Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Începe marea privatizare

Ziarul de Vrancea
28 ian 2013 691 vizualizări
Potrivit scrisorii de intenţie convenită de guvern cu FMI, executivul s-a angajat să vandă participaţii majoritare sau minoritare de la Transgaz, Poşta Romană sau CFR Marfă

Guvernul a anunţat ieri că va demara un amplu program de privatizare a societăţilor unde deţine participaţii. Procedul de vanzare va diferi de la caz la caz: pe Bursă, prin majorare de capital sau prin negociere directă. Astfel, oferta publică pentru privatizarea a 15% din acţiunile Transgaz (TGN) va fi lansată pană la mijlocul lunii aprilie, după ce în luna martie Guvernul va depune documentele necesare la CNVM şi va angaja management privat, potrivit scrisorii de intenţie convenită de Guvern cu FMI. Transgaz, operatorul reţelei naţionale de transport al gazelor naturale, este controltă în proporţie de 73,5% de stat, prin Ministerul Economiei. Fondul Proprietatea are o participaţie de 14,98%, iar mai mulţi acţionari cumulează 11,5% din titlurile companiei. Consorţiul format din Raiffeisen Capital & Investment (RCI), BT Securities şi firma cehă de brokeraj Wood& Co, a fost desemnat încă de anul trecut pentru intermedierea ofertei. Acţiunile Transgaz au scăzut miercuri pană la ora 14:48 cu 1,86%, la 211 lei, capitalizarea companiei de stat fiind de 2,53 miliarde lei (576 milioane euro) la această valoare. Compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti din 2008, în urma unei oferte derulate la finele lui 2007. Compania Naţională Poşta Romană (CNPR) va fi privatizată prin majorare de capital pană la mijlocul lunii iunie, publicarea anunţului de licitaţie urmand să aibă loc pană la finalul lunii februarie, cu condiţia aprobării procedurii de către Comisia Europeană. Guvernul va solicita acordul CE pentru privarizarea unei participaţii majoritare la compania de stat Poşta Romană prin majorare de capital, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI. Pană la începutul lunii aprilie va fi stabilită o listă de investitori eligibili, prin aplicarea unor criterii de pre-eligibilitate. Guvernul va selecta investitorii eligibili pană la mijlocul lunii mai, iar contractul de privatizare va fi semnat pană la mijlocul lunii iunie 2013. Poşta Romană este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale. Acţionarii operatorului sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital. În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în timp ce pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice.De asemenea, guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI să publice anunţul de privatizare a CFR Marfă în luna martie a acestui an şi să semneze contractul de vanzare a unui pachet majoritar de acţiuni pană la jumătatea lui mai, tranzacţia urmand să fie încheiată atunci cand "toate condiţiile vor fi îndeplinite". "Pentru CFR Marfă, pregătirile sunt avansate în vederea vanzării unui pachet majoritar de acţiuni către un investitor strategic. Vom organiza o licitaţie publică pentru selectarea căştigătorului şi intenţionăm să încheiem tranzacţia cat mai curand posibil, imediat ce toate condiţionalităţile din acordul de vanzare-cumpărare vor fi îndeplinite", în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat, marţi, după întalnirea cu reprezentanţii FMI, că privatizarea CFR Marfă a devenit "prioritatea numărul 1", după ce săptămana trecută spunea că va solicita ca această companie să nu mai fie trecută în proprietate privată. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercurea trecută, că a respins privatizarea CFR Marfă pentru că se propunea varianta derulării procesului prin licitaţie cu strigare, care permite oricui un show televizat, ca în cazul Oltchim, ceea ce i s-a părut "inadmisibil". Guvernul s-a angajat faţă de FMI, în cadrul acordului de tip preventiv aflat în derulare, să vandă participaţii deţinute de stat la companii strategice din domeniile energiei şi transporturilor, inclusiv Transgaz (15%), Romgaz (10%), Hidroelectrica (10%), Nuclearelectrica (10%), Oltchim (privatizare integrală), CFR Marfă (privatizare pachet majoritar), Tarom (20%), Electrica Furnizare şi cele trei companii de distribuţie ale Electrica (participaţii majoritare.

