Guvernul schimbă modul de taxare
Codul Fiscal intră într-un proces de modificare. Vicepremierul Daniel Chiţoiu, ministru al Finanţelor, a prezentat ieri pachetul de măsuri fiscale. Chiţoiu a spus că, în linii mari, acest pachet de măsuri fiscale presupune o ajustare a impozitării în sensul simplificării impozitării pentru IMM-uri şi micro-întreprinderi care au o cifră de afaceri sub 65.000 de euro. El a arătat că va fi introdusă impozitarea suplimentară la venituri obţinute din liberalizarea preţului la gaze atat pentru consumatorii casnici cat şi noncasnici, specificand că măsura priveşte companiile producătoare de gaze. Chiţoiu a arătat că a fost simplificată şi lărgită baza de impozitare la impozitul pe veniturile obţinute din agricultură în toate domeniile - vegetal, animal, pomicol - în sensul simplificării şi în sensul extinderii bazei de impozitare şi creării unui mediu concurenţial care să aibă ca efect eliminarea evaziunii fiscale din zona agriculturii. Vicepremierul a precizat că va fi decalat calendarul de creştere a accizelor de la 1 iulie la 1 aprilie. Chiţoiu a spus că va fi introdusă o taxă suplimentară de 0,5% pe cifra de afaceri pe exploatarea resurselor naturale pentru a asigura fonduri pentru cofinanţare la fonduri europene. Potrivit lui Chiţoiu, cea mai mare parte a veniturilor colectate în plus, de peste trei miliarde de lei, respectiv 0,5 puncte procentuale în PIB, se va duce pentru cofinanţare la fonduri europene. "Sunt şi măsuri de corecţie a unor deduceri la calculul impozitului pe profit în Codul fiscal, le vom da după ce facem toate calculele", a mai spus Chiţoiu. De asemenea, guvernul va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vanzare a gazelor naturale din Romania, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector. Taxa va intra în vigoare la 1 februarie şi va fi aplicată pană la finele anului 2014. "Operatorii economici, inclusiv filialele acestora şi/sau operatorii economici apaţinand aceluiaşi grup de interes economic, care desfăşoară efectiv atat activităţi de extracţie, cat şi activităţi de vanzare a gazelor naturale extrase din Romania pe teritoriul naţional, în marea teritorială, în zona contiguă şi/sau zona economică exclusivă a Romaniei din Marea Neagră, sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata taxei asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale", se arată într-un proiect de ordonanţă. Taxa va reprezenta 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream, fără a depăşi 30% din veniturile suplimentare. Investiţii in segmentul upstream reprezintă investiţii de dezvoltare şi extindere a zăcămintelor existente, explorarea şi dezvoltarea de noi zone de producţie. Venitul suplimentar va fi calculat pe baza unei formule care va lua în calcul preţul gazelor naturale din producția internă proprie destinate revanzarii consumatorilor casnici şi noncasnici, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru consumatorii casnici şi cei noncasnici în anul 2012, respectiv 495 lei/1000 m3, ajustat cu ratele inflaţiei în anii următori anului 2013 pană la data aplicării, volumele de gaze din producţia internă vandute pentru consumatorii casnici şi noncasnici. În situaţia în care operatorul economic înregistrează, potrivit formulei de calcul, un venit suplimentar negativ, acesta nu datorează taxa suplimentară. Nu intră sub incidenţa taxei veniturile suplimentare obţinute din capacităţile de extracţie realizate după intrarea în vigoare a ordonanţei. Taxa reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil şi venit la bugetul de stat.
