MOZAIC STIRI ECONOMICE Ciocnire violentă între doi miniştri
Şantierele deschise vor fi continuate dacă sunt realizate în proporţie de 80% şi dacă ar costa mai mult să fie oprite, a declarat ministrul delegat pentru IMM şi Turism, Maria Grapini, ca replică la o reacţie a Elenei Udrea, care a spus că ar fi o performanţă dacă ar continua ce a început ea "Cat priveşte şantierele deschise, le vom continua doar dacă sunt realizate în proporţie de 80% şi dacă ar costa mai mult să le oprim. Din păcate, banii din acest an din buget trebuie să-i alocăm facturilor neachitate din anii din urmă", a declarat Grapini sambătă într-un comunicat. Ea a adăugat că va fi greu să continue ce a început Udrea, avand în vedere sutele de procese pe care le-a moştenit şi pentru care se plătesc miliarde de lei. "Totdeauna am acţionat conform principiilor mele şi nu împrumutate de la alţii. Turismul, ca orice domeniu, are nevoie de profesionişti, de aceea eu colaborez cu profesionişti în stabilirea obiectivelor. Dar turismul are nevoie de un bun management şi de asta mă ocup eu. Nu ştiu ca doamna Udrea să fie specialist în turism şi nu cunosc să fie specialistă în management organizaţional sau instituţional, avand în vedere că primul act de conducere a fost la un minister. Eu am declarat că nu mă lupt cu nume - de altfel nu i-am pronunţat niciodată numele în declaraţiile mele publice -, ci mă voi lupta cu mentalităţi, comportamente, indicatori de eficienţă şi competitivitate", a mai spus Grapini în comunicat. Ministrul a adăugat că vrea ca Romania să nu mai fie ultima ţară din Europa la turism, să nu mai cheltuiască "fără cap" şi să nu mai existe competiţii între cine atrage mai multe fonduri europene, ca să obţină laudele preşedintelui, fără efecte în realitate. Elena Udrea a declarat la sfarşitul săptămanii trecute că pentru Maria Grapini ar fi o performanţă dacă ar termina proiectele începute de ea, replica venind după ce ministrul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism a afirmat că zeci de milioane de euro au fost cheltuiţi în turism fără efecte vizibile. "Dacă ar fi în stare să continue ceea ce am început eu în domeniu, ar fi o mare performanţă pentru domnia sa. Cateva lucruri i-ar fi de folos pentru început măcar, dacă le-ar şti. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a derulat, în mandatul meu de ministru, investiţii de aproximativ 500 de milioane de lei în dezvoltarea infrastructurii turistice şi sportive în staţiunile şi localităţi turistice montane din Romania", a declarat Elena Udrea. Ea a adăugat că în perioada 2010-2011 în Romania au fost construite 12 partii noi şi au fost extinse şi reamenajate alte 15 partii şi, de asemenea, au fost construite nouă instalaţii noi de transport pe cablu şi 21 de sisteme de producere a zăpezii artificiale. Lucrările la infrastructura turistică montană s-au finalizat în timp, spune Udrea, iar efectele sunt aşteptate pe termen mediu şi lung. Ministrul delegat pentru IMM, Turism şi Mediul de Afaceri, Maria Grapini, a declarat agenţiei MEDIAFAX că zeci de milioane de euro au fost cheltuiţi în ultimii ani, în turism, fără să aibă efecte benefice pentru industrie, pentru promovarea brandului turistic fiind deja plătiţi 12 milioane de euro. "Eu doar spun pentru public, să analizeze, e bine că noi am făcut 147 de partii de schi, care au în total 125 de kilometri de partii, dar sunt împrăştiate?", a spus Grapini. Ea a afirmat că în Austria partiile de ski sunt concentrate, cu toată infrastructura necesară.
