Economic

MOZAIC ECONOMIC:Grupul BCR disponibilizează aproape o cincime dintre angajaţi

Ziarul de Vrancea
17 dec 2012 510 vizualizări
Vor fi închise peste 60 de sucursale neprofitabile, iar numărul salariaţilor va scădea de la 9.100 la 7.500

Grupul BCR va disponibiliza 1.600 de salariaţi în următoarele 12-18 luni, reprezentand 17,5% din totalul angajaţilor, pentru a reaşeza modelul la noile realităţi economice, dar va continua creşterea prin stimularea tranzacţiilor bancare şi concentrarea pe lei, anunţă preşedintele băncii, Tomas Spurny. Astfel, vor fi închise peste 60 de sucursale neprofitabile, iar numărul salariaţilor va scădea de la 9.100 la 7.500. Preşedintele executiv al BCR a precizat că în urma crizei modelul de business s-a modificat, iar sustenabilitatea afacerii presupune în acest moment o reducere a costurilor, ţinta fiind de 250 de milioane lei în următorii doi ani. El a arătat că strategia de dezvoltare pentru următorii cinci ani a fost aprobată recent, aşa încat planul de restructurare nu a fost încă negociat cu cele trei sindicate din bancă. "Orice faci trebuie să ai tot timpul în minte sustenabilitatea. Unele lucruri ţin puţin, altele funcţionează pe termen lung. Dacă acţionezi repede fără ideea de sustenabilitate în minte, atunci creezi bule speculative (...) Oricine este înţelept va vedea că cel mai important este cum le asiguri un viitor bun celor 7.500 de oameni care răman în bancă", a continuat Spurny. El a explicat că pe perioade de creştere economică băncile au altă viziune, dar atat timp cat creşterea este departe, bancherii sunt obligaţi să se uite la costuri. Potrivit şefului BCR, un raport de 40-50% cost/venituri nu poate fi obţinut în această perioadă fără restructurare, iar lipsa acesteia ar plasa indicatorul la 60-70%. Deşi a recunoscut că a venit în BCR pentru a restructura banca, Spurny spune că nu este un "profesionist" al restructurării sau un adept exclusiv al unor asemenea măsuri, arătand că în Ungaria sau Slovacia a avut o strategie de investiţii, iar banca pe care a construit-o în Slovacia are în prezent o cotă de piaţă de 15%. El a amintit că Erste a investit în Romania circa 9,3 miliarde euro, echivalentul a jumătate din împrumuturile atrase de la instituţiile financiare internaţionale, şi se plasează astfel ca cel mai mai susţinător privat al economiei romaneşti. Spurny susţine că BCR va reveni pe creştere în a doua parte a anului viitor, şi estimează că 2013 va fi un an greu pentru sistem, cu un avans modest, de numai o cifră, în linie cu creşterea PIB. Oficialul BCR estimează însă o revenire mai puternică a facerilor începand cu 2014, cu rate de 3,5-4-6% pe partea de retail şi de 7-9% pe segmentul corporate. În ceea ce priveşte evoluţia depozitelor, Spurny consideră că BCR are cea mai puternică poziţie din piaţă, ceea ce-i va permite ca în unele cazuri să aibă o rată de creştere egală cu media pe sistem, sau chiar sub această. El a explicat că pentru cel care constituie un depozit este mai importantă soliditatea instituţiei decat pentru un client care accesează credite, astfel că BCR va avea o politică în care să predomine garanţia că deponentul are siguranţa banilor palsaţi. Spurny susţine că toate modelele de afaceri ale băncilor mizau pe atingerea unui PIB/locuitor de 10.000 de euro, ceea ce în condiţiile actuale nu se întrevede foarte rapid. PIB-ul pe locuitor este în prezent de 6.700 de euro.