Salariul minim va fi majorat în două etape
De la 1 februarie salariul minim va urca pană la 750 de lei, iar din iunie va sălta pană la 800 de lei faţă de 700 lei cat este în prezent u după majorări leafa netă va fi mare cu 70 de lei
Salariul minim brut pe economie va fi majorat în acest an în două etape, cu 50 lei de la 1 februarie, ajungand astfel la 750 lei, iar din luna iulie va urca la 800 lei, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale. După aceste majorări persoanele plătite cu salariul minim vor avea o leafă netă de 600 lei, deci cu aproximativ 70 lei în plus faţă de cat ridică în present. Decizia a fost luată de Guvern în urma consultărilor cu Fondul Monetar Internaţional. "Salariul minim va creşte în acest an la 800 lei, dar în două etape: cu 50 lei începand cu luna februarie şi cu încă 50 lei din luna iulie", au arătat sursele citate. La începutul lunii ianuarie, premierul Victor Ponta a declarat că la discuţiile cu FIM privind bugetul pentru acest an va solicita majorarea salariului minim pe economie de la 700 de lei la 800 de lei, creştere care să fie aplicată imediat după aprobarea proiectului de buget. Proiectul de buget va fi aprobat miercuri de Guvern. Programul de guvernare al USL prevede pentru perioada 2013-2016 creşterea salariului minim la 1.000 de lei. Inspecţia Mncii a transmis, ieri, că numărul salariaţilor continuă să rămană peste cinci milioane, 536.839 dintre aceştia fiind încadraţi pe salariul minim pe economie.
BERD ne-a înrăutăţit prognoza de creştere economică
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a Romaniei pentru acest an de la 1,9%, cat estima în octombrie, la 1,4%, o estimare uşor mai pesimistă decat proiecţiile Băncii Mondiale şi Guvernului, de 1,6%, respectiv 1,8%. BERD estimează creşterea PIB al Romaniei pentru anul 2012 la 0,3%. "Încetinirea din zona euro şi o scădere semnificativă a producţiei agricole au avut puternice efecte de atenuare asupra creşterii (economiei, n.r.) Romaniei în 2012, rezultand un avans economic neglijabil pentru întreg anul, potrivit estimărilor preliminare. Totuşi, disciplina fiscală a fost, în linii mari, menţinută, inflaţia este în jur de 5% şi ţara are în continuare o bună acoperire în rezerve (valutare, n.r.). O anumită recuperare a creşterii este probabilă în 2013", se arată în raportul BERD. Banca Mondială a anunţat săptămana trecută o prognoză de creştere economică de 1,6% pentru Romania în acest an. Pentru 2014, banca anticipează un avans de 2,2%, iar în 2015 de 3%. Guvernul şi-a fixat pentru 2013 o ţintă de creştere de 1,8%, dar speră într-o variantă optimistă să atingă un avans de 2%. Comisia Europeană estima la începutul lunii noiembrie un avans economic de 2,2% pentru Romania în acest an şi de 2,7% pentru anul următor. Pentru Europa de Sud-Est, din care face parte Romania, BERD a revizuit estimarea de creştere economică în acest an de la 1,6% la 1,5%. Întreaga regiune de activitate a instituţiei, care include ţări din Europa Centrală şi de Est, Asia Centrală, dar şi trei ţări din nordul Africii şi Iordania, ar urma să înregistreze un avans de 3,1% în acest an, uşor sub cel de 3,2% anticipat de bancă în octombrie. Avansul economic ar reprezenta, însă, o accelerare faţă de 2,6% anul trecut. În pofida estimării precaute, BERD consideră că semnele unei stabilizări în zona euro reduc riscurile pentru Europa emergentă, alimentand un optimism precaut că cea mai dificilă etapă a problemelor regiunii s-ar putea apropia de sfarşit. "Pentru prima dată într-o bună bucată de timp, vedem posibilitatea unei reduceri a riscurilor cu care se confruntă Europa emergentă, mai ales a riscurilor din zona euro. Este prea devreme să ne bucurăm, dar există semne de stabilizare", a declarat economistul şef al BERD, Erik Berglof. Criza din zona euro va continua să afecteze creşterea în regiunea de activitate a BERD, dar odată cu atingerea unui minim al contracţiei în uniunea monetară va înceta şi deteriorarea activităţii economice în ţările care depind de aceasta. În scenariul de bază al BERD, ţările care sunt cel mai puternic integrate cu zona euro vor înregistra în continuare creştere slabă, se arată în raport. De asemenea, dezintermedierea financiară transfrontalieră va continua să se tempereze, dar ţările ale căror sisteme bancare sunt legate strans de uniunea monetară nu vor recupera, probabil, în viitorul apropiat finanţarea pierdută. În consecinţă, creşterea creditării va reveni doar foarte lent în regiunile Europa Centrală şi Baltica şi Europa de Sud-Est.
