MOZAIC ECONOMIC: 1,26 miliarde de euro de la UE sunt pe cale să-şi ia zborul
Romania ar putea pierde anul viitor fonduri europene de 1,26 miliarde euro prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), dacă nu va reuşi să o atragă prin proiecte eligibile cofinanţate de UE. "Riscul de dezangajare" pentru anul 2013 este de 1,26 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate ieri de Ministerul Economiei la conferinţa "Perspectivele ultimilor ani de implementare ai POS CCE 2007-2013, în contextul combaterii fraudelor: lecţii învăţate pentru următoarea perioadă de programare!". Suma contractată prin POS CCE pentru 2012-2013 este de 1,37 miliarde de euro. Potrivit Ministerului Economiei, riscul de dezangajate pentru 2012 este de 213,8 milioane de euro. Comisia Europeană (CE) a decis în luna octombrie să presuspende cea mai mare parte din trei programe cofinanţate prin fondurile structurale ale UE, respectiv "Transport", "Regional" şi "Creşterea competitivităţii economice", Romania avand la dispoziţie două luni pentru remedierea deficienţelor.
CE a precizat atunci că măsurile adoptate fac parte dintr-o procedură reglementată de protejare a intereselor financiare ale UE şi a modalităților de utilizare a banilor contribuabililor, Comisia aplicand aceleaşi norme şi standarde pentru toate statele membre. Secretarul de stat în Ministerul Economiei Adrian Ciocănea, a declarat vineri că problema suspendării fondurilor europene va fi rezolvată anul viitor, după evaluările Comisiei Europene. Ciocănea a adăugat că Ministerului Finanţelor Publice ar putea să aloce de la bugetul de stat decontările pentru efectuarea plăţilor către beneficiari. Potrivit Ministerului Economiei, valoarea proiectelor depuse în cadrul POS CCE, incluzand sume de la bugetul de stat şi de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională, este de 39,5 miliarde de lei, în timp ce alocarea prin acest program este de 13,39 miliarde de lei. Nivelul plăţilor este de 2,5 miliarde de lei, reprezentand 18,73% din totalul alocat. Ciocănea consideră că pentru anularea presuspendăarii fondurilor de către CE este necesară transparentizarea modului în care sunt finanţare proiectele, dar şi restructurarea autorităţilor responsabile cu fondurile europene.
A treia soluţie prezentată de Ciocănea este "pregătirea foarte bună" a solicitărilor pentru finanţarea proiectelor înaintate Ministerului Finanţelor Publice. Premierul Victor Ponta a afirmat miercuri că decontarea tuturor facturilor pentru POSDRU ar urma să aibă loc în luna decembrie, cand ar urma să fie deblocate rambursările şi pentru POR, în timp ce programele operaţionale Transporturi şi Creşterea Competitivităţii ar putea fi deblocate anul viitor.
Georgescu: Un nou acord cu FMI se va aproba în februarie
Misiunea FMI de evaluare va reveni la Bucureşti la mijlocul lunii ianuarie, cand se va face ultima analiză a acordului în derulare şi se vor negocia condiţiile noii înţelegeri, care va fi aprobată, cel mai probabil, în luna februarie, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu. "Încheiem în ianuarie acordul actual şi, probabil, în februarie vom avea un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Acest nou acord va asigura responsabilizarea tuturor actorilor", a spus Georgescu la Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen Romania.