Încă trei arestări în cazul fraudelor bancare

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, ieri, emiterea unor mandate de arestare în lipsă pentru Vasile Creştin, Constantin Irinel Militaru şi Mihăiţă Cătălin Ruşitoru, numărul arestărilor din dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro ajungand astfel la 14. Instanţa a admis astfel propunerea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de arestare preventivă în lipsă pentru 29 de zile a celor trei. Decizia CAB este executorie, zilele de arest preventiv urmand să fie contabilizate din momentul în care cei trei vor ajunge în detenţie. Instanţa a amanat pentru luni luarea unei decizii în cazul celor trei pentru a putea fi îndeplinite procedurile de citare a învinuiţilor. În acest dosar, au mai fost arestate, sambătă şi duminică, alte 11 persoane, respectiv Adrian Martiş şi Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Andrei Suditu, Claudia Maria Peter (persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relaţii al lui Vasile Creştin şi care executa întocmai dispoziţiile date de către cei doi directori din BRD), Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin Dinu şi Livia Bobu.  Pentru alte nouă persoane, printre care Ioan Creştin şi Marius Locic, CAB a dispus interdicţie de a părăsi ţara pe perioada cercetărilor. În acest dosar, anchetatorii au făcut, în 13 decembrie, 48 de percheziţii în Bucureşti şi trei judeţe, fiind vizată o grupare coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală care ar fi luat ilegal credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a şapte directori ai băncilor, prejudiciul fiind de 85 milioane de euro. "Sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din municipiul Bucureşti, învinuiţii au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvarşirea de fraude bancare, respectiv prin obţinerea în mod ilegal de credite de la două unităţi bancare, pentru un număr de 35 de societăţi comerciale controlate de către membrii grupului infracţional organizat", s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

Vanzările de autovehicule noi au scăzut cu 22%

Vanzările de autoturisme, vehicule comerciale şi autobuze noi au scăzut cu 22,2% în primele 11 luni din acest an, la 80.439 de unităţi, în noiembrie livrările fiind cu 8% mai mici comparativ cu luna anterioară, potrivit Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). "În continuare, în noiembrie vanzările sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (79% din total), cu opt puncte procentuale mai mult decat în luna precedentă. Astfel, pe total an, cu doar 31% din vanzări, persoanele fizice înregistrează comparativ cu anul trecut o scădere de 55%. De asemenea, continuă să se manifeste asupra pieţei impactul negativ al importului masiv de vehicule rulate, care, la un volum de aproximativ 156.000 unităţi la autoturisme şi 39.000 la vehicule comerciale, au o creştere de 82%, respectiv 43% faţă de 2011. Trebuie remarcat că la fiecare autoturism nou vandut în Romania au fost aduse alte două rulate şi, ceea ce este mai grav, că peste 68.000 (44%) dintre acestea din urmă sunt mai vechi de zece ani, adică mai multe decat s-au vandut noi prin reţelele naţionale ale producătorilor autohtoni şi externi", se arată într-un comunicat al asociaţiei. Livrările de autoturisme noi s-au diminuat cu 25% în perioada ianuarie-noiembrie, la 66.834 unităţi, iar numărul vehiculelor comerciale comercializare a scăzut cu aproape 5%, la 12.919 unităţi. La autoturisme, în cele 11 luni din 2012 topul pe marci este format de Dacia, cu 18.346 unităţi vandute (27,5% din total), urmată de Volkswagen (7.550 unităţi / 11,3%), Skoda (5.932 unităţi / 8,4%), Ford (4.431 unităţi / 6,6%), Renault (4.428 unităţi / 6,6%) şi Hyundai (3.059 unităţi / 4,6%).  După provenienţă, asociaţia notează că vanzările de autoturisme din producţia internă au scăzut cu 32,6%, iar cele din import cu 21,6%. Pe modele, situaţia din lunile precedente s-a păstrat neschimbată, pe primul loc fiind Dacia Logan, cu vanzări în luna noiembrie de 821 unităţi şi un total în 2012 de 8.975 unităţi, urmat de Dacia Duster, Skoda Octavia, Renault Clio şi Logan MCV. În luna noiembrie au fost fabricate 29.958 autovehicule, cu 23% mai puţin faţă de octombrie, iar în intervalul ianuarie - noiembrie s-a înregistrat o scădere totală de 3,2%, la 308.089 unităţi. "În interiorul acestei cifre remarcăm o creştere destul de redusă înregistrată la autoturisme ( plus 0,9%), dar şi o scădere importantă (-53,7%) a producţiei de vehicule comerciale", potrivit APIA. La exporturi s-a înregistrat o creştere generală de 7,7% comparativ cu primele 11 luni din 2011, la un volum total de 309.104 unităţi. Creşterea se datorează în exclusivitate autoturismelor care înregistrează un avans de 12,8%.