Sejuri ieftine la munte pană la sfarşitul lui aprilie

tarife între 330 lei şi 650 lei pentru o săptămană de cazare şi tratament în staţiunile balneare

Turiştii care vor merge în staţiunile balneare pană pe 30 aprilie vor plăti, prin programele "O săptămană de refacere" şi "Hai la băi", între 330 lei şi 650 de lei pentru o săptămană de cazare şi tratament, potrivit Organizaţiei Patronatelor din Turismul Balnear (OPTBR). Programele speciale sunt valabile în perioada 25 ianuarie - 30 aprilie şi cuprind pachete de servicii de cazare, masă şi tratament în hoteluri de 2, 3 şi 4 stele. "Tarifele au rămas neschimbate în ultimii patru ani, în ciuda creşterilor de preţuri la utilităţi în această perioadă", a declarat Nicu Rădulescu, preşedintele OPTBR. El a spus că ofertele prin programe sunt cu 30-40% mai mici decat în mod obişnuit.
 Prin programul "O săptămană de refacere", un pachet care include şase nopţi de cazare, două proceduri de tratament pe zi, mic dejun şi o consultaţie medicală costă 330 de lei de persoană la hotelurile de două stele şi 360 de lei la trei stele. Pentru varianta cu două mese pe zi turiştii vor plăti 470 de lei pentru două stele şi 540 de lei la trei stele. "Hai la băi", alt program OPTBR, include cinci nopţi de cazare cu pensiune completă (trei mese pe zi), două proceduri pe zi, cinci zile de tratament şi o consultaţie medicală. Tarifele sunt 625 de lei la două stele şi 750 de lei la trei stele. "Decada balneară" cuprinde 10 zile de sejur cu pensiune completă, minim 7 zile de tratament, două proceduri pe zi şi o consultaţie medicală. Cei care aleg hotelurile de două stele vor plăti 710 lei pe pachet. iar la trei stele tariful este 830 de lei.  Programul "Wellness balnear" presupune trei nopţi de cazare, două zile demi-pensiune, o masă festiva, acces la piscine, saună, sală de sport şi două proceduri tip wellness (masaj sau şedinţă de întreţinere facial/cosmetică). La un hotel de trei stele pachetul costă 625 de lei, iar la patru stele 650 de lei. Participă la programe hoteluri din staţiunile Amara, Băile Herculane, Băile Olăneşti, Băile Tuşnad, Călimăneşti-Căciulata, Covasna, Ocna Sibiului, Pucioasa, Sangeorgiu de Mureş, Sinaia, Moneasa şi Vatra Dornei.


Naşul ministrului Transporturilor dă de pămant cu FMI

Preşedintele Comisiei de buget din Camera Deputaţiilor, liberalul Dan Radu Ruşanu, a criticat dur FMI pentru măsurile de privatizare propuse şi pentru cum s-a derulat precedentul acord, în replicã şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, afirmand că acuzele sunt fără temei şi a cerut ieşirea presei. Ruşanu este naşul lui Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor. "Noi am mai facut privatizări, să nu spun sub presiunea, sun influenţa instituţiilor financiare internaţionale, care ne arată că nu au fost deloc avantajoase. Cu toate că se ştie ca statul este cel mai prost administrator, noi am făcut privatizări, dar nu s-au făcut investiţiile promise (...) la gaz, de exemplu, unde avem Gaz de France şi E.ON Gaz, nu s-au fãcut investiţiile promise. Serviciile sunt la fel de proaste ca înainte, cand erau la stat, pentru că aceste companii au sacrificat investiţiile şi calitatea serviciilor pentru profituri, şi au obţinut profituri cu două cifre (...) Am înlocuit monopolul de stat cu cel privat (...) Ca o ironie, acest monopol este al unor companii cu capital de stat, Gaz de France, E.ON...", a spus Dan Radu Ruşanu la începutul discuţiilor cu delegaţia FMI. El a continuat să critice instituţia financiară internaţională pentru programul derulat începand cu 2009, arătand că s-a făcut o "greşeală enormă" în cadrul înţelegerii din urmă cu patru ani. "Orice student la economie ştie că într-o perioadă de criză nu se cresc impozitele şi taxele. Creşterea TVA la 24% şi tăierea salariilor cu 25% nu puteau aduce creştere economică. Aceste măsuri nu au fost impuse de FMI, dar, citez: «Au fost acceptate de noi»", a completat Ruşanu. Vicepreşedintele PNL a mai spus că limitările bugetare impuse de instituţiile financiare internaţionale pentru acest an nu sunt menite să readucă creşterea economică în Romania, afirmand că ajustarea deficitului faţă de 2012 este mult prea mare pentru condiţiile economice actuale. Potrivit proiectului de buget pentru acest an aprobat recent de Guvern, veniturile la bugetul general consolidat sunt estimate la 209,2 miliarde de lei, iar cheltuielile la 222,6 miliarde de lei, deficitul urmand sã scadã la 2,1% din PIB. În replică, şeful misiunii de evaluare a FMI, Erik de Vrijer, vizibil iritat de acest debut al discuţiilor, a apreciat că afirmaţiile lui Ruşanu sunt false, iar pentru ca întalnirea să poată continua constructiv a cerut să se desfăşoare în absenţa presei. "Înţeleg că aveţi motivele dumneavoastră de a spune aceste lucruri, care sunt afirmaţii lipsite de temei (...) Eu ştiam că participăm la o întalnire fără presă. Dacă vreţi să avem un schimb de opinii constructiv, aş dori să continuăm discuţia fără reprezentanţii media", a spus de Vrijer.

