Economic

MOZAIC ECONOMIC: O insolvenţă scandaloasă

Ziarul de Vrancea
26 nov 2012 1354 vizualizări
Acţionarul majoritar al Uztel acuză "abuzuri fără precedent" în procedura de insolvenţă

Acţionarul majoritar al Uztel Ploieşti, Asociaţia Uztel, acuză Euro Insol, ANAF şi reprezentanţi ai Justiţiei de "abuzuri fără precedent" asupra producătorului de utilaje petroliere, care ar viza vanzarea activelor acestuia, prin lichidare, la preţuri derizorii, şi "dezindustrializarea Romaniei". "Timp de mai mulţi ani, mai multe persoane şi societăţi au acţionat cu premeditare, avand conexiuni şi în Justiţie, pentru aducerea Uztel pe pierdere, cu scopul de a o falimenta şi de a valorifica activele industriale prin lichidare, la preţuri derizorii", a declarat într-un comunicat preşedintele asociaţiei, Constantin Trestioreanu. Uztel este în insolvenţă din 2010. Administratori judiciari au fost desemnate firma Euro Insol Bucureşti, care se ocupă şi de insolvenţa Hidroelectrica, şi Euroinsol Consulting SPRL Ploieşti. Potrivit comunicatului, Euroinsol Consulting, reprezentată prin Alina Maer, şi Euro Insol, reprezentată prin Remus Borza, nu respectă o decizie a instanţei şi îi interzic ilegal administratorului special al companiei din Ploieşti să îşi exercite dreptul de administrare a societăţii. Abuzul administratorilor judiciari a fost înlesnit de erori comise de instanţa de judecată, care consideră Uztel ca fiind falită, deşi compania nu este în faliment, potrivit sursei citate. "La acest abuz au contribuit ANAF, prin directorul Direcţiei juridice, Ioana Toma, şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova, prin directorul executiv Nicolae Popovici şi consilierul juridic Marius Georgescu, care au solicitat în mod nelegal ca administarea societăţii să fie în sarcina administratorului judiciar", susţine Asociaţia Uztel. Acţionarul firmei din Ploieşti acuză administratorii judiciari şi că îşi însuşesc ilegal 3% din sumele recuperate de la datornicii Uztel. Asociaţia susţine şi că planul de reorganizare, care ar urmări "falimentul Uztel şi lichidarea activelor", a fost declarat nelegal de către Curtea de Apel Craiova. Uztel este cel mai vechi producător de echipament şi utilaj petrolier din Europa, fondat în 1904 de Standard Oil SUA, fiind unul dintre principalii furnizori de echipament petrolier pentru OMV Petrom, ABB Franţa, Deep Drill Olanda, Wood Group Venezuela, PT Inti Fajar Indonezia, Turkmenneft Turkmenistan. Principalii acţionari ai companiei sunt Asociaţia Uztel (83,8%) şi Array Holding SUA (5,03%).

Creditul pentru firme şi populaţie a intrat ieri la apă

Soldul creditului neguvernamental a scăzut în octombrie cu 0,3% faţă de septembrie, la 230,106 miliarde lei, diminuandu-se atat împrumuturile în lei cat şi cele în valută, potrivit datelor anunţate luni de Banca Naţională a Romaniei (BNR). În termeni reali, reducerea soldului creditului neguvernamental a fost de 0,6%. "Creditul în lei s-a diminuat cu 0,3% (-0,6% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a redus cu 0,3% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,4%). La 31 octombrie 2012, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 4,1% (-0,8% în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2011, pe seama majorării cu 4,7% a componentei în lei (-0,2% în termeni reali) şi cu 3,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 1,1%), arată BNR, într-un comunicat. Creditul guvernamental a scăzut în octombrie cu 0,8%, la 77,751 miliarde lei, faţă de septembrie, dar comparativ cu octombrie 2011 este mai mare cu 22,9%, sau 17% în termeni reali. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în octombrie cu 0,4% faţă de septembrie, pană la 194,944 miliarde lei. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,1%, la 74,996 miliarde lei. La 31 octombrie depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 8,2% (3,1% în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2011. Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 0,8%, la 49,875 miliarde lei. La 31 octombrie 2012 depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au redus cu 0,3% (-5% în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2011. Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 1,6%, pană la 70,072 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 1,5%, la 15,448 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 16,2% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 10,8%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 14,9% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 9,5%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice exprimate în lei s-au majorat cu 18,9% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice au crescut cu 13,3%).