Ulterior, ministrul Finanţelor a precizat că misiunea FMI va reveni la Bucureşti în jurul datei de 15 ianuarie, cand va fi cert că este finalizat bugetul pentru anul viitor, indiferent de cine va forma noul guvern. El a explicat că, în funcţie de rezultatul negocierilor, misiunea din ianuarie va pleca la Washington şi cu parametrii noului acord, care ar urma să fie aprobat în boardul FMI în a doua parte a lunii februarie. Acordul încheiat în primăvara anului trecut cu FMI urma să fie finalizat în luna martie 2013, iar închiderea lui anticipată sugerează că vor fi preluate în următoarea înţelegere majoritatea condiţiilor neîndeplinite de partea romană, în principal privind reformele structurale, mai ales programul de privatizări şi de introducere a managementului privat. O echipă de experţi ai FMI, condusă de şeful misiunii Fondului în Romania, Erik de Vrijer, se află la Bucureşti în perioada 6-14 noiembrie pentru discuţii cu autorităţile romane despre evoluţiile economice recente, perspectivele economice, politica fiscală şi monetară şi reformele structurale.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi". Pe fondul alegerilor parlamentare care vor avea loc în 9 decembrie, cea de-a şaptea evaluare a programului convenit prin acordul stand-by cu FMI a fost amanată.
Noul Logan va fi vandut la preţuri de la 6.690 euro
Noul Logan va fi disponibil în Romania începand de la preţul de 6.690 euro (TVA inclusă), iar comenzile pot fi preluate de ieri, a anunţat constructorul auto Dacia. Cele trei modele vor fi lansate marţi pe piaţa romanească. Maşinile vor fi disponibile în scurt timp pe majoritatea pieţelor Dacia din Europa şi bazinul mediteranean, potrivit companiei controlate de grupul francez Renault. Dacia a prezentat la finele lunii septembrie, în prima zi a Salonului Auto de la Paris, noile modele Logan, Sandero şi Sandero Stepway, care se alătură Lodgy, Dokker şi Duster pentru a împrospăta gama de autoturisme oferite de marca romanească. Modelele Sandero şi Sandero Stepway pot fi comandate în Romania de la 1 octombrie, la preţuri pornind de la 6.990 euro, respectiv 10.800 euro, cu TVA inclusă. Noul Logan este introdus la opt ani de la apariţia primului model, care a devenit emblematic pentu Dacia, în timp ce modelul Sandero vine la patru ani de la lansarea modelului.
Încă o bancă este atinsă de flagelul fraudelor
Raiffeisen Bank a depus ieri la DIICOT o plangere penală privind operaţiuni frauduloase descoperite în urma unui control intern la agenţia băncii din Sighetu Marmaţiei, unde directorul unităţii şi alţi angajaţi sunt suspectaţi de delapidare, fals, uz de fals sau complicitate la aceste infracţiuni. "În urma controlului, comisia disciplinară a decis desfacerea contractelor de muncă ale angajaţilor implicaţi, pentru încălcarea normelor şi procedurilor interne, precum şi pentru încălcarea codului de conduită al angajaţilor Raiffeisen Bank", se arată într-un comunicat al instituţiei de credit.
Banca a pus la dispoziţia procurorilor DIICOT informaţiile şi documentele rezultate în urma anchetei interne, urmand să acorde în continuare sprijin organelor de cercetare penală. "Banca are implementate mecanismele antifraudă necesare supravegherii şi controlului respectării reglementărilor legale, precum şi a normelor sale interne. în acest sens avem o bună colaborare cu organele de cercetare penală, pe care le sesizăm ori de cate ori avem informaţii despre o fraudă sau o tentativă de fraudă", a declarat Ionel Fierascu, directorul de Conformitate al Raiffeisen Bank.
Banca a sesizat în ultimii patru ani organele de cercetare penală într-un număr de 119 cazuri de fraudă internă şi externă şi un număr de 182 de tentative de fraudă. De asemenea, în şapte cazuri, banca a acordat sprijin organelor de poliţie pentru organizarea de acţiuni de surprindere în flagrant", se mai spune în comunicat. Altă anchetă DIICOT, mediatizată în ultimele zile, vizează fraude bancare în valoare de 22 milioane euro. Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte al Băncii Romane de Dezvoltare (BRD), Florian Dragoş Diaconescu, fost general al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) şi Daniel Ruse, un personaj al lumii interlope din Olteniţa, sunt cercetaţi în acest dosar, alături de alte 45 de persoane, pentru implicare în obţinerea unor finanţări, în baza unor documente falsificate, din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, pentru proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor firme controlate de liderii grupării, potrivit DIICOT.
