Economic

MOZAIC ECONOMIC: Cel mai scump loc de parcare din lume face 640.000 de dolari

Ziarul de Vrancea
22 nov 2012 618 vizualizări
Proprietatea se află în Hong Kong şi este deţinută de către Jacinto Tong, CEO la compania de imobiliare Gale Well Group

Ascunsă în jungla de zgarie-nori din Hong Kong, cea mai scumpă piaţă imobiliară din lume, o proprietate de 640.000 de dolari aşteaptă un cumpărător în căutare de chilipiruri. Pentru Hong Kong, suma pare ridicol de mică, mai ales pe o piaţă unde preţurile de pe piaţa imobilară s-au dublat în ultimii doi ani, notează CNN Money. Proprietatea în cauză nu este însă o locuinţă sau un birou, ci un spaţiu de parcare. La 5.000 de dolari pe metru pătrat, acesta este cel mai scump loc de parcare din lume, deţinut şi folosit în ultimii 10 ani de Jacinto Tong, CEO la compania de imobiliare Gale Well Group. Alintat de presă drept "magnatul locurilor de parcare", Tong vorbeşte cu exuberanţă despre "nepreţuita" sa proprietate. "Cred că este cel mai bun loc de parcare pe care l-am ocupat vreodată. Poţi ajunge direct la birou, la lift. în numai 20 de paşi. 20 de paşi!", exclamă executivul. Gale Well Group deţine sute de spaţii rezidenţiale şi comerciale în Hong Kong, iar Tong are două locuri de parcare, pe care se laudă că ar putea încasa 1,3 milioane de dolari. "Aici nu ne deranjează să plătim mai mult. Dar nu mă grăbesc să vand", spune el. Potrivit celui mai recent sondaj privind preţurile locurilor de parcare efectuat de Colliers International, Hong Kong are cele mai scumpe chirii din regiunea Asia-Pacific. Preţul mediu al unui loc de parcare în Hong Kong a fost anul trecut de 744,72 dolari pe lună, urmat la mai puţin de un dolar diferenţă de Tokyo. Principalul motiv al preţurilor uriaşe de pe piaţa imobiliară din Hong Kong este reglementarea dură impusă de guvern în acest sector. Mulţi analişti consideră că piaţa imobiliară rezidenţială din Hong Kong este un balon pe cale de a se sparge. Pentru a-l desumfla încet, fără riscuri, guvernul a introdus începand din noiembrie 2010 o serie de relgmenetări stricte, care îngreunează achiziţiile sau vanzările rapide în scopul speculei. Reglementările au avut rezultate, numărul tranzacţiilor cu locuinţe scăzand cu 31% în ultimele 23 de luni. Efectul secundar este însă tranziţia investitorilor către spaţii comerciale, inclusiv locurile de parcare, care nu sunt încă strict controlate de stat. Astfel, numărul tranzacţiilor cu locuri de parcare a crescut cu 25% în aeeaşi perioadă, în timp ce volumul pieţei proprietăţilor industriale şi comerciale a avansat cu 16%. În primele 11 luni ale acestui an, suma tranzacţiilor pe piaţa spaţiilor de parcare din Hong Kong a fost de de 751 milioane de dolari, faţă de 525 milioane de dolari în întreg anul 2010.

Guvernul majorează pragul achiziţiilor publice directe

Pragul valoric al contractelor de la care autorităţile pot cumpăra direct produse, servicii sau lucrări, fără să fie obligate să iniţieze licitaţii publice, va fi majorat în şedinţa de marţi a Guvernului şi urmează să fie aplicat la noul nivel începand cu 1 ianuarie 2013. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Lucian Dan Vlădescu, a precizat, ieri, că propunerea sa este ca pragul achiziţiilor directe să fie dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro, dar decizia finală va aparţine Guvernului. Intenţia Guvernului de a dubla pragul achiziţiilor directe a fost anunţată la sfarşitul lunii iulie. "Este iniţiativa mea personală şi am susţinut-o începand cu luna iunie a acestui an. Proiectul de act normativ are în vedere ridicarea acestui prag de la 15.000 la 30.000 de euro, decizia finală va fi însă a Guvernului, dacă va fi operată această modificare a pragului sau nu", a afirmat Vlădescu. Întrebat care sunt argumentele ridicării acestui prag în condiţiile în care, în cazul programelor finanţate din fonduri europene, Comisia Europeană a reclamat numeroase nereguli şi chiar fraude în sistemul de achiziţii publice, preşedintele ANRMAP a susţinut că valoarea achiziţilor directe este mică în raport cu suma totală a achiziţiilor publice. Potrivit statisticii ANRMAP, cuantumul procedurilor de achiziţie publică situate între 1 euro şi 30.000 de euro este de 17% din totalul procedurilor, iar ca valoare reprezintă 0,97% din suma achziţiilor publice.

