Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: O golănie de 900 de milioane euro: Banii de pensii şi salarii, şterpeliţi de primari şi şefii de instituţii publice!

Ziarul de Vrancea
31 ian 2013 941 vizualizări
Prejudiciul total la autorităţile centrale şi locale în perioada 2008-2012 se ridică la peste 900 milioane de euro, susţine preşedintele Curţii de Conturi

Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a declarat, ieri, la comisiile parlamentare de buget-finanţe, că prejudiciul total la autorităţile centrale şi locale în perioada 2008-2012 se ridică la peste 900 milioane de euro, în 2011 fiind trimise la parchet 61 de "dosare destul de grele". Nicolae Văcăroiu a fost întrebat în şedinţa comisiilor despre prejudiciul înregistrat la autorităţile centrale şi locale. "Legat de prejudicii, sunt două paliere: unul legat de constatări directe. unde noi recuperăm o parte din prejudicii în timpul controlului. Pentru celelalte, Curtea de Conturi dă decizii conform legii. Nerespectarea deciziei Curţii de Conturi înseamnă închisoare de la şase luni la trei ani. Avem multă bătaie de cap, peste 2.000-3.000 de procese în fiecare moment", a spus Văcăroiu. El a adăugat că, de cand este la Curtea de Conturi, nu a avut "vreun telefon legat de primari". "Prejudiciul împreună cu venitul la bugetul de stat pe 2012, am verificat pe anul 2011, după încheierea exerciţiului bugetar, şi cele două la un loc se situează la peste 700 de milioane de euro, adică prejuduciul şi venitul suplimentar pe care le aduce Curtea în special prin aceste decizii date", a continuat Văcăroiu. "Al doilea palier sunt constatări în care sunt elemente de natură penală. În 2011 s-au trimis la parchet 61 de dosare destul de grele. Prejudiciul în acest dosar, vă dau o cifră globală pe toată perioada 2008-2012, de cand sunt la Curte, aceste dosare la Parchet au prejudiciul total de peste 900 de milioane de euro. Sunt în diferite stadii de soluţionare", a mai spus Nicolae Văcăroiu. Unul din cele mai grave cazuri a fost înregistrat la Romavia. Aici inspectorii au constat că instituţia a încheiat contracte umflate cu mai multe case de avocatură, a acordat prime ilegal sau a încheiat contracte cu firme de servicii cu toate că avea în structurile sale personal care să se ocupe de problemele respective.

De la începutul crizei, în fiecare zi 49 de firme au îngenuncheat

aproape 90.000 de firme romaneşti au intrat în insolvenţă din 2008 încoace

Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, a ajuns la aproape 90.000, dintre care 16.404 firme au intrat în incapacitate de plată în 2012, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Astfel, anul trecut numărul insolvenţelor s-a diminuat uşor faţă de 2011, cand 16.916 firme nu au mai avut bani să-şi plătească datoriile. Datele centralizate arată că în ultimii cinci ani, respectiv de la declanşarea crizei economice, 88.912 de firme au intrat în incapacitate de plată, reprezentand aproape 9% din numărul total de firme active la finele anului trecut. Insolvenţele au crescut pană în 2010 constant începand din 2008, an în care au fost înregistrate 14.000 de astfel de dosare. În 2009, 19.900 de firme au intrat în incapacitate de plată, iar numărul acestora a crescut la 21.700 în 2010. După acest moment s-a consemnat o stabilizare a situaţiei, avand în vedere că în 2011 şi 2012 s-a înregistrat un număr comparabil de insolvenţe. Pe tot parcursul acestei perioade topul domeniilor afectate de insolvenţe s-a menţinut, comerţul, distribuţia, transporturile, construcţiile şi industria prelucrătoare ocupand primele locuri după numărul de firme intrate în dificultate. Peste 70% dintre firmele care au intrat în insolvenţă anul trecut activează în domeniul comerţului, transporturilor şi depozitării, industriei prelucrătoare şi construcţiilor. Firmele cu activităţi în comerţul cu amănuntul răman cele mai afectate de lipsa lichidităţilor, 4.752 intrand în insolvenţă în 2012. Comparabil cu 2011, în 2012 numărul firmelor din comerţ ajunse în incapacitate de plată a crescut cu 2,3%. Comerţul este urmat de sectorul transporturilor şi depozitării, 2.691 de firme active în aceste domenii intrand sub incidenţa legii insolvenţei, şi de industria prelucrătoare, caz în care 2.109 au ajuns în incapacitatea de a-şi plăti datoriile. Sectorul transporturilor şi depozitării a înregistrat o scădere a numărului firmelor cu probleme financiare faţă de 2011 cu 11%, iar industria prelucrătoare de 6,2%. În construcţii, 2.015 de firme au intrat în insolvenţă, cu 10% mai multe decat în anul precedent. În 2012, 24.078 de firme şi-au suspendat activitatea, cu 14,19% mai multe decat în 2011. Totodată, anul trecut au fost înfiinţate peste 125.600 de firme, faţă de 132.069 de societăţi în 2011. Astfel, la finele lunii decembrie erau active peste un milion de firme. Cele mai multe înmatriculări de firme anul trecut au fost în sectorul comerţului cu ridicata, respectiv 36.658 de societăţi, îm agricultură, silvicultură şi pescuit - 20.729 şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 11.076, situaţie similară cu cea din 2011.