Contribuţia la pensiile private creşte de la 3,5% la 4% din salariu
Contribuţia la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) va creşte de la 3,5% la 4% din venitul brut al salariatului, iar suma colectată este estimată pentru acest an la 3,05 miliarde de lei, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale pentru acest an. În primele 11 luni ale anului precedent, contribuţiile virate la Pilonul II au însumat 2,3 miliarde de lei, cu o medie lunară de 207,63 milioane de lei, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Nivelul contribuţiei la Pilonul II prevăzut pentru acest an este cu 0,5 puncte procentuale sub calendarul iniţial, după ce în 2009 Guvernul a decis să menţină la 2% pe fondul crizei financiare. Pană în 2016, contribuţia ar trebui să ajungă la 6%, potrivit legislaţiei. La finele anului precedent, activele celor nouă fonduri de pensii obligatorii au atins 9,64 miliarde de lei (2,18 miliarde de euro), în creştere cu 50% faţă de decembrie 2011, iar numărul contributorilor a ajuns la 5,77 milioane, potrivit CSSPP. Primele contribuţii la Pilonul II au fost virate în mai 2008.
Romanii au lăsat în Dubai de două ori mai mulţI bani
Peste 26.000 de romani au călătorit anul trecut în Dubai, de două ori mai mulţi decat în 2011, şi au cheltuit mai mult de 40 de milioane de euro, creşterea fiind explicată prin ieftinirea tarifelor de cazare, simplificarea procedurii de obţinere a vizelor şi prin introducerea unei noi linii aeriene. "Emiratul din Golfului Persic este preferat de vedete şi expaţi, iar în afară de segmentul de consumatori de turism cu venituri mari, Dubaiul intră şi în topul preferinţelor salariaţilor marilor corporaţii. Media de varstă a acestora este între 35 şi 45 de ani, iar veniturile sunt medii sau peste medie. Un alt segmet sunt turiştii interesaţi de vacanţe exotice, care deşi nu au venituri mari, achiziţionează pachetele în Dubai în perioadele în care acestea sunt în early booking", a declarat Mircea Vladu, directorul executiv al Prestige Tours, touroperatorul grupului Happy Tour, prin intermediul căruia au mers anul trecut în Dubai aproximativ 3.500 de romani. El spune că pană la apariţia crizei mondiale, Dubaiul era o destinaţie ultra-exclusivistă, iar un pachet turistic pentru o săptămană costa 4.000-5000 de euro. Pe fondul crizei şi al interesului manifestat de turoperatorii din întreaga lume, hotelierii au redus preţurile. Cheltuiala medie a unui turist roman, care include drumul şi cazarea, este aproximativ 800 de euro, la care se adaugă încă 500-1.000 de euro pe mancare, suveniruri şi diverse cumpărături. Durata medie a sejurului este de şapte zile. Dacă în 2011 s-au înregistrat circa 12.500 de pasageri pe cursele care au zburat din Romania spre Dubai, anul trecut au călătorit mai mult de 26.000 de pasageri pe această destinaţie, potrivit lui Nicolae Demetriade, preşedintele agenţiei World Travel, care reprezintă în Romania companiile aeriene Emirates Airlines şi flydubai. Astfel, la o medie a cheltuielilor de 800 de euro pentru drum şi cazare, la care se adaugă 750 de euro alocaţi în medie pentru masă, suveniruri şi alte cumpărături, reiese că romanii au cheltuit anul trecut pentru vacanţe în Dubai peste 40 de milioane de euro. Sezonul de turism din Dubai s-a extins în ultimii ani, astfel că romanii pleaca în vacanţă nu numai în perioada clasică octombrie-martie, cand temperaturile sunt mult mai ridicate faţă de cele din ţară şi a crescut cererea turistică şi în perioada mai-septembrie. "O categorie specială o reprezintă turiştii care călătoresc pentru shopping în perioada reducerilor, în special în primul sezon de reduceri, respectiv lunile ianuarie şi februarie. În ultimii ani trendul este unul ascendent şi în ceea ce priveşte alegerea Dubaiului ca destinaţie pentru petrecerea revelionului", a spus Diana Păşcuţ, coordonator de marketing la Pegas Holidays, divizia de vacanţe de lux a grupului Christian Tour.
