Economic

MOZAIC ECONOMIC: Vom avea o creştere economică modestă şi anul viitor

Ziarul de Vrancea
8 nov 2012 671 vizualizări
Previziunea îi aparţine lui Erik de Vrijer, şeful delegaţiei FMI în ţara noastră

Şeful delegaţiei FMI Erik de Vrijer a opinat, în întrevederea cu preşedintele Băsescu, că Romania va avea o creştere economică "modestă" şi în 2013 chiar şi pe fondul unei recolte agricole mai bune, ţinand însă cont de dificultăţile la absorbţia fondurilor europene şi amanarea reformelor structurale. "Ştiţi că creşterea economică anul acesta este cel mai probabil moderată, mai mică decat anul trecut, de asemenea şi din cauza secetei din agricultură. Privind mai departe, ni se pare că creşterea economică va rămane modestă şi în 2013, chiar dacă situaţia din agricultură se va normaliza. Dar, aşa cum ştiţi, sunt dificultăţile în mobilizarea fondurilor europene pentru a finanţa investiţiile, care sunt cheia creşterii, dar mai sunt şi amanările din reformele structurale care vor frana oarecum creşterea anul viitor", a apreciat oficialul FMI.

De asemenea, el a arătat că "provocarea pentru Romania" în perioada următoare este să revină la "o situaţie solidă" privind creşterea economică şi convergenţa cu restul Europei. De Vrijer a menţionat că această misiune a delegaţiei FMI, UE şi Băncii Mondiale este una "de început", înaintea următoarelor alegeri legislative şi formării unui nou guvern, adăugand că se vor întoarce la începutul anului viitor pentru o nouă analiză a situaţiei din Romania. Totuşi, şeful misiunii FMI în Romania a declarat că este lăudabil faptul că Guvernul a reuşit să ţină sub control deficitul bugetar, această realizare creand cadrul pentru ca în 2013 să se facă "o normalizare a politicilor fiscale". "Credem că privind stabilizarea macroeconomică s-au făcut eforturi foarte importante pentru menţinerea sub control a bugetului şi credem că este lăudabil faptul că deficitul se află sub control pentru a fi sub deficitul de 3% pe ESA. Credem că aceasta este o realizare foarte importantă care pregăteşte cadrul pentru ca anul viitor să se normalizeze de asemenea politica fiscală, pentru că vor fi eforturi mai mici pentru reducerea deficitului decat în acest an", a spus oficialul FMI.

De asemenea, el a arătat că situaţia arieratelor e încă dificil de ţinut sub control, iar probleme pentru întreaga situaţie a finanţelor publice ale Romaniei pot fi create şi de corecţiile financiare stabilite de Comisia Europeană pe programele operaţionale care au fost presuspendate anul acesta. "Situaţia arieratelor este încă dificil de ţinut sub control, dar Guvernul a luat măsuri, inclusiv prin rectificarea bugetară. şi noi suntem încrezători că aceste obiective vor fi atinse. Iar situaţia fondurilor europene de anul acesta şi mai departe, cu corecţii financiare, să nu afecteze situaţia finanţelor publice. Cred că trebuie să lucrăm cu Guvernul pentru ca acestea să fie încorporate (în situaţia bugetară n.r.) într-o manieră pozitivă", a afirmat Erik de Vrijer.

Viitorul nu sună bine pentru romani

Romanii au în general o percepţie negativă asupra situaţiei economice actuale şi viitoare, asupra propriilor venituri, a posibilităţilor de angajare pe piaţa muncii şi de a face investiţii majore, potrivit studiului ConfidenceIndex, realizat de Reveal Marketing Research în luna octombrie. Astfel, 58% dintre romani apreciază că situaţia economică s-a deteriorat faţă de acum trei luni şi doar 6,4% văd o îmbunătăţire. Restul de 34,2% percep situaţia economică la fel ca acum trei luni, reiese din studiul prezentat la Bucharest Forum 2012, organizat de Institutul Aspen. Cand se gandesc la viitor, romanii continuă să fie pesimişti, astfel că doar 15,4% cred într-o îmbunătăţire a situaţiei economice, faţă de 46% care evaluează negativ viitorul economic. Romanii sunt pesimişti cu privire la banii pe care îi vor caştiga în următoarele luni, majoritatea considerand că veniturile lor vor stagna sau vor scădea.

