MOZAIC ECONOMIC: Ce scrie Ponta în Washington Post despre problemele fiscale
"Pe 6 noiembrie, alegătorii din Statele Unite au transmis liderilor lor un mesaj privind viitoarea direcţie economică a Americii. Europa trece în prezent printr-un proces similar, fiecare ţară în parte. În Romania au loc alegeri legislative duminică", scrie premierul în deschiderea articolului. Realegerea preşedintelui Barack Obama în noiembrie a reprezentat o victorie a principiilor consolidării fiscale şi creşterii economice inteligente.
Tot mai mulţi europeni îşi exprimă, de asemenea, dorinţa pentru aceste politici, scrie premierul. "Romania a fost una dintre ţările din Europa cel mai puternic lovite de criza economică. Programul de austeritate pus în aplicare la momentul respectiv a fost un răspuns de moment şi nu foarte bine calculat, cu un impact social şi economic devastator asupra economiei. Profesorii şi doctorii au fost trecuţi la niveluri de salarizare mai scăzute decat cele pentru muncitorii necalificaţi, iar Romania s-a confruntat cu o emigraţie masivă a clasei de mijloc", afirmă el.
Uniunea Social Liberală (USL) a venit la guvernare în mai şi a prioritizat imediat un plan sustenabil de acţiune bazat pe creştere inteligentă, incluzivă, cu un echilibru potrivit între disciplina bugetară strictă şi recuperarea economică, între creştere şi dezvoltare socială, potrivit sursei citate. "Guvernul nostru rămane ferm angajat în privinţa echilibrării bugetului şi consolidării bugetare. Datoria guvernamentală a scăzut începand din mai şi am redus deficitul bugetar de la 4,1% din PIB anul trecut la 2,2% din PIB pentru acest an. Ambii indicatori au fost apreciaţi de Fondul Monetar Internaţional. în acelaşi timp, am pus în aplicare măsuri de susţinere a companiilor, vizand susţinerea creşterii şi crearea de locuri de muncă. Am reformat rambursările de TVA pentru a ajuta afacerile mici, am redus evaziunea fiscală şi am început să abordăm unele dintre cele mai bine protejate şi mai întunecate aranjamente financiare ale ţării. Taxele au rămas scăzute şi, parte a pachetului de reforme economice, am planificat noi scutiri de taxe pentru companii, pentru a promova investiţiile şi crearea de locuri de muncă. Am reuşit toate acestea în contextul unui climat economic european care pare să se fi înrăutăţit", afirmă Ponta. Europa a înregistrat o amplificare a frustrării populaţiei în privinţa eşecului austerităţii de a asigura echilibre fiscale solide şi locuri de muncă. Alegătorii din Danemarca, Franţa, Olanda, Lituania şi Romania şi-au pus încrederea în guverne pro-UE, progresive, cu programe economice precum al Romaniei, respingand politica populistă bazată pe xenofobie şi protecţionism, scrie premierul.
Regele asfaltului mai stă în închisoare cel puţin 7 zile
Contestaţia lui Nelu Iordache la decizia arestării preventive a fost amanată de instanţă pentru 14 decembrie.
Curtea de Apel Bucureşti a amanat, ieri, pentru 14 decembrie judecarea contestaţiei lui Nelu Iordache la decizia arestării preventive în dosarul în care este cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad. Instanţa trebuia să judece vineri recursul omului de afaceri Nelu Iordache, patronul firmei Romstrade, la decizia de arestare preventivă pentru 29 de zile dispusă de Tribunalul Bucureşti în 2 decembrie. Nelu Iordache a cerut amanarea judecării cauzei pentru a-şi putea angaja apărători, precizand că nu a mai continuat contractele cu avocaţii pe care i-a avut pană la momentul reţinerii sale de către procurorii DNA. Instanţa a admis cererea lui Nelu Iordache şi a dispus amanarea judecării recursului pentru 14 decembrie, din lipsă de apărare. Tribunalul Bucureşti a decis, în 2 decembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a omului de afaceri Nelu Iordache, la propunerea procurorilor DNA care îl cercetează pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad, delapidare, fals în înscrisuri şi spălare de bani.