Vlădescu a invocat totodată ca argument faptul că de multe ori o procedură de achiziţie publică generează cheltuieli mai mari din partea autorităţii contracte decat atunci cand aceasta realizează o achiziţie directă. În cazul pragurilor pentru achiziţiile publice cu proceduri, preşedintele ANRMAP a declarat că valorile au fost corelate ultimului Regulament european în domeniu. Conform modificărilor ce vor fi aduse sistemului de achiziţii publice, orice achziiţie directă mai mare de 5.000 euro va trebui notificată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), sub rezerva unei amenzi de 2.000 lei pentru autoritatea contractantă. Peste pragul de 30.000 euro, autoritatea contractantă poate aplica procedura de cerere de oferte în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mică decat echivalentul în lei al sumei de 130.000 euro pentru contractul de furnizare şi cel de servicii şi de 5 milioane euro pentru contractul de lucrări.

WSJ: Black Friday nu aduce neapărat cele mai bune oferte

Retailerii prezintă campania Black Friday drept o ocazie de face cumpărături la preţuri imbatabile, valabile numai o zi din an, însă o analiză Wall Street Journal/Decide Inc. relevă că multe produse sunt mai ieftine în alte perioade ale anului. "Consumatorii asociază Black Friday cu preţuri bune, fapt care elimină impulsul de a compara preţurile", explică Rob Docters, consultant pe probleme de preţuri la McKinsey & Co. Astfel, retailerii se bazează pe prejudecăţile consumatorilor legate de Black Friday, pariind că clientul va presupune oricum că preţurile care îi sunt prezentate sunt cele mai avantajose din an. "Cu ocazia fiecărei Black Friday, retailerii îi ademenesc pe consumatori să aştepte la cozi în orele reci ale dimineţii, cu promisiunea unor oferte valabile o singură zi, care nu pot fi întrecute. în fiecare an, consumatorii se întreabă «Oare merită?». Se pare că răspunsul este de multe ori «nu»", notează Wall Street Journal în urma unei analize a celor mai mediatizate oferte, efectuată împreuină cu compania Decide Inc., specializată în agregarea datelor privind preţurile. Studiul relevă că multe dintre cele mai intens promovate oferte de Black Friday se referă la produse care au putut fi cumpărate la preţuri mai mici în anumite perioade din an, uneori chiar de la acelaşi retailer.

Decide Inc. analizează date privind preţurile şi, pe baza trendurilor multianuale descoperite, oferă clienţilor sfaturi despre momentul oportun pentru achiziţionarea produselor pe care le caută. Compania a luat în calcul 500 de oferte "doorbuster" (oferte marketate ca avand preţuri atat de avantajoase încat clienţii "dăramă uşa") prezentate de retailerii din Statele Unite cu ocazia Black Friday din acest an, analiza datelor relevand că aproape o treime dintre produse au fost disponibile la un moment dat în 2012 la preţuri mai reduse. Tradiţia americană Black Friday a devenit cu mult timp în urmă un eveniment care are ca miză mai degrabă convingerea consumatorilor că preţurile sunt atat de bune încat nu pot fi ratate. Retailerii au adoptat de-a lungul timpului diverse tactici, precum reduceri masive de preţ la un stoc limitat de produse sau prezentarea unor discounturi aparent atractive la produse oricum ieftine, care nu afectează semnificativ marja de profit a magazinului.

Instabilitatea legislativă şi lipsa viziunii, principalele probleme în afaceri

Instabilitatea legislativă şi a deciziilor guvernamentale, lipsa unui parteneriat activ între mediul privat şi stat, unui masterplan în infrastructură şi unei viziuni pe termen lung sunt cateva dintre principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri, potrivit preşedintelui Carpatcement. "Ne deranjează cel mai tare lipsa unui mediu predictibil şi stabil, instabilitatea legislativă, a deciziilor guvernamentale, schimbarea lor peste noapte, inclusiv a Codului Fiscal. Nimeni nu se mai gandeşte la găina cu ouăle de aur, ci îi fură ouăle, iar în curand nu o să mai aibă ce să fure", a declarat joi preşedintele Carpatcement Holding, Mihai Rohan, la o conferinţă organizată la BNR privind economia. El a arătat că alte probleme sunt inexistenţa unui mod de organizare şi implementare a programului Guvernului, dar şi a unui parteneriat activ între mediul privat şi stat. "Statul e primul care-şi bate joc de noi prin întarzierea cu plăţile facturilor, e primul care generează blocajul financiar. De asemenea, există o mare corupţie în acordarea de contracte", a spus Rohan.