Romania, la mijlocul clasamentului globalizării
Romania a urcat o poziţie, pană pe 31, din 60 de pieţe analizate într-un clasament realizat de compania de consultanţă de audit Ernst&Young, în funcţie de gradul de globalizare al economiei. Evoluţia Romaniei este în linie cu media globală, rezultate deosebite fiind consemnate la capitolul mişcarea forţei de muncă, cu 0,77 de puncte peste media globală. Există şi valori înregistrate sub nivelul mediei globale, cum ar fi cele de la capitolele schimburi de tehnologie şi idei, unde valoarea este cu 0,51 de puncte sub medie, şi mişcarea capitalului şi finanţelor, cu o valoare cu 0,25 de puncte sub medie. Romania ocupă poziţia a 11-a în randul celor 22 de pieţe în creştere rapidă monitorizate în cadrul studiului, se arată într-un comunicat al Ernst&Young. "Romania are o economie deschisă, care a beneficiat din plin de accesul la noile pieţe, în special la cele din UE. Ea va beneficia, pe mai departe, de liberalizarea treptată a comerţului mondial şi de integrarea comercială tot mai stransă cu UE. O parte dintre barierele comerţului cu bunuri în cadrul UE, care încă mai persistă în prezent, e posibil să fie eliminate, iar liberalizarea comerţului şi a serviciilor, care ar putea aduce beneficii Romaniei, va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decat cel prognozat anterior", apreciază sursa citată. La nivel mondial, raportul Ernst&Young arată că în pofida creşterii slabe înregistrate în 2012 şi a perspectivelor economice incerte pentru 2013 în majoritatea pieţelor, globalizarea continuă să avanseze în principalele 60 de economii din lume.
Aproape 500.000 de persoane nu au loc de muncă
Rata şomajului în ultima lună a anului trecut a fost de 5,59 la sută, fiind înregistraţi 493.774 de şomeri, cu 17.454 mai mulţi decat în noiembrie, informează, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit ANOFM, rata şomajului înregistrată în decembrie 2012, de 5,59 la sută, a fost mai mare cu 0,19 puncte procentuale decat cea din noiembrie şi cu 0,47 puncte procentuale faţă de cea din decembrie 2011. Dintre cei aproape 500.000 de şomeri înregistraţi, 194.473 au fost indemnizaţi şi 299.302 neindemnizaţi. "Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 19.528 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 2.074 persoane faţă de luna precedentă. Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (60,62 la sută) scade faţă de luna precedentă cu 2,66 pp", a precizat ANOFM într-un comunicat de presă. Rata şomajului masculin a crescut de la 5,72 la sută în luna noiembrie la 6,09 la sută, iar cea a şomajului feminin a crescut de la 5,03 la sută la 5,04 la sută. Numărul şomerilor a fost mai mare în decembrie faţă de noiembrie în 36 de judeţe, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în judeţele Alba (cu 2.301 persoane), Hunedoara (cu 1.124), Harghita (cu 958), Valcea (cu 943), Argeş (cu 907), Galaţi (cu 901) şi Vaslui (cu 876).
Sony va lansa o nouă tabletă Xperia
Grupul nipon Sony va introduce în acest an o nouă tabletă, Xperia Tablet Z, în încercarea de a atrage o parte din clienţii rivalilor Apple şi Samsung Electronics, potrivit Bloomberg. Xperia Tablet Z va avea o grosime de 6,9 milimetri, o diagonală de 10,1 inci (26 centimetri) şi va cantări aproape 500 de grame, a anunţat Sony luni. Preţul nu a fost încă stabilit. Tableta va fi lansată cel mai devreme în martie în Japonia, iar ulterior pe alte pieţe, a declarat un purtător de cuvant al grupului. Directorul general, Kazuo Hirai, se concentrează pe dispozitive mobile pentru a revigora Sony după patru ani de pierderi. Divizia de televizoare a Sony a fost neprofitabilă în ultimii opt ani. Sony a prezentat prima tabletă în 2011, fiind ultimul dintre cei mai mari 10 producători de laptopuri din lume care a intrat pe această piaţă. "Este o strategie logică pentru Sony să se bazeze pe dispozitive mobile, inclusiv tablete, întrucat producţia de televizoare nu mai este o vacă de muls. Totuşi, partea dificilă a afacerilor cu tablete este că produsele pot intra în conflict cu laptopurile şi smartphone-urile", a declarat Keita Wakabayashi, analist la Mito Securities.