Patronii cer liberalizarea imediată a preţului gazelor

Preţul gazelor ar trebui liberalizat în termen de 60 de zile, iar statul să sprijine populaţia şi firmele de creşterea tarifelor, apreciază Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). "AOAR susţine liberalizarea completă în termen de 60 de zile a preţului gazelor naturale, perioadă în care acesta se va stabiliza la un nivel dat de raportul cerere/ofertă. Liberalizarea preţului se va face prin adăugarea unei redevenţe care să aducă preţul de piaţă de la 160 dolari/1.000 metri cubi la, de exemplu, la 400 dolari/1.000 metri cubi. Redevenţele se fac venit la buget, fiind încasate de la distribuitorii de gaze, care vor factura consumul de gaze la preţul final rezultat, atat populaţiei cat şi companiilor", potrivit unui comunicat al asociaţiei.

Consumatorii casnici ar urma să fie primească de la stat vouchere valorice care să acopere diferenţa de preţ, în timp ce companiile vor fi compensate, tot de stat, pentru cheltuielile suplimentare cu achiziţia gazelor, în funcţie de programele de creştere a eficienţei energetice pe care le vor derula şi a volumului investiţiilor asumate. "AOAR apreciază că aplicarea procedurii propuse elimină «coşurile» de preţ practicate azi pe piaţa de gaze din Romania, elimină deciziile discutabile ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei privind preţul reglementat şi toate aranjamentele individuale netransparente", se mai spune în comunicat. Guvernul a agreat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europerană un caledar de liberalizare a preţului gazelor, prin renunţarea treptată la tarifele reglementate. Preţurile ar urma să fie complet dereglementate în 2018.

Doi mitropoliţi, cercetaţi pentru conturi nedeclarate

Departamentul de criminalitate economică al Ministerului de Finanţe de la Atena investighează un caz de evaziune fiscală în care sunt implicaţi doi mitropoliţi ai Bisericii Ortodoxe a Greciei care au în conturi "zeci de milioane de euro", bani proveniţi inclusiv din donaţii. Autorităţile elene au descoperit că mitropoliţii Chrisostomos de Peristeri şi Kirillos de Thessaliotida, Fanari şi Pharsalos au "zeci de milioane de euro" în conturile bancare, scrie publicaţia locală Ethnos, citată de RIA Novosti. Banii, proveniţi din donaţii, chirii percepute pentru proprietăţi imobiliare şi investiţii, au fost plasaţi şi în conturi ale rudelor, investigate, de asemenea, de autorităţi. Anchetatorii au informat că deţin o listă cu zeci de oficiali ai Bisericii şi preoţi care au peste 100.000 de euro în conturi din Grecia sau din afara ţării, potrivit Ethnos. Biserica Ortodoxă din Grecia a afirmat că informaţiile apărute în publicaţia Ethnos ar putea fi parte a unei campanii de presă deliberate cu scopul defăimării Bisericii şi a recomandat să nu fie trase concluzii pană la finalizarea investigaţiei. Un purtător de cuvant al conducerii Bisericii Ortodoxe a Greciei a declarat agenţiei Romfea.gr că informaţiile din presă ar putea "urmări anumite scopuri".

Biserica a anunţat că problema va fi adusă în faţa Sfantului Sinod doar după prezentarea rezultatelor investigaţiei. Grecia a fost nevoită să ceară două programe succesive de ajutor financiar extern, însumand 240 de miliarde de euro, după ce îndatorarea foarte ridicată a statului a adus ţara aproape de faliment. Programele de ajutor extern au fost condiţionate de măsuri dure de austeritate, între care reduceri de salarii şi pensii, precum şi concedieri în sectorul de stat. Evaziunea fiscală a fost identificată ca o posibilă sursă de venituri importante pentru stat, însă autorităţile nu au reuşit să obţină încasările estimate.