IBM: Peste 5 ani, computerele vor percepe lumea la fel ca oamenii

Peste 5 ani, computerele vor avea toate cele cinci simţuri şi vor percepe lumea înconjurătoare asemănător cu oamenii, anticipează IBM într-o serie de proiecţii privind viitorul industriei IT, prezentate periodic, transmite CNN Money. Astfel, în curand un utilizator care doreşte să cumpere îmbrăcăminte de pe internet va putea simţi materialul numai prin atingerea ecranului. Senzorii computerelor se apropie rapid de nivelul de complexitate necesar pentru a interpreta prin atingere caracteristicile unui obiect. Totodată, IBM crede că peste 5 ani un smartphone va putea imita prin vibraţie caracteristicile unei suprafeţe - utilizatorul va atinge ecranul din sticlă, dar va percepe materialul respectiv, spre exemplu o rochie afişată pe display. "Nu vorbim despre ecrane pufoase. Nu va trebui să va duceţi Samsungul la curăţătorie", glumeşte vicepreşedintele IBM Bernie Meyerson. Cercetătorii IBM lucraeză deja la aplicaţii pentru utilizarea în domeniul retail sau în sectorul sănătăţii a tehnologiilor bazate pe atingere, pe senzori infraroşi sau pe puncte de presiune. În privinţa "văzului", computerele din ziua de azi sunt deja unelte desavărşite de captură şi redare a imaginii, iar capabilităţile de recunoaştere vizuală au evoluat semnificativ în ultimii ani. Cu toate acestea, aparatele nu înţeleg încă prea bine "la ce se uită", fiind necesară intervenţia utilizatorului. IBM anticipează că peste 5 ani computerele vor putea interpreta imaginile mai bine decat oamenii, analizand culorile, texturile şi alte caracteristici pentru a aduna informaţii. în domeniul medical, computerul va "vedea" mai multe detalii şi informaţii decat doctorii în planşele rezultate în urma testelor de rezonanţă, precum radiografiile. Spre exemplu, un computer va putea diferenţia rapid ţesutul bolnav de cel sănătos în urma unui test de rezonanţă magnetică, cred inginerii companiei americane. Computerele vor dobandi de asemenea auz, fiind capabile să interpreteze sunete pe care urechea umană nu le aude sau nu le poate înţelege. Spre exemplu, IBM consideră că în 2018 un smartphone va putea interpreta cu acurateţe sunetele scoase de un nou-născut. În viitorul apropiat, computerele nu numai că vor putea detecta dacă un bebeluş este deranjat de ceva, ci vor stabili chiar dacă îi este foame, este obosit sau îi este cald, anticipează IBM. Gustul şi mirosul, simţuri în prezent greu de imaginat că ar putea înzestra un computer, sunt de asemenea la mică distanţă de realitate.

