Economic

MOZAIC ECONOMIC: Ne aşteaptă încă un an de lancezeală economică

Ziarul de Vrancea
16 ian 2013 546 vizualizări
Banca Mondială a înrăutăţit prognoza de creştere economică a Romaniei la 1,6% pentru acest an

Banca Mondială (BM) a înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru acest an la 1,6%, de la 2,8% cat estima la mijlocul anului trecut, în contextul unei reveniri lente la nivelul întregii regiuni, determinată de menţinerea factorilor care au limitat avansul PIB şi anul trecut. Pentru anul 2014, banca anticipează un avans al economiei Romaniei de 2,2%, faţă de 3,4% la jumătatea anului trecut. În 2015, PIB ar urma să urce cu 3%. Prognoza Băncii Mondiale este uşor mai pesimistă decat creşterea economică vizată de Guvern pentru acest an. Guvernul şi-a fixat pentru 2013 o ţintă de creştere de 1,8%, dar speră într-o variantă optimistă să atingă un avans de 2%, după ce anul trecut indicatorul a urcat cu 0,7%. Comisia Europeană estima la începutul lunii noiembrie un avans economic de 2,2% pentru Romania în acest an şi de 2,7% pentru anul următor. "Revenirea (în regiunea Europei şi Asiei Centrale, n.r.) în 2013 este aşteptată să fie redusă, întrucat majoritatea factorilor care au limitat creşterea anul trecut vor persista, probabil, chiar dacă la o intensitate mai scăzută. Perspectivele regiunii depind în mod critic de abordarea problemelor deficitelor bugetare şi de cont curent ridicate, şomajului şi inflaţiei, lipsei competitivităţii şi altor limitări structurale ale acestor economii", se arată în raportul Perspective Economice Globale al BM. PIB al Europei şi Asiei Centrale, regiune formată din 21 de state cu economii în dezvoltare, ar urma să înregistreze un avans de 3,6% în 2013 şi de 4% anul următor. Perspectivele economice răman vulnerabile la riscuri globale şi regionale serioase, notează BM. Avand în vedere legăturile financiare şi comerciale stranse dintre zona euro şi ţările din Europa şi Asia Centrală, regiunea ar fi direct afectată de o deteriorare majoră a crizei datoriilor, precum şi de stagnarea sau avansul lent al economiei uniunii monetare. O reducere bruscă a ratelor de investiţii ale Chinei, mai ales dacă ar avea loc în contextul unei situaţii economice slabe la nivel global, ar avea impact semnificativ, mai ales asupra exportatorilor de materii prime. Nivelul ridicat al împrumuturilor neperformante din sistemul bancar al regiunii ar putea afecta creditarea, care avansează deja lent. BM notează, însă, ratele ridicate de adecvare a capitalului, care aduc un anumit grad de stabilitate. Potrivit BM, Bulgaria va înregistra un avans economic de 1,8% pentru acest an, Ucraina de 2,2%, Serbia de 2%, iar Turcia de 4%. Totodată, Republica Moldova va consemna o majorare a PIB de 3,1%, Letonia de 3%, iar Lituania de 2,5%.


Cel mai bun curs din ultimul an


Cursul BNR pentru euro a coborat la 4,3364 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele 12 luni

Leul s-a apreciat după anunţul JP Morgan privind includerea obligaţiunilor Romaniei într-un indice al băncii, astfel că referinţa publicată de Banca Naţională a Romaniei (BNR) a coborat miercuri la 4,3364 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele 12 luni. Un curs inferior, de 4,3340 lei/euro, a fost publicat de banca centrală la 30 ianuarie 2012. În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,3894 lei/euro, asfel că nivelul de miercuri este cu 5,3 bani mai redus. Pentru moneda americană, banca centrală a anunţat de asemenea un curs în scădere, cu 2,86 bani, la 3,2596 lei/dolar, reprezentand minimul din 29 februarie, cand dolarul a fost cotat la 3,2357 lei. În acelaşi timp, referinţa pentru francul elveţian a coborat la 3,5061 lei/franc, fiind cel mai redus nivel din decembrie 2011. O rata de schimb inferioară celei de miercuri a fost publicată la 7 decembrie 2011, cand francul a fost cotat la 3,5037 unităţi. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de Banca Naţională a Romaniei în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc. JP Morgan a anunţat marţi seară că va include, de la 1 martie, obligaţiunile Romaniei în indicele băncii pentru bondurile guvernamentale de pe pieţele emergente, informaţie care a dus la aprecierea leului imediat după anunţ, pe pieţele internaţionale. "Deşi includerea nu este încă un fapt stabilit, ştirea a confirmat aşteptările care au susţinut recentul avans al activelor denominate în lei. După momentul anunţului de marţi seară, leul a caştigat circa 1% pe volume semnificative, ajungand la nivelul de 4,34 lei/euro, atins ultima dată în februarie 2012. În opinia noastră, banca centrală a înfranat avansul leului prin intervenţii importante ieri şi credem că va continua să îşi crească rezervele valutare, fapt ce ar împiedica o apreciere clară a leului dincolo de 4,30 lei/euro în perioada următoare", arată un raport ING Bank transmis miercuri dimineaţă. La debutul sesiunii locale, cursul s-a situat aproape de 4,34 lei/euro, iar primele transferuri au dus rata de schimb pană la un minim de 4,3200 - 4,3220 lei/euro. Ulterior, cotaţiile au urcat peste 4,33 lei/euro. Analiştii băncii consideră că cererea naturală pentru valută, cuplată cu potenţiale intervenţii oficiale efectuate cu scopul reclădirii rezervelor valutare ale BNR, vor încetini tendinţa de apreciere a leului. Dobanzile practicate de bănci pentru sumele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) pe termen de o zi se plasau la 5,52 - 6,02%, iar randamemntele la o săptămană se situau în inetrvalul 5,51 - 6,01%

