MOZAIC ECONOMIC: Guvernul a aprobat noile taxe
Guvernul a avizat pachetul de măsuri fiscale, prin care sunt introduse noi taxe pentru companii şi extinde impozitarea în agricultură pentru persoane fizice, noile modificări ale Codului Fiscal, creşterea salariului minim şi indexarea pensiilor, au declarat surse oficiale. Deciziile au fost luate în şedinţa specială de ierii a Guvernului. Astfel, salariul minim brut pe economie va fi majorat în acest an în două etape, cu 50 lei de la 1 februarie, ajungand astfel la 750 lei, iar din luna iulie va urca la 800 lei, iar pensiile vor fi indexate, în baza unui proiect de lege, cu 4%. Primăriile care menţin taxele locale la nivelul de anul trecut nu vor mai putea recurge la această măsură decat dacă nu au niciun fel de datorii şi nu îşi afectează astfel veniturile proprii, în caz contrar fiind obligate de Guvern să indexeze taxele şi impozitele prin noi hotărari. Guvernul va impune firmelor cu activităţi de extracţie/exploatare şi comercializare a resurselor naturale, altele decat gazele naturale, o taxă specială de 0.5% aplicată la veniturile luate în calcul la stabilirea cifrei de afaceri, taxă valabilă pentru intervalul februarie 2013-decembrie 2014. Guvernul va institui şi o taxă "pe monopolul natural" din sectorul energiei electrice şi a gazului metan aplicabilă operatorilor de transport şi distribuţie, taxă impusă începand cu luna februarie 2013 şi valabilă pană la sfarşitul anului 2014. Companiile care derulează activităţi de extracţie şi vanzare a gazelor naturale din Romania, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, vor fi suprataxate cu 60%, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector. De asemenea, statul va schimba modalitatea de impozitare pentru agricultorii persoane fizice, de la o taxă pe venitul declarat, în prezent, la impozit pe suprafaţă sau număr de animale, şi va taxa peste 600.000 de agricultori care primesc anual subvenţii, dar nu declară profit şi nu plătesc impozit. Plafonul veniturilor pentru microîntreprinderi va fi redus de la 100.000 euro la 65.000 euro, echivalent în lei, iar toate firmele cu capital privat care nu depăşesc acest plafon vor fi obligate să plătească impozit de 3% pe veniturile realizate de la 1 februarie 2013. Limita veniturilor pentru care se intrã în sistemul microîntreprinderilor va fi de 65.000 euro, în loc de 100.000 euro, fiind eliminată condiţia pentru firme de a avea între unu şi nouă salariaţi. Totodată, pentru microîntreprinderile care se încadrau în aceste venituri la 31 decembrie nu va mai fi opţională alegerea sistemului de impozitare (impozit pe profit sau pe venit), ci va fi obligatorie aplicarea impozitării pe veniturile realizate. Pentru anul 2013, sunt obligate să treacă pe acest sistem de impunere de la 1 februarie şi firmele plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie aveau afaceri de cel mult 65.000 de euro. Totodată, firmele care plătesc impozit pe profit sunt obligate sã treacă la plata impozitului pe venit din anul fiscal următor, dacă se încadrează în condiţiile microîntreprinderii. Societăţile nou înfiinţate vor trebui să plătească impozit pe venit din primul an fiscal. Calendarul de creştere a accizelor la ţigarete va fi declarat cu trei luni, astfel încat majorarea să fie aplicată în fiecare an de la 1 aprilie, nu de la 1 iulie ca în prezent, procedură care să fie menţinută pană în anul 2017 inclusiv.