Astfel, doar o mică parte din populaţie (13,5%) apreciază că banii încasaţi vor fi mai mulţi. Indicele mai arată că 40,2% dintre romani nu sunt mulţumiţi cu veniturile totale pe care le încasează familiile lor. "Acest rezultat al studiului vine ca o confirmare a datelor vehiculate anterior conform cărora majoritatea romanilor sunt îngrijoraţi cu privire la deprecierea monedei naţionale, creşterii inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. De asemenea, romanii sunt cei mai nemulţumiţi din Europa în ceea ce priveşte gradul de economisire, după ucrainieni, şi alocăm cea mai mare pondere pentru alimente, din venituri, din întreaga Uniune Europeană", se precizează în studiu. În ceea ce priveşte percepţia asupra pieţei muncii, 68,2% dintre romani au aşteptări negative despre posibilităţile actuale de angajare. Astfel, doi din trei romani consideră că există puţine opţiuni în alegerea unui loc de muncă. Deşi la nivel european Romania are cele mai mici rate ale şomajului, cu o valoare medie în primele nouă luni de 7,1%, respondenţii apreciază că sunt puţine locuri de muncă. Mai mult, studiul arată că mai puţin de unul dintre zece romani (8,9%) sunt mulţumiţi de numărul locurilor de muncă disponibile. în ceea ce priveşte evoluţia pieţei muncii în următoarele trei luni, 11,2% dintre aceştia apreciază o creştere a ofertei de locuri de muncă.

AmCham: Fără lideri, Romania se luptă cu ineficienţa sectorului de stat

Romania încă se luptă cu ineficienţa a ceea ce a mai rămas din sectorul de stat, amană an după an proiecte şi este înglodată în datorii pentru generaţiile următoare, în lipsa unor lideri curajoşi şi cu viziune, a declarat, ieri, Sorin Mandruţescu, preşedintele AmCham. "Ce înseamnă viziune şi curaj? în 1990, Polonia avea 42 miliarde dolari datorii externe şi inflaţie de 35%, iar Romania nu avea datorie externă şi aproape 0 inflaţie.Viziunea şi curajul unui om ca Leszek Balcerowicz (autorul reformei economiei poloneze post-comuniste, n,r,), care acum 20 de ani «scandaliza» establishmentul timpului prin terapia de şoc aplicată, ar putea fi un răspuns. Rezultatul după 20 de ani? Romania este o ţară care încă se luptă cu ineficienţa a ceea ce a mai rămas din sectorul de stat, care amană an după an proiecte ca privatizarea pe o bursă, altfel muribundă, a companiilor de stat sau managementul privat, înglodată în datorii pentru generaţiile următoare. Polonia? Nu a ştiut ce înseamnă criza în ultimii trei ani, iar economia s-a dublat în ultimii 20 de ani. Aceasta înseamnă să ai viziune şi curaj pentru ţara ta", a spus preşedintele Camerei de Comerţ Americane în Romania (AmCham), la Business Forum 2012, organizat de Institutul Aspen.

În opinia sa, soluţia ar fi "o singură Romanie", cu oameni politici care lucrează împreună cu mediul de afaceri şi cu partenerii sociali în vederea identificării soluţiilor moderne de creştere a competitivităţii, de alegere inteligentă a priorităţilor şi nu irosirea resurselor în proiecte electorale, precum terenuri de sport în pantă, axarea pe educaţie modernă, pe industrii cu valoare adăugată mare, investiţii în inovaţie, în potenţialul agricol, cu un mediu investiţional prietenos, debirocratizat, cu o administraţie şi o legislaţie orientate spre nevoile investitorilor. Toate acestea plecand de la un leadership real, bazat pe competenţă, integritate, deschis către lume şi dialog şi care să arate compasiune pentru cei care sunt în nevoie, potrivit şefului AmCham."Ce ar trebui de fapt să se afle zilnic pe agenda publică sunt cuvinte ca deficit, fiscalitate, creştere economică, competiţie şi competitivitate, curs, politici monetare, inovaţie, educaţie şi altele de acest gen (...) Termeni ca stabilitatea şi predictibilitatea, deşi au sfarşit prin a fi folosiţi pană la uzură (...) sunt ceea ce interesează oamenii de afaceri, ca dialogul real, de conţinut şi constant, nu unul formal, dar neapărat dus în faţa camerei de luat vederi. Este cel care poate umple golul existent între cele două Romanii - cea politică şi cea economică", a adăugat Mandruţescu.

O sumă uriaşă va fi investită în Europa de Est

Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), Banca Mondială (BM) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au pregătit un plan de acţiune pentru susţinerea creşterii economice în Europa Centrală şi de Est (ECE) care include finanţări de 30 miliarde euro în următorii doi ani. Ţările vizate sunt Romania, Albania, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Macedonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia şi Slovenia. Planul are scopul de a atenua impactul crizei din zona euro asupra economiilor emergente din Europa, se spune într-un comunicat transmis joi şi semnat de preşedinţii celor trei instituţii, Werner Hoyer, Jim Yong Kim şi Sir Suma Chakrabarti. Planul a fost dezvoltat sub incidenţa Iniţiativei de la Viena şi vizează revigorarea creşterii economice prin susţinerea de proiecte din sectorul privat şi cel public, în domenii care includ infrastructura, investiţiile corporatiste şi sectorul financiar. Grupul BEI s-a angajat să participe cu minimum 20 miliarde euro, în timp ce Banca Mondială a alocat 6,5 miliarde euro, iar contribuţia BERD este preconizată la 4 miliarde euro. Instituţiile financiare internaţionale au mai derulat în perioada 2009-2010 un plan asemănător, prin care şi-au asumat angajamente de finanţare de 24,5 miliarde euro în regiune, depăşind ţintele iniţiale, pentru a combate efectele crizei financiare mondiale asupra economiilor emergente europene.