Taxe mai mari pentru spaţiile folosite în scop comercial

Guvernul a promis FMI că, pană la începutul lunii iulie a acestui an, va modifica modul de calcul al impozitelor pe proprietate, care vor fi stabilite în funcţie de destinaţia imobilului, comparativ cu sistemul actual care stabileşte cote diferenţiate pentru persoane fizice şi firme. "Vom revizui baza pentru impozitele pe proprietate, care va varia în funcţie de destinaţia proprietăţii şi nu în funcţie de statutul legal al proprietarului" (persoană fizică sau persoană juridică - n.r.)", se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional. În aceste condiţii, impozitul plătit de o persoană fizică sau o firmă ar putea fi similar dacă imobilele deţinute au aceeaşi destinaţie. În prezent, impozitele pe imobile au regimuri diferenţiate în funcţie de natura proprietarului, fiind de regulă mult mai mici pentru persoane decat în cazul firmelor. De altfel, chiar modul de calcul diferă. La persoanele fizice se aplică o cotă de 0,1% la valoarea impoziabilă, calculată în funcţie de calitatea materialelor de construcţie, utilităţi şi zona în care este amplasat imobilul. În cazul companiilor, cota de impozit se stabileşte prin hotărare a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,5% inclusiv din valoarea de piaţă. Valoarea de inventar este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă şi între 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă. O astfel de măsură ar duce la creşterea impozitelor pentru persoanele fizice care utilizează imobilele din proprietate pentru activităţi comerciale, cu excepţia închirierii, şi ar avea un efect neutru asupra impozitelor plătite de populaţie pentru casele în care înlocuiesc sau le închiriază.

Managerii estimează scăderi în construcţii, comerţ şi servicii

Managerii companiilor se aşteaptă pentru perioada ianuarie-martie la scăderea activităţii din construcţii, comerţ şi servicii şi la stabilitate în industria prelucrătoare, în raport cu cele trei luni anterioare, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă. Astfel, în industria prelucrătoare este preconizată o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural plus 2%). Pentru fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor se va înregistra tendinţă de creştere (sold conjunctural plus 23%). Pentru preţurile produselor industriale se prognozează o creştere moderată (sold conjunctural plus 9%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -4% pe total industrie prelucrătoare. Potrivit estimărilor din ianuarie 2013, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -28%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -24%). Managerii estimează scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -29%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează creştere moderată a acestora (sold conjunctural plus 8%). În sectorul de comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de scădere moderată a activităţii economice (sold conjunctural -10%) şi a volumului total al vanzărilor de mărfuri (sold conjunctural -14%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra scădere moderată (sold conjunctural -9%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -4%). Managerii societăţilor comerciale estimează că preţurile de vanzare cu amănuntul vor înregistra creşteri pentru următoarea perioadă (sold conjunctural plus 28%).