Ponta spune că va negocia redevenţele OMV! CredeţI că are şanse?

Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015, a declarat premierul Victor Ponta, aflat la Viena, precizand că va discuta, ieri, pe această temă cu cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom. "Este intenţia noastră nu doar de a creşte redevenţele, lucru care este posibil din 2014, dar inclusiv dacă găsim o soluţie ca această creştere să se aplice mai repede decat era prevăzut în contractul de privatizare (al Petrom - n.r.), dar asta trebuie negociat. Trebuie să vedem, din punctul de vedere al veniturilor bugetare, care este soluţia începand cu 2014 şi cum facem pe de o parte să încurajăm în continuare investiţiile în energie, nu doar ale OMV, ci ale tuturor celorlalte companii, şi pe de altă parte să avem şi încasări bugetare pentru a susţine programele economice, sociale şi de investiţii", a spus Ponta, aflat la Viena. Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile pană în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat recent că este necesar ca redevenţele pentru producţia de petrol şi gaze să crească şi să ajungă la nivelul din Uniunea Europeană, "undeva la 20-30%, cel puţin" La sfarşitul anului trecut, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a declarat că OMV Petrom şi Guvernul au început de cateva luni discuţiile privind redevenţele pentru petrol şi gaze, dar deocamdată sunt analizate doar "principiile" privind impactul unui nou nivel al taxelor asupra companiei şi economiei. În mai 2012,Daniel Chiţoiu, atunci ministru al Economiei, declara că nivelul redevenţelor plătite de companiile care au în concesiune perimetre de explorare şi exploatare a petrolului şi gazelor naturale nu va fi modificat pană în 2015. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei. Principalele companii din sectorul petrolului şi gazelor din Romania sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş.