Înmatriculările de maşini noi din Romania au scăzut abrupt

Romania a înregistrat anul trecut o scădere a înmatriculărilor de autoturisme noi de 18,7%, de la 81.709 unităţi în anul anterior la 66.436, declinul fiind de peste două ori mai puternic comparativ cu o contracţie de 8,2% la nivelul pieţei auto din UE. Piaţa UE a coborat în 2012 la 12,05 milioane de autoturisme noi, cel mai redus nivel începand din 1995. Scăderea de peste 8% este cea mai mare înregistrată de piaţa comună începand din 1993, cand contracţia s-a situat la aproape 17%, potrivit datelor publicate, miercuri, de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Evoluţia celor 27 de state membre a fost diversă anul trecut, notează ACEA. În timp ce, în randul pieţelor mari, Marea Britanie a crescut cu 5,3%, iar Germania şi-a limitat declinul la 2,9%, alte ţări s-au confruntat cu o scădere severă, Spania cu 13,4%, Franţa cu 13,9% şi Italia cu 19,9%. În decembrie, Romania a avut, de asemenea, o scădere de peste două ori mai mare decat cea a pieţei UE. Înmatriculările de autoturisme noi din Romania au scăzut în decembrie cu 37,5%, de la 7.721 unităţi în ultima lună din 2011 la 4.828 unităţi. Declinul UE a fost de 16,3%, de la 955.537 unităţi la 799.407 unităţi. Decembrie este a 15-a lună consecutivă cu evoluţie negativă pentru piaţa europeană, iar declinul cel mai puternic pentru ultima lună a anului începand din 2008. Majoritatea pieţelor europene mari au înregistrat scăderi de peste 10% în decembrie. Înmatriculările din Franţa s-au contractat cu 14,6%, cele din Germania cu 16,4%, în Italia cu 22,5%, iar în Spania cu 23%. Marea Britanie a fost singura piaţă importantă care a înregistrat creştere, cu un avans de 3,7%.

Pensiile private învart active de peste trei miliarde de euro

Activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) vor atinge 13,8 miliarde de lei (circa 3,1 miliarde de euro) la finele acestui an, în creştere cu 35% faţă de decembrie 2012, potrivit estimărilor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania. Cifra exprimată în euro a luat în calcul un curs de 4,5 lei/euro, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză.  Defalcat, fondurile de pensii private obligatorii vor însuma active de 13,02 miliarde de lei, cu 35% mai mult faţă de finele anului 2012, evoluţie susţinută şi de majorarea cotei de contribuţie de la 3,5% la 4% din veniturile brute ale salariaţilor. Pe Pilonul III, activele fondurilor de pensii vor creşte cu 30%, la 780 milioane de lei. La finele anului precedent, activele fondurilor de pensii au atins active totale de 10,24 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro), potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Pe Pilonul II, activele celor nouă fonduri de pensii obligatorii au crescut cu 50% în 2012, la 9,64 miliarde de lei (2,18 miliarde de euro). Fondurile de pensii facultative au cumulat active de 598,9 milioane de lei (135 milioane de euro), cu 37% mai mult faţă de decembrie 2011.