Noul şef de la Statistică a lucrat la Banca Mondială
Andrei Tudorel este în prezent conducător de doctorate la Academia de Studii Economice, specializarea Statistică şi Cibernetică Economică
Profesorul universitar Andrei Tudorel, conducător de doctorate la Academia de Studii Economice, specializarea Statistică şi Cibernetică Economică, a fost numit de premierul Victor Ponta la conducerea Institutului Naţional de Statistică (INS). Din octombrie 2007, Andrei Tudorel este şi cercetător ştiinţific asociat la Institutul de Previziune Economică al Academiei Romane. În 1998 a fost statistician la Banca Mondială, pentru analiza unor aspecte legate de reforma finanţării sistemului de învăţămant, iar în 2006-2007 a lucrat la Comisia Naţională de Prognoză, ca membru în proiect Phare. Premierul Victor Ponta a anunţat, pe 3 ianuarie, că o eroare de calcul a Institutului Naţional de Statistică privind Produsul Intern Brut (PIB), care a revizuit în scădere cu aproximativ 20 miliarde de lei PIB pentru 2011, va determina reducerea cheltuielilor bugetare prevăzute pentru 2013 cu aproape 1 miliard de lei pentru încadrarea în ţinta de deficit stabilită. O zi mai tarziu, Ponta a spus că a solicitat secretarului general al Guvernului să pregătească schimbarea conducerii Institutului Naţional de Statistică pentru "greşeala gravă" comisă în calcularea PIB pe 2011, arătand că are nevoie ca la INS să lucreze oameni pe care se poate baza. Vergil Voineagu a fost astfel demis de către premierul Victor Ponta de la conducerea Institutului Naţional de Statistică, atribuţiile de preşedinte urmand să fie exercitate temporar, pană la numirea noii conduceri, de Beatrix Gered, vicepreşedinte al instituţiei. Gered Beatrix are sprijinul UDMR. Pe de altă parte, INS a anunţat că a respectat metodologia UE privind PIB, care prevede transmiterea pe parcursul a 21 luni pentru indicatorii anuali trei versiuni de estimare - provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) şi definitive (la 21 luni) - iar diferenţele între ele sunt inerente şi nu reprezintă erori de calcul. INS precizează că la estimarea PIB în varianta provizorie sunt într-o mare masură surse indirecte, metode de estimare şi extrapolare, în lipsa unor date primare complete, nedisponibile la acel moment. La varianta provizorie, prezentată în luna martie, PIB-ul a fost estimat la 578,5 miliarde de lei. La varianta semidefinitivă, unde rezultatul a fost transmis în luna decembrie, în calculul PIB s-au utilizat surse de date primare disponibile mai complete şi mai detaliate faţă de varianta provizorie. În varianta semidefinitivă, valoarea PIB este de 556,7 miliarde de lei.
BERD a investit în Romania circa 600 milioane de euro
BERD a investit în Romania circa 600 de milioane de euro în 2012, prin semnarea a 26 de proiecte, potrivit datelor comunitate de Olga Roşca, analist la instituţia financiară. De la începutul operaţiunilor în Romania, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a investit peste 6 miliarde de euro, în 331 de proiecte. La nivel internaţional, BERD a finanţat anul trecut un număr record de proiecte, oferind un sprijin puternic ţărilor în care a investit, într-un mediu economic deosebit de dificil, se arată într-un comunicat al băncii. Potrivit estimărilor preliminare, BERD a investit anul trecut 8,7 miliarde de euro în aria sa operaţională tradiţională, finanţand 388 de proiecte individuale, un număr fără precedent. În 2011, volumul investiţiilor a fost de 9 miliarde de euro, iar numărul proiectelor de 380. Banca estimează că a obţinut un profit net de circa 1 miliard de euro în 2012, faţă de 173 milioane de euro în 2011. În aceste condiţii, BERD rămane bine pregătită pentru a susţine economiile emergente în acest an, astfel încat să fie bine pregătite pentru redresarea economică. "Condiţiile economice au fost în mod special dificile în majoritatea ţărilor în care investim. Cu un număr record de investiţii, banca a dovedit încă o dată că este un partener serios. BERD va continua să ajute la revenirea în viitor la o creştere economică sustenabilă", a declarat preşedintele BERD, Sir Suma Chakrabarti. Pe langă investiţiile în regiunea sa tradiţională, BERD s-a implicat în 2012 în sudul şi estul Mediteranei, cu angajamente de 181 milioane de euro în şase proiecte. Banca a început investiţii în Egipt, Maroc, Iordania şi Tunisia, susţinand procesul de modernizare după schimbările politice din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Pană în 2015, BERD anticipează că va investi pană la 2,5 miliarde de euro pe an în această nouă regiune. În 2013 şi anii următori, BERD se va concentra pe finanţarea proiectelor care pot pregăti calea pentru redresare şi o creştere economică solidă în ţările unde este prezentă.