Vosganian vrea să dea cu mătura peste proprietăţile statului

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, spune că "a venit momentul să fie făcută curăţenie în ceea ce priveşte proprietatea economică a statului", susţinand că, exceptand unele companii energetice mari, toate celelalte companii ale statului vor fi privatizate în "viitorul mediu". Varujan Vosganian a declarat, joi, în discursul ţinut la un workshop organizat la Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, că statul trebuie să îşi reducă rolul de actor şi să îşi întărească rolul de arbitru, iar în acest context, cu unele excepţii, toate marile companii la care statul este acţionar majoritar vor fi privatizate. "A venit momentul să facem curat în ceea ce priveşte proprietatea economică a statului. Statul nu mai trebuie să fie actor. Modul în care statul a fost în acelaşi timp supraveghetor şi actor a fost dăunător; fie s-au tolerat deficienţele, fie a fost folosit preţul mai mare ca să acopere ineficienţa, fie au fost folosite la graniţa dintre interesul public şi interesul privat tendinţe dăunătoare pentru interesul public, fie comunităţile respective au rămas în urmă în ceea ce priveşte cerinţele de mediu şi cerinţele ecologice, toate acestea ne arată că dacă vrem cu adevărat să încheiem tranziţia în domeniul economic ea nu se poate încheia decat în clipa în care rolul statului ca actor economic va înceta. Eu nu vorbesc niciodată despre reducerea rolului statului în economie, ci despre redimensionarea rolului statului în economie. Statul trebuie să se reducă din rolul de actor economic, dar trebuie să-şi sporească rolul ca garant al liberei competiţii şi al proprietăţii. Nu trebuie să retragă, ci trebuie să se reorienteze către a fi arbitru, a fi normator al pieţii economice", a spus Varujan Vosganian în discursul ţinut în faţa catorva zeci de oameni de afaceri din Prahova. În acest context, ministrul Economiei a spus că, exceptand unele companii energetice mari, toate celelalte companii la care statul este acţionar majoritar vor fi privatizate, el propunandu-şi ca acest lucru să se întample "în viitorul mediu", respectiv în mandatul său. "Cu excepţia unor unităţi din domeniul energetic şi le şi numesc: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, poate şi reţele de transport - Transgaz, Transelectrica - cu excepţia, poate, a unor căi ferate cum ar fi CFR Călători pe anumite tronsoane şi cum ar fi unele componente ale industriei de apărare, toată industria de stat trebuie privatizată fără niciun fel de reţinere", a spus Vosganian.


Vanzările de tablete cresc precum Făt Frumos

Piaţa tabletelor a crescut cu 75,3% în trimestrul al patrulea al anului trecut faţă de aceeaşi perioadă din 2011, la 52,5 milioane de unităţi vandute la nivel mondial, iPad continuand să domine deşi a piedut din cota de piaţă în favoarea Samsung şi Asus, potrivit datelor IDC. Creşterea puternică a pieţei, la vanzări record, a fost determinată de scăderea preţului mediu al tabletelor, apariţia unei game largi de produse şi de întărirea consumului în perioada sărbătorilor de iarnă, notează compania de cercetare International Data Corporation (IDC). Vanzările de tablete la nivel mondial au urcat cu 75,3% de la nivelul de 29,9 milioane unităţi din ultimele trei luni ale lui 2011, respectiv cu 74,3% comparativ cu volumul de 30,1 milioane din trimestrul al treilea al anului trecut. "Ne aşteptam la un trimestru solid, iar piaţa nu a dezamăgit. Lansările de produse de la cele mai importante companii şi apariţia Microsoft pe piaţă au generat creşterea interesului consumatorilor pentru tablete şi livrări foarte solide în timpul sezonului de sărbători. Cifrele record contrastează cu piaţa PC-urilor, care a înregistrat o scădere în acest trimestru pentru prima dată în ultimii 5 ani", comentează Tom Mainelli, director de cercetare în cadrul IDC. Apple s-a menţinut lider de piaţă în perioada analizată, cu vanzări de 22,9 milioane de tablete iPad, în urcare cu 48% de la nivelul de 15,1 milioane unităţi din aceeaşi perioadă a anului anterior. Pe de altă parte, cota de piaţă a Apple a scăzut de la 51,7% la 43,6%. Locul al doilea revine Samsung Electronics, cu vanzări de peste 3 ori mai mari, de la 2,2 milioane la 7,9 milioane de unităţi, cu o cotă de piaţă de 15,1%, dublă faţă de nivelul de 7,3% din ultimele 3 luni ale lui 2011. Pe poziţia a treia se regăseşte Amazon.com, care a reuşit să vandă 6 milioane de tablete Kindle în ultimul trimestru din 2012, cu o cotă de piaţă de 11,5%, faţă de 4,7 milioane tablete şi o cotă de 15,9% cu un an înainte. Asus a reuşit să urce pe locul al patrulea, cu 3,1 milioane de unităţi, datorită lansării tabletei Google Nexus 7 produsă de compania taiwaneză. Cota de piaţă a Asus a fost de 5,8% în perioada analizată, faţă de 2% cu 12 luni în urmă, cand a vandut numai 600.000 de tablete.

