MOZAIC ECONOMIC: 2013 va fi anul marilor insolvenţe
Administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, apreciază că 2013 va fi anul marilor insolvenţe, mai ales în domeniul industriei, pentru că băncile nu vor mai putea să "rostogolească" creditele cu probleme din cauza performanţelor slabe ale economiei. "Nu se întrevede niciun semn de creştere economică semnificativă şi de aceea nimeni nu-şi mai permite să rostogolească credite şi să provizioneze. Băncile au tot rostoglit creditele, s-au tot ascuns arierate. Din acest motiv, anul 2013 va fi un an al marilor insolvenţe, mai ales în domeniul industriei. În plus, insolvenţa a caştigat încredere, iar mulţi au început să vadă beneficiile acestei operaţiuni", a declarat Borza, proprietarul firma Euro Insol, care administrează afaceri de 6 miliarde de euro. El spune că insolvenţa este o soluţie viabilă pentru depăşirea dificultăţilor financiare şi a menţionat că toate companiile pe care le administrează sunt pe profit. Pe langă compania Hidroelectrica, din portofoliul Euro Insol mai fac parte World Trade Center Bucureşti, Uztel, Asmita Gardens, Ibiza Sol, Citadella, UCM Reşiţa şi Plafar. În primele 11 luni ale anului trecut numărul firmelor care au intrat în insolvenţă a scăzut cu 1,7% faţă de perioada similară a anului 2011, cand 15.410 de societăţi au ajuns în incapacitate de plată, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Firmele cu activităţi în comerţul cu amănuntul sunt cele mai afectate de lipsa lichidităţilor, domeniu urmat de sectorul transporturilor şi depozitării şi de industria prelucrătoare. La finele lunii noiembrie erau active în Romania peste un milion de firme.
Juncker propune un salariu minim comun la nivel de UE
Statele din zona euro ar trebui să adopte un nivel comun pentru salariul minim, întrucat ar atrage sprijinul angajaţilor din uniunea monetară în contextul măsurilor de austeritate adoptate pentru depăşirea crizei, a declarat Jean- Claude Juncker, premier al Luxembourgului şi şef al Eurogroup. "Avem nevoie de o bază a drepturilor sociale pentru angajaţi, drepturi sociale minime, inclusiv o componentă esenţială - un salariu minim obligatoriu în statele zonei euro. Altfel vom pierde susţinerea clasei muncitoare", a afirmat Juncker, ieri, la o şedinţă a unei comisii a Parlamentului European, potrivit Bloomberg. Zona euro a depăşit, probabil, cea mai dificilă perioadă a crizei datoriilor, declanşată în Grecia în urmă cu trei ani, a spus Juncker, care se pregăteşte să se retragă din postul de şef al Eurogroup. Juncker conduce Eurogroup din 2005. "Cred că partea mai rea probabil a trecut, dar ceea ce avem încă de făcut este dificil", a afirmat Juncker. Tensiunile din pieţele financiare s-au mai redus în ultimele luni, după ce preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, s-a angajat în iulie să facă tot ce este necesar pentru menţinerea euro. Declaraţia a fost urmată, în septembrie, de anunţarea unui program de achiziţii nelimitate de obligaţiuni ale statelor din zona euro care au dificultăţi în a se împrumuta direct din piaţa financiară. Programul nu a fost folosit, încă, dar anunţul a fost suficient pentru a coborî costurile de împrumut ale unor ţări precum Spania şi Italia.
Fenechiu reduce cu 10% numărului de angajaţi de la Transporturi
Ministerul Transporturilor, Relu Fenechiu, a anunţat că 10% din angajaţii ministerului vor fi disponibilizaţi, într-un proces de restructurare pentru tăierea costurilor, care va implica, în urma analizelor, şi reduceri de personal la unele instituţii din subordine sau chiar desfiinţarea acestora. "Eu mi-am propus să găsesc mai multe soluţii de reducere a costurilor, printre care şi aceasta. ţinta este de 10%, nu am una mai mare, deşi cred că structura ministerului este stufoasă", a declarat Fenechiu. El a nu oferit informaţii privind termenul de finalizarie a restructurării, precizand că aceasta va fi un proces continuu, care va fi realizat "pas cu pas". În prezent, structura aparatului propriu al ministerului cuprinde 526 de posturi. Referitor la instituţiile din subordinea instituţiei, ministrul a afirmat că, în urma verificărilor, ar putea făcute atat angajări, cat şi "disponibilizări drastice". "Este posbil ca în unele instituţii să creştem numărul angajaţilor, iar în altele să le tăiem drastic sau să le desfiinţăm", a mai spus Fenechiu.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Finanţele au împrumutat 1,8 miliarde lei, de trei ori peste cat şi-a propus