Finanţele s-au împrumutat la costuri în scădere

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat, luni, 1,08 miliarde lei prin vanzare de certificate de trezorerie cu maturitate de un an, peste suma programată, iar costurile de finanţare au scăzut uşor, la 6,24%, de la 6,33% pe an acceptat săptămana trecută. Valoarea indicativă a emisiunii de luni a fost de 700 milioane lei, iar cererea totală s-a ridicat la 1,75 miliarde lei. La precedenta licitaţie pentru certificate de trezorerie pe un an, derulată lunea trecută, Finanţele au acceptat să plătească un randament mediu de 6,33% pe an. Atunci, ministerul a atras întreaga sumă vizată, iar randamentul mediu a avansat uşor, de la 6,29% pe an în licitaţia anterioară. Randamentele acceptate de Ministerul Finanţelor au scăzut joi pentru prima oară din luna mai, întrerupand trendul ascendent început în luna mai, cand BNR a decis să nu mai reducă rata dobanzii de politică monetară. Totodată, cererea pentru obligaţiunile vandute de Finanţe a urcat semnificativ. Ministerul Finanţelor Publice a redeschis joi două emisiuni cu scadenţe pe doi ani şi, respectiv, cinci ani, prin care a atras în total 2,07 miliarde lei, de peste trei ori mai mult decat a anunţat iniţial. Trezoreria intenţiona să atragă în luna decembrie 3,1 miliarde lei prin vanzarea de titluri de stat pe piaţa internă, uşor sub suma împrumutată în luna noiembrie, de 3,5 miliarde lei. De la începutul acestei luni, MFP a atras deja împrumuturi de 4,65 miliarde lei.

Evaziunea fiscală costă Grecia 5% din PIB

Grecia ar putea genera venituri bugetare echivalente cu 5% din PIB dacă reformează colectarea taxelor şi reduce evaziunea, a declarat comisarul european pentru taxe, Algirdas Semeta, publicaţiei elene Kathimerini. Guvernul de la Atena intenţionează să introducă anul următor mai multe reforme pentru combaterea evaziunii, în contextul eforturilor de a consolida bugetul statului. Zona euro a convenit, săptămana trecută, eliberarea unor fonduri de aproape 50 de miliarde de euro pentru Grecia, reprezentand tranşe amanate. Potrivit specialiştilor, economia gri a Greciei a reprezentat circa un sfert din PIB anul trecut, cel mai ridicat nivel din UE. În Grecia este o practică comună ca micile afaceri să raporteze vanzări mai mici decat cele reale, pentru a plăti TVA mai puţin. La nivel UE, se pierd anual circa 1.000 de miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale. încasarea unei părţi a acestor venituri ar ajuta statele europene să-şi revină economic mai uşor, a spus comisarul.

Spaniolii au ajuns să muncească fără să fie plătiţi

Spaniolii, bugetari sau angajaţi în sectorul privat, nu mai pot conta pe plată pentru munca depusă, descurcandu-se din venituri sporadice, dar continuă să lucreze în speranţa că vor încasa banii din urmă şi evită să se plangă pentru a nu-şi pierde locurile de muncă. Spania trece prin cel de-al patrulea an consecutiv de criză economică, iar angajatorii, fie ei companii private sau regii publice, nu reuşesc să-şi plătească angajaţii la timp, potrivit unui reportaj realizat de New York Times. "În zilele cand eşti plătit, este ca şi cum soarele ar fi răsărit de trei ori. Este o zi plină de bucurie", spune Ana Maria Molina Cuevas (36 de ani), care lucrează de doi ani la o fabrică de ceramică din Valencia şi are de încasat aproape 10.000 de euro de la angajator în contul salariilor neplătite. Compania este în faliment. Persoanele aflate în această situaţie continuă să meargă la muncă, din speranţa că îşi vor încasa banii din urmă şi totodată de teamă că nu vor găsi un alt job. Majoritatea perseverează şi evită să se plangă, refuzand să spună la ce companii lucrează pentru a-şi proteja angajatorii şi locurile de muncă, şi încearcă să facă faţă cheltuielilor prin cecurile primite ocazional şi plăţile parţiale încasate la date neregulate, fără a avea vreo certitudine că vor mai recupera datoriile de la angajator.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.