum Bucureşti - Constanţa, iar durata unei călătorii creşte, din cauza verificărilor. "În cazul deranjamentelor provocate de furturi, deoarece instalaţiile nu mai dau indicaţii în legătură cu starea de liber sau ocupat a liniilor, circulaţia între staţii se face prin înţelegere telefonică - cale liberă, fiind necesare măsuri suplimentare de verificare pe teren a liniilor şi macazelor, fapt ce conduce la mărirea duratei de parcurs a trenurilor, la aşteptarea eliberării liniilor din staţii şi a liniei curente", se precizează în document.

Investiţie de 100 de milioane euro într-un parc fotovoltaic

O investiţie de 100 de milioane de euro într-un parc fotovoltaic este aproape de finalizare la Sebiş (Arad), unde pe 200 de hectare de teren sunt montate 317.000 de panouri cu o putere totală de 65 MW, care ar acoperi necesarul pentru 100.000 de locuitori, la proiect lucrand 700 de oameni. Reprezentanţii investitorilor şi primarul oraşului Sebiş au declarat, ieri, că acest parc fotovoltaic va fi cel mai mare din Romania şi unul dintre cele mai mari din Europa. Investiţia aparţine companiei spaniole "Promocion Inversolar 65", care a alocat un buget de 100 de milioane de euro pentru trei proiecte energetice derulate în Sebiş, pe o suprafaţă totală de aproape 200 de hectare. Potrivit directorului economic al companiei spaniole, Jose Maria Abuli, primele două proiecte vizează o suprafaţă totală de 44 de hectare, fiind instalate deja 72.000 de panouri fotovoltaice, cu o putere totală de 15 MW. Aceste proiecte vor fi finalizare în martie-aprilie, cand vor începe lucrările pe alte 150 de hectare, pe care vor fi montate 245.000 de panouri, cu o putere nominală de peste 50 MW.


ArcelorMittal a raportat pierderi de 3,7 miliarde de dolari

ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din lume, a raportat o pierdere de 3,7 miliarde dolari pentru anul trecut, ca urmare a unui cost de 4,3 miliarde dolari generat de reevaluarea operaţiunilor de oţel din Europa, dar se aşteaptă pentru 2013 la o îmbunătăţire a cererii şi a rezultatelor. De asemenea, rezultatul a fost influenţat şi de costuri de 1,3 miliarde de dolari rezultate din închiderea temporară sau definitivă a unor facilităţi de producţie, potirivt CNBC. Grupul a obţinut în 2011 profit de 2,26 miliarde de dolari. Vanzările au coborat anul trecut cu 10%, la 84,2 miliarde de dolari. Consumul de oţel la nivel global, un indicator al situaţiei economice, va creşte cu 3% în acest an, după un avans de 2% anul trecut, susţinută pieţele din China şi Brazilia, în timp ce Europa va avea un declin mai redus, estimează ArcelorMittal. Industria mondială a oţelului, cu o valoare de 500 de miliarde de dolari, a încetinit puternic în 2012, întrucat o temperare a creşterii în China a agravat impactul cererii slabe din Europa lovită de criză. ArcelorMittal nu are operaţiuni în China, dar este afectat de trendurile din ţara cu cea mai mare producţie şi cel mai mare consum de oţel.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.