Obligaţiunile Romaniei cresc după anunţul JPMorgan

Preţurile obligaţiunilor Romaniei au urcat ieri la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, după ce JPMorgan a anunţat, marţi, că obligaţiunile sunt eligibile pentru a fi incluse într-un indice cheie privind pieţele emergente. Includerea probabilă a obligaţiunilor guvernului Romaniei începand cu 1 martie în indicele Government Bonds Index - Emerging Markets operat de JPMorgan va determina investitorii care urmăresc acest indicator să cumpere titluri romaneşti pentru a se conforma noii componenţe. Indicele cuprinde obligaţiuni în valoare de 175 miliarde de dolari, iar ponderea Romaniei va fi de 0,54%, după încheierea primei faze. Grupul britanic Barclays a anunţat, deja, că obligaţiunile romaneşti vor fi incluse, din 31 martie, într-un indice pentru pieţe emergente al băncii. "Intrările de capital străin pe piaţa obligaţiunilor romaneşti ar putea totaliza 5 miliarde de dolari în acest an. Considerăm că este foarte posibil ca deţinerile nerezidenţilor de datorie emisă de guvernul Romaniei să crească de la 5,3% şi să depăşească maximele istorice pentru a ajunge cel puţin la 20% pană la sfarşitul anului 2013", a declarat Esther Law, analist pentru pieţe emergente la divizia din Londra a grupului Societe Generale. Randamentul obligaţiunilor cu scadenţă în 2015, una dintre cele trei emisiuni eligibile pentru a fi incluse în componenţa indicelui JPMorgan, a coborat miercuri cu 0,28 puncte procentuale, la 5,5%. Leul s-a apreciat cu peste 1% după anunţul JP Morgan privind includerea obligaţiunilor Romaniei într-un indice al băncii, astfel că referinţa publicată de Banca Naţională a Romaniei a coborat miercuri la 4,3364 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele 12 luni. Investitorii străini au au cumpărat constant obligaţiuni ale Romaniei în ultimele săptămani, în contextul stabilizării situaţiei politice a ţării şi a aşteptărilor ca Guvernul să încheie un nou acord preventiv cu FMI la expirarea celui actual în martie. De asemenea, temerile privind zona euro, partener comercial important al Romaniei, s-au mai redus, notează Wall Street Journal. Germania, Franţa şi Italia constituie împreună destinaţia a 40% din exporturile Romaniei.

Mechel a reluat producţia la Ductil Steel Buzău

Grupul rus Mechel a reluat producţia de sarmă în uzina Ductil Steel Buzău, oprită la jumătatea lunii decembrie. "În perioada întreruperii activităţii au fost realizate toate lucrările necesare de întreţinere a capacităţilor de producţie, au fost centralizate comenzile", se arată într-un comunicat al Mechel. Grupul precizează că va relua şi fabricarea de laminate după finalizarea reparaţiilor programate la laminor. Mechel este activ în minerit, siderurgie, feroaliaje şi energie electrică, iar în Romania controlează companiile Mechel Targovişte, Mechel Reparaţii, Mechel Campia Turzii, Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu şi Laminorul Brăila. Mechel a scos la vanzare, spre sfarşitul anului trecut, numeroase active, pentru a-şi reduce datoriile şi a finanţa un proiect minier, printre acestea numărandu-se companiile controlate prin firma Eastern European Steel Division SRL, care coordonează activităţile grupului în Romania.

Conergy intră pe piaţa romanească cu un parc fotovoltaic

Compania germană Conergy intră pe piaţa energiei solare din Romania cu un parc fotovoltaic de 2,2 MW, pe care îl dezvoltă la Bobiceşti, în apropiere de Craiova, în parteneriat cu firma Solanna Investment. Conergy va furniza circa 9.400 de module PowerPlus pentru proiect, a cărui suprafaţă va fi de 13.700 de metri pătraţi, potrivit unui comunicat al companiei germane. Producţia anuală a parcului fotovoltaic, de circa 2.840 de MWh, este suficientă pentru a alimenta cu electricitate 870 de gospodării. Potrivit informaţiilor din piaţa energiei, costul investiţiei într-un MW instalat în panouri solare este de circa 1,5 milioane de euro, astfel că investiţia ar depăşi 3 milioane de euro. "Guvernul intenţionează să asigure circa 20% din necesarul de energie al ţării din surse regenerabile pană în 2020, iar pe langă energia eoliană se va baza în principal pe cea solară", a arătat Alexander Gorski, membru în consiliul de conducere al Conergy. Autorităţile romane estimează că la finele anului trecut capacitatea de producţie a energiei prin panouri solare era de aproximativ 100 de MW şi se aşteaptă ca piaţa să crească pană la 1.500 de MW pană în 2016, a adugat el.

Dacia pierde teren în UE

Numărul de autoturisme noi înmatriculate sub marca Dacia în UE a scăzut anul trecut cu 4,9%, de la 246.442 unităţi în anul precedent la 234.349 unităţi, în timp ce piaţa europeană a înregistrat un declin mai accentuat, de 8,2%. Dacia a reuşit să-şi menţină cota de piaţă la 1,9% la nivel european, unde înmatriculările de maşini noi au ajuns anul trecut la 12,05 milioane de unităţi, minimul începand din 1995, potrivit datelor prezentate, miercuri, de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile. Grupul francez Renault, care deţine Dacia, a înregistrat un declin de 19,1%, la 1,03 milioane de unităţi, în timp ce pentru brandul Renault scăderea a fost mai accentuată, de 22,5%, la 795.972 unităţi. Cota de piaţă a grupului a scăzut de la 9,7% în 2011 la 8,5%. Constructorul german Volkswagen, lider în UE cu o cotă de piaţă de 25%, a consemnat anul trecut un declin de 1,6%, la 2,98 milioane de unităţi. În decembrie, Dacia a revenit pe creştere în UE, după trei luni de scădere. Astfel, înmatriculările de autoturisme noi sub marca Dacia au urcat cu 4,2% în ultima lună a anului, de la 18.578 unităţi în aceeaşi lună a anului anterior la 19.352 unităţi. Piaţa europeană a scăzut cu peste 16% în decembrie anul trecut, la 799.407 unităţi. Cota de piaţă a Dacia a urcat de la 1,9% în decembrie 2011 la 2,4%.









În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.