Guvernatorului Băncii Ungariei i-au murit lăudătorii
Banca Naţională a Ungariei a luat mai multe măsuri anticriză decat ţări similare, precum Slovacia, Cehia, Polonia şi Romania, a declarat preşedintele băncii, Andras Simor, avertizand împotriva riscurilor implementării de politici neconvenţionale sub o nouă conducere a instituţiei. "Trebuie să subliniem că Banca Naţională a Ungariei a folosit măsuri extensive pentru a reduce impactul crizei asupra economiei Ungariei. Am folosit cele mai multe din măsurile folosite de alte bănci centrale în lume şi semnificativ mai multe decat oricare altă ţară similară - mă refer la ţări din regiune precum Slovacia, Cehia, Polonia şi Romania", a declarat Simor într-un interviu pentru Bloomberg. Magyar Nemzeti Bank (MNB) a utilizat măsuri pentru creşterea lichidităţii pe pieţele valutare, pentru a tempera volatilitatea forintului, şi a îmbunătăţit lichiditatea pieţei forintului şi a finanţărilor în monedă naţională pentru băncile locale, a adăugat el. În plus, instituţia a intervenit pentru perioade limitate pe anumite pieţe care nu funcţionau corespunzător, precum cele ale obligaţiunilor guvernamentale şi obligaţiunilor ipotecare, a spus şeful MNB. "Istoricul nostru de utilizare a instrumentelor neconvenţionale este excelent. Am făcut mai mult decat oricine din regiune şi am încercat toate instrumentele disponibile pentru o economie de piaţă emergentă, de dimensiuni mici şi deschisă", a afirmat Simor. Mandatul lui Simor urmează să se încheie în martie. Banca centrală a Ungariei a fost criticată constant de guvernul condus de Viktor Orban pentru politicile monetare insuficient de relaxate pentru susţinerea economiei. Orban şi partidul de guvernămant, Fidesz, au afirmat că banca ar fi trebuit să reducă mai mult şi mai rapid dobanda de politică monetară şi să adopte măsuri monetare mai puternice de încurajare a economiei. Favorit pentru preluarea postului de preşedinte al MNB este actulul ministru al Economiei, Gyorgy Matolcsy, "varful de lance" al guvernului ungar în privinţa politicilor economice neconvenţionale. Ministerul Economiei de la Budapesta a fost implicat în ultimele săptămani într-un conflict cu firma de cercetare a lui Nouriel Roubini, Roubini Global Economics. Ministerul a acuzat firma de cercetare că a cauzat deprecierea forintului prin recomandări de vanzare a monedei ungare către clienţi. Deprecierea a fost, însă, atribuită de analiştii din piaţa financiară unor comentarii ale ministrului Economiei, Gyorgy Matolcsy, favorabile unui forint mai slab. Ministerul a negat că declaraţiile lui Matolcsy ar reprezenta motivul deprecierii. Un analist de la Roubini Global Economics a declarat, în această săptămană, că Ungaria este din punct de vedere economic cea mai slabă verigă din regiune, din cauza îndatorării şi fundamentelor macro,o altă verigă slabă fiind Romania, cu diferenţa că guvernul de la Bucureşti pare serios în relaţia cu FMI.