TVA de 9% pentru paine din 1 iulie

Reducerea TVA la 9% pentru paine ar putea fi aplicată de la 1 iulie ca proiect-pilot dacă veniturile bugetare vor creşte asfel încat să acopere deficitul de 200 de milioane de lei generat de această decizie, a declarat, ieri, premierul Victor Ponta, la finalul întrevederii cu FMI. Întrebat de presă dacă a discutat cu delegaţia FMI despre reducerea TVA la paine, de la 24% la 9%, premierul a spus că au fost unele discuţii de principiu, dar dialogul se va relua la viitoarea vizită a partenerilor financiari internaţionali. "Avem o discuţie din nou la sfarşit de mai, început de iunie, şi o să încercăm atunci, de la 1 iulie, odată cu rectificarea bugetară, să facem acel proiect pilot pentru un singur produs, pentru a vedea dacă opinia noastră, şi anume că un TVA redus, duce în realitate la încasări mai mari şi la combaterea evaziunii fiscale este reală", a spus el.

Şeful chefliilor de la drumuri a fost “demisionat”

Mircea Pop a demisionat din funcţia de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), a anunţat premierul Victor Ponta, afirmand că este inacceptabil că "angajaţii muncesc şi şefii stau la Balea". Premierul a precizat că l-a chemat pe Mircea Pop la Guvern după ce Corpul de Control al primului-ministru a finalizat o acţiune de control şi că, în urma discuţiei avute, acesta şi-a înaintat demisia. "Am primit raportul, l-am chemat pe domnul Pop, care şi-a înaintat demisia", a spus Ponta. El a precizat că şi ceilalţi directori care s-au aflat la Balea Lac, deşi ar fi trebuit să fie pe teren, vor fi de asemenea înlocuiţi. Şeful Guvernului a arătat că atribuţiile privind gestionarea drumurilor naţionale vor fi preluate temporar de către un director adjunct. Directori din CNADNR au participat joi, la Balea Lac, la o şedinţă de "plan operativ" privind bilanţul pe anul trecut şi proiectul de buget pe 2013, dar discuţiile au fost finalizate în cursul serii, astfel încat participanţii au plecat din staţiune în noaptea de joi spre vineri, potrivit companiei. Presa a relatat că şefii CNADNR au petrecut la munte, deşi meteorologii anunţaseră că vremea se va înrăutăţi accentuat.


Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă la jumătatea anului

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că, deşi nu mai poate avansa o dată fixă, speră ca Hidroelectrica să iasă din procedura de insolvenţă la jumătatea acestui an. "Hidroelectrica, de la pierderile acumulate în anii trecuţi, a trecut pe profit. Anul acesta este previzionat profitul şi va ieşi din insolvenţă - sper, nu mai pot să dau date fixe -, probabil, la jumătatea anului, iar mai departe, sigur, Hidroelectrica intră într-un regim normal", a spus Ponta. El a precizat că acest model se urmăreşte şi pentru restructurarea Oltchim Ramnicu Valcea. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în iunie 2012. De asemenea, Guvernul a decis să ceară intrarea Oltchim în insolvenţă, după o încercare eşuată de a privatiza compania, anul trecut.

Toyota revine în fruntea topului

Toyota a vandut anul trecut 9,75 milioane de autovehicule, în urcare cu 23%, devansand General Motors (GM) şi Volkswagen după caţiva ani grei, marcaţi de campaniile masive de rechemări de automobile pentru defecţiuni şi de cutremurul devastator din martie 2011, transmite Bloomberg. Datele prezentate ieri de Toyota depăşesc livrările de 9,29 milioane unităţi anunţate anterior de General Motors, respectiv 9,07 milioane de maşini pentru Volkswagen. Grupul japonez mizează în acest an pe creşterea pieţei americane şi pe deprecierea yenului, estimand că va reuşi să vandă 9,91 milioane de autovehicule. Piaţa chineză ar trebui să compenseze pentru scăderea vanzărilor din Japonia după expirarea programului guvernamental de stimulare a pieţei auto în luna septembrie. Toyota a devenit pentru prima dată cel mai mare producător auto din lume în anul 2008, cand a depăşit General Motors, liderul ultimilor 77 de ani. Compania niponă s-a menţinut pe prima poziţie pană în 2011, cand producţia a fost afectată sever de dezastrele naturale care au lovit Japonia şi Thailanda. Mai mult, reputaţia Toyota a fost afectată sever în anii 2009 - 2010 de o campanie uriaşă de rechemare a maşinilor aflate în circulaţie pentru remedierea unor defecţiuni care puteau conduce la accidente.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.