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras joi 1,8 miliarde lei prin obligaţiuni cu scadenţa în octombrie 2015, de peste trei ori mai mult faţă de valoarea indicavă, iar randamentul a coborat la 6,03%, în condiţiile în care cererea a continuat să fie ridicată. Valoarea programată a operaţiunii a fost de 600 milioane lei, însă băncile au subscris titluri de opt ori mai mult, de 5,2 miliarde lei. Trezoreria a mai vandut titluri cu scadenţă apropiată în decembrie, cand a atras 3,4 miliarde lei, la un randament de 6,14%. Cererea pentru obligaţiunile vandute de Finanţe a urcat semnificativ începand cu jumătatea lunii decembrie, investitorii fiind atraşi de randamentele peste ţările din regiune. Atunci, randamentele au întrerupt trendul ascendent început în luna mai, cand BNR a decis să nu mai reducă rata dobanzii de politică monetară. Potrivit dealerilor, leul a beneficiat de asemenea în urma investiţiilor străine, iar în sesiunea de joi referinţa BNR a coborat la 4,3753 lei/euro, reprezentand cel mai redus nivel din 27 aprilie 2012. Ministerul Finanţelor Publice vrea să împrumute în primul trimestru între 18 şi 20 miliarde lei prin vanzarea de titluri de stat pe piaţa internă, sumă din care 4,6 miliarde lei doar în luna ianuarie. Finanţele au împrumutat anul trecut 58,17 miliarde lei prin vanzare de titluri pe piaţa internă, cu 13% peste valoarea împrumutată în 2011. Tot de pe piaţa internă, Trezoreria a reuşit să atragă 763,3 milioane euro, în scădere faţă de suma împrumutată în anul precedent, de 1,4 miliarde euro. În schimb, la aceste sume se adaugă împrumuturile de pe pieţele externe, emisiuni în valoare de 2,25 miliarde euro şi 2,25 miliarde dolari (circa 1,7 miliarde euro). Finanţările în valută au crescut cu 62% în acest an, la peste 4,7 miliarde euro (3,01 miliarde euro şi 2,25 miliarde dolari).
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Operaţiunile de internet şi telefon ale BCR, întrerupte temporar
Unităţile Băncii Comerciale Romane (BCR) nu vor avea program cu publicul sambătă şi duminică, întrucat banca va opri sistemul informatic de vineri, ora 21:30, pană duminică, ora 18:00, pentru modernizare, iar clienţii nu vor putea utiliza serviciile de internet şi mobile banking. Lucrările la sistemul informatic vizează creşterea calităţii serviciilor, se arată într-un comunicat al BCR. În intervalul menţionat, nu vor fi operaţionale canalele la distanţă, precum Click şi Alo 24 Banking BCR, Business 24 Banking BCR, BCR Alert şi Tranzacţii Mobile, precum şi aplicaţiile BCR Partener Mobil, şi cele care gestionează operaţiunile maşinilor multifuncţionale prin intermediul cărora se pot efectua operaţiuni în conturile clienţilor. Sistemul de carduri, inclusiv reţeaua de bancomate şi aparate de plată la comercianţi, dar şi automatele de schimb valutar vor funcţiona în parametri normali.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Dobanda la euro, menţinută la minimul record
Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, ieri, dobanda de politică monetară la nivelul minim record, de 0,75%, decizie susţinută de îmbunătăţirea încrederii în zona euro în ultima perioadă şi anticipată de analiştii consultaţi de Bloomberg. BCE a coborat la începutul lunii iulie rata cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 1% la 0,75%, şi a redus rata depozitelor la zero, ambii indicatori ajungand la minime istorice. "Economia nu strigă acum după o reducere a dobanzii. Medicamentul lui Draghi funcţionează, perspectivele economice s-au îmbunătăţit, minimul a fost atins, aşa că de ce să reduci dobanda?", a declarat James Nixon, economist la Societe Generale Londra. Draghi a anunţat în septembrie un plan de achiziţii nelimitate de obligaţiuni ale statelor cu probleme de finanţare de pe piaţa internaţională. Niciuna din ţările cu dificultăţi nu a cerut, încă, sprijinul BCE, dar anunţarea programului a fost suficientă pentru a coborî costurile de împrumut ale unor ţări precum Spania şi Italia fără ca banca centrală să intervină efectiv pe piaţa obligaţiunilor.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Un mare retailer de îmbrăcăminte şi-a cerut falimentul
Compania elenă de retail Sprider a cerut protecţie faţă de creditori conform legii falimentului, pentru a implementa un program de restructurare şi a asigura continuarea fără perturbări a operaţiunilor, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Cererea de intrare sub protecţia legii falimentului a fost depusă marţi la un tribunal din Salonic. Un procuror a acuzat recent consiliul de conducere al companiei că ar fi responsabil de un incendiu care a distrus sediul şi facilităţile de depozitare ale Sprider din Anthoussa, Grecia, cu scopul de a încasa 16 milioane de euro din asigurare. Sprider a anunţat la mijlocul anului trecut că a luat decizia vanzării subsidiarei romaneşti Sprider Stores SRL către Naqua Investments, companie înregistrată în Cipru şi specializată în retailul de îmbrăcăminte în Europa de Est, pentru 640.000 de euro. Subsidiara din Romania a generat în 2011 pierderi de 3,2 milioane de euro grupului elen, la vanzări de 5,95 milioane euro.