Primarii au liber să-şI ia maşini în leasing
Autorităţile locale vor primi acordul Guvernului ca, pe parcursul acestui an, să închirieze sau să folosească maşini în leasing operaţional, prin excepţie de la interdicţia aplicată din 2009 pentru toate instituţiile publice, cu argumentul că lipsa autoturismelor generează blocaje în activitate. Acceptul pentru astfel de achiziţii va fi acordat de Guvern prin ordonanţă iniţiată de ministrul Administraţiei Publice, vicepremierul Liviu Dragnea. Autorităţilor şi instituţiilor publice li s-a interzis în 2009 să achiziţioneze, să cumpere sau să preia în leasing autoturisme şi mobilier, exceptate fiind doar structurile nou-înfiinţate şi numai în primul an de funcţionare, achiziţiile pentru realizarea proiectelor finanţate din împrumuturi, fonduri externe nerambursabile, donaţii şi sponsorizări şi autoturismele cumpărate în cadrul Programului "Rabla". Interdicţia a fost prelungită succesiv în ultimii ani. "OU 34/2009 instituie interdicţia, pentru autorităţile administraţiei publice locale, de a achiziţiona, prelua în leasing sau închiria autoturisme. Avand în vedere faptul că, din 2009 pană în prezent, autorităţilor locale le-a fost opozabilă prevederea, acestea întampină greutăţi în desfăşurarea activităţii curente. O mare parte a activităţilor de la nivelul autorităţilor executive, precum cele din domeniul autorităţii tutelare, asistenţei sociale, patrimoniului, cadastrului, urbanismului, gospodăririi comunale, presupun deplasări pe raza unităţii administrativ teritoriale, iar lipsa autoturismelor în dotare îngreunează realizarea atribuţiilor, produce blocaje şi are impact asupra satisfacerii interesului cetăţenilor", este argumentul prezentat în ordonanţă. În consecinţă, bazandu-se pe faptul că Guvernul este abilitat să emită ordonanţe în domeniul finanţelor publice şi economiei, cu "posibilitatea de reglementare a unor măsuri financiar-fiscale", Guvernul va institui, pentru anul 2013, o excepţie în favoarea autorităţilor locale, cărora le va permite să încheie contracte de leasing operaţional sau de închiriere pentru autoturisme. La sfarşitul anului trecut, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că instituţiile publice pot cumpăra maşini care să nu aibă un motor mai mare de 1,6 litri şi să nu coste mai mult de 18.000 euro cu TVA. Preşedintele Traian Băsescu a declarat atunci că decizia Guvernului de a cumpăra maşini, cu o valoare de pană în 18.000 de euro, este "una din măsurile neinspirate".
Cateva bănci vor lansa în curand servicii de plată cu telefonul mobil
Mai multe bănci comerciale din Romania vor lansa în acest an servicii de plată cu telefonul mobil, a declarat ieri directorul general al Visa Europe pentru Romania, Cătălin Creţu. "Sunt angajate mai multe discuţii deja cu băncile pentru lansarea plăţilor cu telefonul mobil. Tot ce pot să vă spun este că sunt cateva bănci care vor lansa plăţile cu telefonul mobil în acest an. Le lăsăm pe ele să anunţe la momentul potrivit", a afirmat Creţu. La finalul anului trecut erau 1.300 de terminale cu tehnologie contactless (fără contact) în Romania. Visa estimează că pană la sfarşitul acestui an se va ajunge la 10.000 de terminale contactless, reprezentand circa 10% din reţeaua de comercianţi care acceptă plata cu cardul, în prezent de 96.000. Numărul tranzacţiilor contactless în Europa s-a majorat de patru ori în 2012 faţă de anul precedent şi Visa Europe se aşteaptă ca această creştere să se menţină şi în acest an. Numărul furnizorilor de servicii de plată mobile contactless din Europa va ajunge la 40 în 2013. Totodată, aproximativ 80 de tipuri de telefoane inteligente vor fi certificate de Visa pentru realizarea de plăţi contactless pană la sfarşitul acestui an.
Fenechiu dă înapoi în privinţa privatizării CFR Marfă
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat, marţi, după întalnirea cu reprezentanţii FMI, că privatizarea CFR Marfă a devenit "prioritatea numărul 1", după ce săptămana trecută spunea că va solicita ca această companie să nu mai fie trecută în proprietate privată. Fenechiu a avut marţi o întalnire de circa două ore şi jumătate cu delegaţia FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, la finalul căreia a declarat că au fost discutate stadiul angajamentelor ministerului şi obiectivele instituţiei privind creşterea gradului de atragere a fondurilor europene şi restructurarea companiilor cu pierderi din subordine. "Prioritatea numărul 1 astăzi o reprezintă privatizarea CFR Marfă. Este un lucru pe care au nu mi l-aş fi dorit, am spus asta şi reprezentanţilor FMI. Nu mi l-aş fi dorit pentru că şi reprezentanţii FMI şi cei ai CE ne-au recomandat permanent să preluăm modele de succes, iar toate ţările din Europa au companii de transport marfă de stat. Din nefericire situaţia economico-financiară a companiei de transport marfă nu permite redresarea ei decat în condiţiile în care avem o infuzie de capital din partea unui investitor privat", a spus ministrul. Întrebat despre termenul de privatizare a companiei, Fenechiu a afirmat că acesta începe din februarie şi nu poate dura "sub nicio formă" mai mult de şase luni. Statul va ceda 51% din titlurile companiei. "Eu vizez ca în caţiva ani vanzarea restul de 49% din acţiuni să aducă statului un caştig considerabil", a spus el. Fenechiu a arătat că în prezent nu există un angajament cu FMI privind şi privatizarea CFR Călători, iar în cazul Tarom este în derulare elaborarea strategiei de privatizare şi ar putea fi vandut un pachet de peste 20% din acţiuni. "FMI este un paznic pentru respectarea regulilor economiei de piaţă. Asta nu înseamnă că dacă nu avem paznic noi nu trebuie să facem ceea ce trebuie", a spus ministrul. Fenechiu a adăugat că, fără să i se solicite, a propus un termen de 90 de zile pentru numirea managerilor privaţi la toate companiile din subordinea instituţiei pe care o conduce, iar în circa trei săptămani vor fi numiţi manageri profesionişti la CFR Marfă.