Tranzacţie uriaşă la bursă
Mai multe pachete de acţiuni, reprezentand cumulat 3,86% din titlurile Fondului Proprietatea (FP), au fost tranzacţionate vineri la bursă, prin trei deal-uri în valoare cumulată de 282,1 milioane lei (62,5 milioane euro). Cele mai mari pachete, reprezentand cumulat 3,67% din capitalul social al Fondului Proprietatea, au fost fost cedate la ora 11:35, la preţul de 0,53 lei, similar ultimei cotaţii de joi. Cele două deal-uri au fost realizate pentru suma de 268,1 milioane lei (59,3 milioane euro). Anterior, a fost transferat un pachet de titluri reprezentand 0,19% din acţiunile Fondului Proprietatea, pentru 14 milioane lei (3,1 milioane euro). Acest pachet a fost vandut la preţul de 0,529 lei, cu 0,19% sub închiderea de joi. Raportat la preţul la care au fost transferate cele mai mari pachete de acţiuni, capitalizarea bursieră a Fondului este de 7,302 miliarde lei (1,617 miliarde euro). Anterior deal-urilor, pe piaţa principală cotaţia acţiunilor Fondului avansa cu 0,75%, la 0,534 lei, pe un rulaj de doar 196.000 de lei. Titlurile au rămas la 0,534 lei şi după tranzacţiile negociate, iar lichiditatea a ajuns la 316.000 de lei. La finele lunii octombrie, investitorii străini deţineau 51,49% din acţiunile Fondului Proprietatea.
Afacerile din industrie au săltat cu 2,7%
Cifra de afaceri din industrie pe total piaţa internă şi piaţa externă a crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 2,7%, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Evoluţia a fost influenţată de creşterile din industria extractivă (7%) şi din industria prelucrătoare (2,6%). "Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în toate sectoarele: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 13,0%), industria bunurilor de uz curent (plus 5,4%), industria energetică (plus 4,8%), industria bunurilor intermediare (plus 1,7%). Industria bunurilor de capital a scǎzut cu 0,4%", se arată într-un comunicat al INS. În septembrie cifra de afaceri din industrie a crescut faţă de august cu 5,4%, datorită industriei prelucrătoare (5,7%).
Industria extractivă a scǎzut cu 1,5%. Comparativ cu septembrie 2011 indicatorul s-a redus pe ansamblu cu 2,7%, ca urmare a scăderii din industria prelucrătoare, de 2,9%. INS a anunţat vineri şi date privind comenzile noi din industrie, care au scăzut în primele nouă luni cu 0,9%. În septembrie comenzile noi au urcat în termeni nominali faţă de august cu 12,4%, ar comparativ cu septembrie 2011 sunt mai mici cu 10,2%.
Vanzările de ciment sunt în creştere
Vanzările de ciment ale Lafarge în Romania au crescut cu 5,9% în primele nouă luni, susţinute de o tendinţă pozitivă a volumului tuturor activităţilor, potrivit datelor publicate vineri de grupul francez. Tendinţa ascendentă a volumului livrărilor de ciment a avut o contribuţie de cinci puncte procentuale la vanzări, în timp ce alte efecte, precum cel al preţurilor şi cel al mixului de produse, au avut un aport de 0,9 puncte. "Romania a înregistrat o tendinţă pozitivă a volumului la nivelul tuturor activităţilor, atat în trimestrul al treilea cat şi de la începutul acestui an", se arată în raportul financiar al grupului. În Europa Centrală şi de Est (ECE), vanzările totale au coborat cu 1% în primele nouă luni, la 989 milioane de euro. Volumul vanzărilor în regiune a coborat cu 5% în cazul cimentului, a urcat cu 11% pe segmentul agregatelor şi a coborat cu 3% pe cel al betonului.