Ponta se laudă că Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă

Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă pană la sfarşitul acestui an, curăţată de contractele bilaterale care au adus-o în situaţie de faliment, a declarat, ieri, premierul Victor Ponta. "Ieşirea din insolvenţă este în faza finală a procedurilor şi va avea loc anul acesta, pană la sfarşitul acestui an. Ceea ce este important este faptul nu doar că iese din insolvenţă Hidroelectrica, ci că iese din insolvenţă curăţată de acele contracte bilaterale care au adus-o în faliment sau aproape de faliment, care au dus-o pe pierdere", a spus Ponta. Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că va publica prospectul de vanzare pe bursă a 10% din acţiunile Hidroelectrica în maximum trei luni după ce compania va ieşi din insolvenţă şi că oferta va fi lansată o lună mai tarziu. Planul avut în vedere de Guvern pentru listarea Hidroelectrica a fost anexat la scrisoarea de intenţie transmisă Fondului în urma misiunii de evaluare din luna august. Listarea Hidroelectrica va fi realizată printr-o majorare a capitalului companiei. Fondul Proprietatea deţine 19,94% din acţiunile Hidroelectrica şi îşi va putea menţine participaţia dacă va subscrie 2,49% din titlurile emise în cadrul majorării de capital.

Oamenii de afaceri aşteaptă cu spaimă deciziile policienilor

Mediul de afaceri a început să depindă excesiv de politică şi nu de evoluţia pieţelor, iar din acest motiv oamenii de afaceri aşteaptă "cu spaimă" deciziile luate de liderii politici, a declarat, ieri, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romania."Mediul de afaceri a început să se gandească şi să depindă excesiv de mult de politică. Afacerile nu mai depind de pieţe, ci de decizia politicului, ne uităm cu spaimă la întalnirile dintre Merkel (cancelarul german Angela Merkel, n.r.) şi Sarkozy (fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, n.r.), la ce face politicul, la ce surprize neplăcute poate aduce politicul afacerilor", a spus Pogonaru la Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen. El a arătat că perioada de criză a adus pentru Romania cinci traume majore care trebuie depăşite, soluţia fiind un pact al clasei policitice pentru stabilizarea mediului economic. "Prima trauma pe care societatea romanească a suferit-o după perioada de boom, cand s-a creat o clasă de mijloc, chiar dacă prin îndatorare, este sărăcirea acestei clase. Scăderea creşterii economice şi reducerea PIB-ului chiar în valoare absolută fac ca plăcinta care se împarte în societate să fie mai mică, fiind a doua traumă. Proporţia tot mai mică a celor care lucrează şi faptul că pe agenda Romaniei nimeni nu discută în mod real problema locurilor de muncă pentru tineri sunt alte traume ", a spus Pogonaru.

Americanii bogaţi pun contabilii la treabă 

Americanii cu venituri mari au intrat într-o cursă contracronometru pentru a-şi feri averile de creşterile de taxe pregătite de administraţie după ce preşedintele Barack Obama a caştigat cel de-al doilea mandat, potrivit unei analize Bloomberg. Confirmarea obţinută de la alegători de liderul de la Casa Albă anunţă menţinerea poziţiei administraţiei în privinţa taxelor. Astfel, guvernul nu va prelungi deducerile şi excepţiile de la impozitare introduse în timpul mandatelor lui George W. Bush, care vor expira la sfarşitul acestui an. Totodată, Obama vrea să crească rata maximă de taxare (aplicată celei mai mari grupe de venit) la 39,6%, de la 35% în prezent, şi să majoreze impozitele aplicate caştigurilor de capital pe termen lung la pană la 23,8%. Totodată, preşedintele vrea să reducă scutirile aplicate taxelor care vizeazã transferurile de proprietate - bani, acţiuni, proprietăţi imobiliare şi orice fel de activ tangibil sau intangibil. "Oamenii deştepţi se pregătesc pentru apusul reducerilor de taxe din era Bush", comentează pentru Bloomberg Jeff Saccacio, partener la PricewaterhouseCoopers, New York. Investitorii bogaţi au aproximativ o lună şi jumătate la dispoziţie pentru a-şi analiza caştigurile şi pierderile înregistrate în urma investiţiilor din ultimii ani, pentru a încerca să contabilizeze cat mai multe venituri în anul 2012 şi să transfere active către moştenitori, a afirmat analistul.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.