Sony îşi vinde sediul din SUA pentru un miliard de dolari
Sony a luat decizia de a-şi vinde sediul din SUA, situat în cartierul Manhattan din centrul New Yorkului, pentru 1,1 miliarde de dolari, către compania Chetrit Group, specializată în operaţiuni imobiliare, potrivit BBC. Decizia este motivată de fondurile pe care compania le va obţine în urma tranzacţiei, a admis Sony. Compania va rămane cu 770 de milioane de dolari după plata datoriilor legate de proprietate. În clădirea de 37 de etaje lucrează 1.500 de angajaţi Sony. Compania, cu pierderi în fiecare din ultimii patru ani, a iniţiat un proces major de restructurare, inclusiv vanzarea diviziei de produse chimice şi desfiinţarea a 10.000 de locuri de muncă. Compania, care a construit clădirea din New York în 1984, cand se afla în ascensiune, reuşeşte cu greu să reziste concurenţei rivalilor din SUA, precum Microsoft, Apple şi Google, dar şi a competitorilor mai ieftini din Asia, precum LG
Fiat va produce un nou automobil Alfa Romeo
Fiat va produce un nou automobil Alfa Romeo în colaborare cu compania japoneză Mazda Motor, în cadrul unui plan de revitalizare a brandului italian de lux, transmite Bloomberg. Mazda Motor va produce vehiculul, pe baza viitoarei generaţii Mazda MX-5, la o fabrică deţinută în Hiroshima, au anunţat vineri cele două companii. Producţia noului automobil decapotabil cu două locuri va începe în 2015. Directorul general al Fiat, Sergio Marchionne, împrospătează brandul Alfa Romeo cu noi modele, în încercarea de a replica succesul Volkswagen cu Audi, care este principala sursă de bani pentru grupul german. Acordul de vineri al Fiat şi Mazda reprezintă concretizarea planurilor anunţate de cele două companii în luna mai. Maşinile de lux care vor fi fabricate de Fiat şi Mazda, destinate pieţei internaţionale, vor avea designuri distincte şi motoare unice destinate fiecărui brand.
Cipru poate crea un cutremur semnificativ în zona euro
Cipru pare o ţară mică, de care investitorii nu trebuie să fie foarte îngrijoraţi, însă statul din Mediterană este suficient de mare pentru a crea probleme zonei euro, după ce a cerut un program de ajutor financiar de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Nu ar fi pentru prima dată cand o economie de dimensiuni relativ reduse ameninţă să declanşeze un efect de domino, potrivit băncii elveţiene UBS, citate de CNBC. "Cazul cipriot are toate ingredientele să ridice din nou semne de întrebare privind consistenţa proiectului euro, comparabile - chiar dacă mai puţin periculoase - cu cele ale isteriei din ultimii ani privind ieşirea Greciei din zona euro", a afirmat economistul Martin Lueck, de la UBS. Cipru are nevoie disperată de 17,5 miliarde de euro, pentru recapitalizarea băncilor şi plata facturilor de către stat, după ce ţara a fost lovită puternic de expunerea la economia elenă. Între timp, Cipru a devenit dependent într-o măsură ridicată de fonduri din Rusia, după ce în decembrie 2011 a primit un împrumut de 2,5 miliarde de euro de la guvernul de la Moscova. Cipru a fost acuzat, în contextul legăturilor stranse cu Rusia şi a depozitelor însemnate ale cetăţenilor ruşi în băncile cipriote, că ar permite spălarea de bani de către oligarhi ruşi.
Bulgaria a obţinut din privatizări patru miliarde de euro
Bulgaria a obţinut din privatizarea companiilor de stat, în perioada 1993-2012, 7,4 miliarde de leva (3,78 miliarde de euro la cursul actual), a declarat ministrul de Finanţe, Simeon Djankov, citat de Novinite. În perioada 1993-2000, Bulgaria a atras din privatizări 2,2 miliarde de leva, iar în 2000-2012 încă 5,2 miliarde de leva, a spus ministrul, în timpul unui discurs în parlament. Totalul include plăţi realizate prin cupoane în timplul procesului de privatizări în masă, dar şi vanzarea mai multor companii mari. Suma nu include investiţiile promise de noii proprietari ai activelor, a afirmat ministrul. Procesul de privatizare din Bulgaria a început în 1992, iar după o lege adoptată în 2002, toate privatizările au fost derulate prin intermediul unei agenţii înfiinţate special în acest scop.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
relu, acum 4112 zile, 59 minute, 14 secunde 