Omul de afaceri s-a arătat nemulţumit că Romania nu are nicio viziune pe termen lung, invitand toate partidele politice să stea la masa discuţiilor pentru a realiza împreună o astfel de viziune, iar politicienii să spună ce stat ar trebui să avem ca model de urmat. El a evidenţiat că, deşi există un regim de austeritate în prezent, se fac cheltuieli bugetare foarte mari, unele total inutile, precum un parc într-un sat plin cu verdeaţă. Lipsa infrastructurii este alt aspect invocat des de mediul de afaceri, Rohan fiind de părere că acesastă lipsă afectează turismul, agricultura şi alte domenii, fără a se lua măsuri concrete şi rapide. Pentru relansarea economiei, el apreciază că pe langă investiţii trebuie să înceapă să fie stimulat şi consumul, iar avantajele Romaniei, precum Delta, Dunărea şi terenurile agricole şi non-agricole, să fie valorificate. "Aşteptăm legea holdingului, aşteptăm de la cei care vor fi după decembrie (după alegeri - n.r.) să se aşeze la masă şi cu mediul de afaceri să ne sfătuim", a mai spus preşedintele Carpatcement Holding.

Şeful OMV: "Dacă ai gaze de şist, trebuie să le scoţi"

Preşedintele grupului austriac de petrol şi gaze OMV, Gerhard Roiss, consideră că Romania trebuie să exploateze gazele de şist, dacă prospecţiunile geologice indică existenţa unor rezerve semnificative. "Dacă ai gaze de şist, trebuie să le scoţi", a declarat Roiss. Guvernul actual s-a opus exploatării gazelor de şist, şi a instituit, pană la finele acestui an, un moratoriu pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist. Premierul Victor Ponta afirma, în luna iunie, că în decembrie poziţia Executivului faţă de aceste resurse va fi reanalizată.  Exploatarea gazelor de şist este interzisă în mai multe state, în timp ce SUA, care exploataează aceste rezerve la scară largă, au reuşit să crească semnificativ producţia de gaze, în paralele cu reducerea preţului la consumatorii finali. OMV este proprietarul companiei OMV Petrom.

O sentinţă care trimite Argentina iar la pămant

Argentina trebuie să plătească 1,3 miliarde de dolari fondurilor de hedging care au refuzat să restructureze datoriile ţării după default-ul din 2001, potrivit unei decizii a tribunalului newyorkez care judecă procesul intentat de creditori. Decizia ridică probabilitatea unui nou default (intrarea în incapacitate de plată) al Argentinei şi, dacă va fi confirmată de instanţa superioară, ar putea răsturna imunitatea statelor suverane în faţa creditorilor, acceptată în jurisprudenţa internaţională de aproape un secol. Decizia a fost confirmată anterior, în luna octombrie, de o curte federală de apel, care a retrimis însă dosarul judecătorului din prima instanţă pentru a clarifica anumite aspecte, inclusiv datoria Argentinei către grupul de fonduri de hedging, condus de Elliott Associates, "un fond agresiv care are drept caracteristică definitorie acţionarea în justiţie a ţărilor" care îi datorează bani, notează Financial Times. Fondul american de hedging Elliott Associates este cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, cu o deţinere de 15,33% din acţiuni. Argentina a refuzat să respecte decizii similare în trecut, calificand fondurile de hedging drept "vulturi", însă noua decizie merge mai departe, judecătorul extinzand responsabilitatea şi către terţi. Astfel, "agenţii Argentinei şi alte persoane care colaborează în mod activ cu părţile ori cu agenţii lor" sunt răspunzători de respectarea deciziei.

Certificatele de poluare vor putea fi cumpărate direct

Brokerii de pe piaţa de capital vor putea cumpăra certificate de emisii de gaze cu efect de seră direct de la instituţiile statelor în cadrul licitaţiilor organizate pe bursa unică europeană pentru vanzarea acestor certificate, potrivit unui proiect de regulament redactat de CNVM. Din 2013, la nivel european, majoritatea ţărilor vor putea vinde certificatele de emisii de gaze doar prin licitaţii organizate pe bursa European Energy Exchange din Germania, iar brokerii din Romania care vor să participe la licitaţii trebuie să primească o autorizare specială de la CNVM. Pentru obţinerea autorizaţiei respective, firmele de brokeraj trebuie să respecte o serie de cerinţe şi, totodată, să plătească la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) un tarif de 10.000 de lei. Brokerii vor participa direct în nume propriu, urmand să cumpere certificatele şi apoi să le revandă pe o piaţă secundară, şi, totodată, vor avea dreptul să liciteze pentru clienţii lor. Băncile autorizate de Banca Naţională a Romaniei (BNR) au, deasemenea, dreptul să solicite admiterea la licitații pentru a licita în nume propriu sau în numele clienților lor numai după înscrierea acestora în registrul CNVM în calitate de intermediari şi în baza unui atestat eliberat de Comisie. şi în acest caz trebuie întocmite o serie de reguli similare celor aplicabile pentru brokeri şi achitat tariful de 10.000 de lei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.