Microsoft debarcă cu magazinele sale în Europa

Microsoft se pregăteşte să-şi extindă în Europa reţeaua de magazine retail, utilizată în SUA, Canada şi Puerto Rico pentru promovarea brandului şi comercializarea produselor software şi a computerelor şi gadget-urilor care rulează sistemele de operare Windows dezvoltate de companie. Microsoft a discutat cu mai mulţi proprietari din Marea Britanie, vizand spaţii comerciale pentru a deschide încă de anul viitor primele magazine. Compania este încrezătoare că va reuşi să deschidă primele unităţi în 2013, a afirmat o sursă apropiată discuţiilor, citată de Financial Times, preluat de The Verge. Decizia finală privind extinderea reţelei de magazine Microsoft în Europa depinde de o ultimă analiză a performanţei reţelei retail din Statele Unite. Contactat de Financial Times, un purtător de cuvant al compainei a refuzat să comenteze informaţiile. Microsoft vinde în magazinele sale pachete software precum Windows şi Office, produse hardware proprii ca tableta Surface cu Windows 8 sau consola Xbox, dar şi gadget-uri ale partenerilor ce rulează sistemele de operare ale companiei, precum smartphone-urile Nokia şi HTC cu Windows Phone 8 sau PC-uri cu Windows 8.

Vanzările din SUA de Black Friday: 59 miliarde dolari

Cheltuielile totale ale americanilor în cele patru zile ale campaniei Black Friday, care marcheză startul sezonului de vanzări de iarnă, au crescut cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 59,1 miliarde dolari, iar vanzările online au depăşit vineri pentru prima dată 1 miliard de dolari. Retailerii au raportat un avans consistent al vanzărilor în weekend-ul Black Friday, care începe joi seara de Ziua Recunoştinţei şi se încheie duminică, cu mai mulţi clienţi în magazine, dar şi un interes mai ridicat pentru discount-urile oferite online, scrie cotidianul Wall Street Journal. Avansul cheltuielilor nu a fost însă la fel de robust ca în anul anterior, iar unii indicatori au arătat declinul vanzărilor în magazine în ziua de vineri, Black Friday, ridicand semne de întrebare dacă nu cumva strategiile retailerilor atrag în aceast interval cheltuieli care ar fi avut loc în următoarea perioadă. Retailerii cu prezenţă online solidă au fost cei mai bine poziţionaţi pentru a caştiga: pentru prima dată, mai mult de jumătate din consumatori au afirmat că au cumpărat de pe internet în cele patru zile. Doar vineri, cheltuielile online au trecut, pentru prima dată, de 1 miliard de dolari, potrivit datelor firmei de analiză comScore Inc.

Germania "ţine ostatică" Europa de Est

Criza datoriilor suverane din zona euro afectează economia Germaniei, iar încetinirea celei mai mari economii a lumii creşte riscurile şi pentru perspectivele de creştere ale Europei de Est, afirmă analişti consultaţi de CNBC. Germania este cel mai mare partener comercial pentru Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia şi Slovenia, cu circa 25% din livrările la extern poloneze şi 30% din cele ale Cehiei avand ca destinaţie piaţa germană, potrivit Moody's Investor Service. În consecinţă, ţările din Europa de Est cu economii orientate către export, precum Cehia şi Slovacia, sunt vulnerabile la fluctuaţiile cererii din Germania, a declarat Katarzyna Rzentarzewska, analist la Erste Bank. "Este adevărat că Cehia, Slovacia şi, într-o măsură mai redusă, Ungaria sunt expuse puternic faţă de Germania", afirmă Rzentarzewska. Vulnerabilitatea Poloniei este mai redusă, întrucat cererea internă a fost, constant, stalpul creşterii, a spus analistul Erste. "Toate economiile din Europa de Est sunt afectate de recesiunea din zona euro şi încetinirea economiei germane, dar amploarea impactului este diferită", a adăugat Rzentarzewska.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.