Decizia a fost contestată de patronul Romstrade la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide definitiv dacă Nelu Iordache răman în continuare în arest sau va fi cercetat în libertate. Tribunalul Bucureşti arăta, în motivarea arestării preventive a lui Nelu Iordache, că acesta, odată lăsat liber, ar putea comite alte infracţiuni de genul celor pentru care este cercetat şi că problema absorbţiei fondurilor europene şi a fraudelor comise la folosirea lor este de maximă actualitate. Instanţa a mai notat în motivare că, în faţa organelor de urmărire penală, Nelu Iordache "a avut iniţial o atitudine sinceră, arătand că recunoaşte în totalitate săvarşirea tuturor faptelor ce se reţin în sarcina sa, regretand comiterea acestora (...) şi dorind chiar să dea informaţii care să ducă la identificarea altor persoane care au comis fapte de corupţie". Ulterior, Iordache şi-ar fi schimbat atitudinea, potrivit judecătorilor. Astfel, în faţa instanţei, "după formularea propunerii de arestare preventivă, inculpatul şi-a modificat substanţial poziţia, negand comiterea oricărei infracţiuni şi încercand să ofere diverse explicaţii cu privire la activităţile ilicite de care era acuzat", se arată în motivare.
Procurorii anticorupţie îl acuză pe Nelu Iordache de faptul că, în calitate de administrator al firmei SC Romstrade SRL, ar fi schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia sumei de 25 de milioane de lei, bani încasaţi în vederea proiectării şi execuţiei lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac - Arad, lucrare finanţată în proporţie de 85 la sută din fondul de coeziune al Uniunii Europene. Cea mai mare parte din suma destinată pentru construcţia autostrăzii, respectiv 9.724.780 de lei, ar fi fost folosită pentru achitarea unor datorii ale societăţilor în care Nelu Iordache era direct interesat, plăţi făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. Alţi 9.861.000 de lei au fost retraşi în numerar, "cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vanzare-cumpărare fictive", susţin procurorii anticorupţie.
Paradisurile fiscale vor fi trecute pe o listă neagră
Comisia Europeană (CE) recomandă statelor membre să identifice, utilizand criterii comune, paradisurile fiscale şi să le plaseze pe "liste negre" naţionale, dar şi să gestioneze problemele ce permit unor firme să evite plata impozitelor la un nivel just. Potrivit Reprezentanţei CE, Comisia a prezentat, joi, un plan de acțiune pentru a reacționa mai eficient la nivelul UE împotriva evaziunii și a fraudei fiscale. Planul conține un set de măsuri cuprinzător, care vizează atat prezentul, cat și viitorul, fiind destinat să ajute statele membre să își protejeze bazele de impozitare și să recupereze miliarde de euro care li se cuvin în mod legitim, se arată într-un comunicat remis presei. "Aproximativ o mie de miliarde de euro se pierd anual în UE prin evaziune și fraudă fiscală. Această sumă nu este doar o pierdere scandaloasă de venituri foarte necesare, ci și o amenințare la adresa impozitării corecte. în timp ce statele membre trebuie să înăsprească măsurile naționale de combatere a evaziunii fiscale, doar aplicarea de soluții unilaterale nu va da rezultate. în cadrul unei piețe unice, într-o economie globalizată, neconcordanțele și lacunele din legislațiile naționale devin instrumentele celor care caută să se sustragă de la plata impozitelor. Prin urmare, este esențială o poziție puternică și coerentă a UE împotriva evazioniștilor și a celor care îi favorizează", a declarat comisarul european pentru impozitare, Algirdas Šemeta.