Romgaz a preluat termocentrala Iernut

Compania de stat Romgaz Mediaş a devenit, joi, producător de electricitate, prin semnarea documentelor prin care a intrat în posesia termocentralei Iernut, judeţul Mureş. "Semnarea documentelor a avut loc azi, la ora 10:00, la sediul centralei termoelectrice Iernut (...)", se arată într-un comunicat al companiei de stat. Termocentrala Iernut are o cotă de pană la 5% din piaţa producerii de electricitate din ţară. Romgaz a preluat termocentrala în contul unor datorii. Prin această tranzacţie Romgaz a devenit a doua companie din Romania, după OMV Petrom, care beneficiază de o hotărare de guvern care permite producătorilor de gaze şi electricitate să utilizeze gazele proprii pentru generarea electricităţii. Termocentrala Iernut, care face parte din sucursala Electrocentrale Mureş a ELCEN, a fost evaluată în 2010 la 230 milioane de euro. Romgaz este controlată de stat, prin Ministerul Economiei.

Un mare producător de anvelope face concedieri masive

Goodyear Tire & Rubber Co., cel mai mare producător american de anvelope auto, va închide principala unitate de producţie din Franţa şi va concedia 1.173 de angajaţi din ţară, aproape jumătate din personalul total, din cauza disputelor cu sindicatele şi scăderii cererii din Europa. Fabrica de la Amiens, în nordul Franţei, va fi închisă, iar 1.173 de angajaţi vor fi trimişi în şomaj, potrivit unui comunicat al companiei. Goodyear are aproximativ 3.000 de angajaţi în Franţa, a declarat pentru Bloomberg un reprezentant al companiei, astfel că numărul disponibilizaţilor reprezintă 39% din total. Data la care va fi închisă fabrica nu a fost stabilită, a precizat oficialul Goodyear. "Suntem profund dezamăgiţi că negocierile din ultimii 5 ani nu au condus la un compromis cu reprezentanţii angajaţilor. Anunţul de astăzi este singura opţiune care ne-a mai rămas", a declarat directorul diviziei franceze a Goodyear, Henry Dumortier, într-un comunicat transmis joi de companie. Criza economică din Europa a afectat sever piaţa auto, vanzările de automobile şi autocamioane fiind aproape de cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani.

Şomajul din Germania a scăzut neaşteptat

şomajul din Germania a scăzut în ianuarie, luand prin surprindere analiştii, care anticipau avansul numărului persoanelor fără loc de muncă, iar noile date indică o accelerare a celei mai mari economii europene, potrivit Bloomberg. Numărul şomerilor a scăzut, ajustat sezonier, cu 16.000, la 2,92 milioane, potrivit agenţiei federale pentru forţa de muncă. Economiştii anticipau o creştere de 8.000 de persoane în randul şomerilor. Agenţia germană a revizuit datele anunţate referitor la luna decembrie, pentru a reflecta o scădere de 2.000 de persoane, faţă de avansul raportat anterior. Rata şomajului, ajustată sezonier, se situează la 6,8%, minimul ultimelor două decenii, înregistrat de asemenea în mai multe luni pe parcursul anului trecut. Banca centrală a Germaniei (Bundesbank) a anunţat săptămana trecută că economia pare să-şi revină după ultimul trimestru al anului trecut, cand PIB ar fi înregistrat o contracţie de 0,5%, notează Bloomberg. Încrederea în randul antreprenorilor şi investitorilor a urcat peste aşteptările analiştilor în ianuarie, iar un indicator al activităţii sectorului seriviciilor a atins maximul ultimelor 19 luni.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
abureala, acum 2144 zile, 2 ore, 9 secunde
betzivanul asta a prezentat de fapt un raport politic fara nici o valoare financiar- bugetara, de ce nu spune pe cati bani a vandut campul petrolifer din LIBIA de zeci de miliarde de euro, detinut de citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.