Numărul doi în domeniul eolian debarcă la Bucureşti
Grupul chinez Sinovel, cel mai mare producător chinez din domeniul eolian şi numărul doi mondial, intenţionează să intre într-un parteneriat cu uzinele Faur, deţinute de fraţii Emil şi Marius Cristescu, şi să înceapă producţia de turbine eoliene la Bucureşti. "Recent, o misiune a Departamentului Afaceri Internaţionale a grupului chinez Sinovel a vizitat firma bucureşteană Faur. Cu acest prilej au avut loc discuţii cu managementul societăţii privind realizarea unor proiecte în domeniul energetic, în parteneriat cu firma bucureşteană", se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ. Directorul general al Faur, Mariana Hristea, a declarat că firma chineză intenţiona să deschidă o fabrică. Vizitand Faur, chinezii au decis să producă în uzina bucureşteană. "Vor să producă în fabrica noastră, pentru că au constatat că avem capacitatea necesară. Dacă perfectăm contractul cu ei vom face investiţii importante şi vom cumpăra linii de producţie noi", a spus Hristea
Porsche lansează maşina de 2,2 milioane de dolari
Producătorul auto german Porsche, parte a grupului Volkswagen, va lansa anul viitor în China SUV-ul compact Macan şi maşina de 2,2 milioane de dolari 918 Spyder, sperand să cucerească cea mai mare piaţă auto din lume, unde a avut succes cu modelul Cayenne. Profitand de popularitatea Cayenne, cel mai bine vandut model Porsche în China, compania germană va promova noul Macan şi va dubla numărul de dealership-uri din China în 2014, a declarat Helmut Broeker, directorul Posche pentru piaţa chineză, într-un interviu pentru Bloomberg. Porsche mizează pentru 2014 pe vanzările din China, care va deveni cea mai mare piaţă de desfacere pentru constructorul german. Succesul modelului Cayenne se datorează creşterii puternice a cererii pentru SUV-uri în ultimii ani, modelul de teren fiind cea mai bine vandută maşină Porsche pe piaţa chineză. Porsche a început de asemenea să preia comenzi pentru supercarul 918 Spyder, care va costa în China 2,2 milioane de dolari după includerea taxelor. Compania nu intenţionează să urmeze exemplul altor producători auto prin deschiderea de fabrici în China pentru a evita taxele de import, deoarece clienţii plătesc pentru un automobil creat şi fabricat în Germania, a mai afirmat Broeker.
Taxa pe tranzacţiile financiare are verde
Germania, Franţa şi alte nouă state din zona euro pot pregăti introducerea unei taxei pe tranzacţiile financiare după ce au primit, ieri, avizul miniştrilor de Finanţe ai statelor din Uniunea Europeană, au declarat doi oficiali prezenţi la reuniune. Votul miniştrilor de Finanţe deschide calea introducerii taxei în Germania, Franţa, Italia, Spania, Austria, Portugalia, Belgia, Estonia, Grecia, Slovacia şi Slovenia, potrivit CNBC. Următorul pas este formularea unor noi planuri de către Comisia Europeană, care va propune, probabil, taxarea tranzacţiilor cu acţiuni şi obligaţiuni cu 0,1%, iar a celor cu instrumente financiare derivate cu 0,01%. "A fost aprobată decizia asupra unei taxe pe tranzacţiile financiare. Marea Britanie, Luxemburg, Cehia şi Malta s-au abţinut de la vot", a spus unul dintre oficiali. Taxa, bazată pe o idee propusă de economistul american James Tobin în urmă cu peste 40 de ani, este considerată importantă mai ales pentru a arăta că politicienii iau măsuri în privinţa băncilor, învinuite pentru criza ultimilor ani. Potrivit unor calcule, taxa ar putea genera pană la 20 de miliarde de euro pe an, însă estimările variază semnificativ. Oficialii europeni anticipau că daca taxa ar fi fost impusă la nivelul UE ar fi adus încasări de 57 de miliarde de euro anual.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