Ca primă acțiune imediată, CE a adoptat două recomandări menite să încurajeze statele membre să ia măsuri imediate și coordonate cu privire la anumite probleme stringente. Prima recomandare, arată sursa citată, prevede o poziție puternică a UE împotriva paradisurilor fiscale, care este mai fermă decat măsurile internaționale actuale. Statele membre sunt încurajate să identifice, utilizand criterii comune, paradisurile fiscale și să le plaseze pe "liste negre" naționale. De asemenea, sunt prezentate măsuri detaliate destinate să convingă aceste țări din afara UE să aplice standardele de guvernanță ale UE.
Construcţiile au intrat pe creştere
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele zece luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atat ca serie brută cat şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,1%, respectiv cu 3,4%, potrivit datelor anunţate vineri de INS. Pe elemente de structură, la lucrările de construcţii noi volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 10,7% ca serie brută. S-au înregistrat scăderi la lucrările de reparaţii capitale (13,5%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (11,8%). Pe obiecte de construcţii, indicatorul a scăzut la clădirile rezidenţiale şi la cele nerezidenţiale cu 12,2%, respectiv cu 3,3%. La construcţiile inginereşti, volumul lucrărilor de construcţii a avansat cu 8,6%. În octombrie faţă de luna anterioară volumul lucrărilor de construcţii (serie brută) a fost mai mare cu 5,5%, iar ca serie ajustată a urcat cu 0,7%. Comparativ cu octombrie 2011 scăderile au fost de 5,1% (serie brută) şi 6% (serie ajustată).
Locomotiva Europei franează brusc
Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, a revizuit puternic în scădere estimarea de creştere economică a ţării pentru anul următor, după ce criza datoriilor a împins zona euro în recesiune, iar avansul economiei mondiale a încetinit, potrivit Bloomberg. Bundesbank a revizuit proiecţia pentru 2013 la 0,4%, de la 1,6%, cat anticipa în iunie, şi a avertizat că economia, cea mai mare din Europa, va avea un plus la PIB de numai 0,7% în acest an. Prognoza anterioară pentru creşterea economică din acest an era de 1%. Economia germană se va contracta în ultimul trimestru al acestui an şi va stagna în primele trei luni ale anului următor, potrivit Bundesbank. în 2014, PIB ar urma să avanseze cu 2014. "Perspectivele economice s-au înrăutăţit pentru Germania, ca rezultat al unei ajustări severe în părţi ale zonei euro şi a încetinirii economiei mondiale. Totuşi, există o speranţă rezonabilă că perioada economică slabă nu va dura prea mult pentru Germania, iar ţara va reveni pe creştere", se arată în raporul Bundesbank. Încrederea mediului de afaceri a crescut în noiembrie, iar comenzile pentru fabrici, un indicator al viitoarei producţii, au avansat în octombrie, în contextul cererii puternice din afara zonei euro. Uniunea monetară, cea mai mare piaţă de export as Germaniei, a intrat în recesiune în trimestrul al treilea.
Resursele de energie electrică au scăzut cu 3% 
Resursele de energie primară au scăzut în primele zece luni cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cele de energie electrică s-au diminuat cu 3%, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Resursele de energie electrică au fost de 49,825 miliarde KWh, în scădere cu 1,522 miliarde KWh (3%), evoluţie determinată în principal de reducerea producţiei, cu 1,752 miliarde KWh (3,5%). Producţia din termocentrale a fost de 27,036 miliarde KWh, în creştere cu 2,2%. Producţia din hidrocentrale a însumat 10,52 miliarde KWh, în scădere cu 23,2%, iar cea a centralei nucleare de la Cernavodă a totalizat 9,486 miliarde KWh, mai redusă cu 2,4%. Producţia din centralele electrice eoliene în perioada analizată a crescut cu 1,076 miliarde KWh, la 2,005 miliarde KWh.
Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 43,858 miliarde KWh, cu 0,2% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2011. Iluminatul public a înregistrat o creştere cu 6%, iar consumul populaţiei a urcat cu 1,1%. Exportul de energie electrică a fost de 640,6 milioane KWh, în scădere cu 72,1%.
