MOZAIC ECONOMIC: Angajaţii romani, neprofitabili pentru multinaţionale
Angajaţii romani generează printre cele mai mici venituri brute pentru fiecare euro, dolar sau leu primit de la angajator sub formă de remunerare din Europa Centrală şi de Est (ECE), ceea ce afectează competitivitatea şi atractivitatea Romaniei ca destinaţie pentru investiţii, potrivit PwC. Astfel, indicatorul privind rentabilitatea capitalului uman din Romania a scăzut cu 9% anul trecut, la 1,22 puncte, potrivit studiului PwC Saratoga 2012, marcand a doua reducere consecutivă, după o diminuare de 12% în 2010, la 1,34.
În acelaşi timp, costurile cu forţa de muncă raportate la costurile totale ale companiilor au crescut de la 10,13% în 2010 la 11,45% anul trecut. "Din păcate, companiile romaneşti s-au văzut confruntate anul trecut cu o erodare a profitabilităţii, corelată cu o creştere a costurilor cu forţa de muncă. În acest context, rentabilitatea capitalului uman din Romania a rămas în urma celorlalte state din Europa Centrală şi de Est, acolo unde media este de 1,57. Acest lucru afectează competitivitatea Romaniei şi atractivitatea sa ca destinaţie de investiţii. Pentru redresare este nevoie de controlul costurilor salariale, astfel încat orice nouă creştere să fie la nivelul caştigurilor de productivitate, sau chiar sub acestea", a declarat, într-un comunicat, Horaţiu Cocheci, senior manager, liderul echipei de consultanţă în resurse umane PwC Romania.
Astfel, potrivit datelor PwC, venitul unui angajat cu normă întreagă se ridică la 108.383 de euro pe an, în scădere de la 128.548 de euro în 2010, respectiv cu aproape 16%. Profitul generat de un angajat pe an s-a redus cu 8,5%, de la 3.856 euro în 2010 la 3.528 euro în 2011. Dacă per total indicatorii de rentabilitate a muncii s-au deteriorat au existat şi sectoare în care indicatorii financiari şi de rentabilitate a capitalului uman s-au îmbunătăţit în 2011. Astfel, caştiguri de productivitate au fost înregistrate în domeniul tehnologiei informaţiei şi în telecomunicaţii. în schimb, rentabilitatea capitalului uman s-a deteriorat mult în sectorul bancar, în industria bunurilor de larg consum şi în industrie. Fluctuaţia de personal se apropie de valorile medii înregistrate în Europa Centrală şi de Est, anul trecut 15,6% din angajaţi părăsindu-şi organizaţiile pentru care lucrau (media în Europa Centrală şi de Est este de 16,7%), ceea ce indică o fluctuaţie normală de personal şi o revitalizare a pieţei muncii. Pe de altă parte, există diferenţe puternice între sectoarele economice.
În retail, fluctuaţia de personal este deosebit de ridicată (41,3%), în vreme ce în industrie numai 7,6% din angajaţi au părăsit organizaţiile pentru care lucrau anul trecut, mai puţin de jumătate faţă de media naţională. în plus, 74% dintre plecări la nivel naţional sunt demisii, faţă de media din Europa Centrală şi de Est de 63%, la acelaşi nivel ca şi anul trecut. În ultimii patru ani, în încercarea de optimizare a costurilor companiile au recurs la o redimensionare a departamentelor. Cea mai pronunţată schimbare s-a simţit la nivelul departamentului administrativ, acolo unde de la raportul de un angajat cu funcţie administrativă la 31 de angajaţi s-a redus în prezent la 1 la 91.
Creşterea reală a salariilor în privat este infimă
Creşterea salariilor angajaţilor din companiile private a fost "infimă" în acest an, dacă este luat în calcul nivelul inflaţiei, deşi companiile au raportat majorări de 5,1% faţă de 2011, a declarat ieri Horaţiu Cocheci, senior manager, liderul echipei de consultanţă în resurse umane PwC Romania. "Salariile angajaţilor din companiile private au crescut în acest an în medie cu 5,1%, dinamică similară cu cea din 2011. Creşterile nominale au fost de 5,1%, însă de fapt banii reali se transformă în nimic. Economia şi companiile nu puteau susţine mai mult", a spus Cocheci, la prezentarea studiului Paywell Romania. Potrivit datelor PwC, companiile şi-au bugetat pentru acest an creşteri salariale de 6,8%, însă majorările realizate au fost de doar 5,1%. Astfel, că avand în vedere nivelul inflaţiei prognozat miercuri de Banca Naţională a Romaniei, creşterea reală a salariilor va fi nesemnificativă sau chiar zero în acest an. Pentru 2013, aşteptările sunt comparabile cu cele din anii trecuţi, 41% dintre companiile participante la studiul PayWell Romania 2012 bugetand în medie creşteri salariale de 6,1%, însă reprezentantul PwC estimează că majorările nu vor depăşi 4-5%. "Dacă luăm în calcul că creşterile realizate efectiv de companii sunt cu 1-2 procente sub cele prognozate, putem spune că majorările nu vor fi mai mari de 4-4,5-5% în 2013", a arătat Cocheci. Pentru anul viitor, BNR prognozează o inflaţie de 3,5%. Sectoarele economice în care s-au înregistrat majorări salariale peste medie au fost industria auto (8%), sectorul IT, cel farmaceutic şi cel de servicii externalizate (toate raportand creşteri salariale medii în jur de 6%), în vreme ce sectorul bancar, cel de retail şi turismul au înregistrat creşteri salariale sub media naţională. Studiul observă o scădere considerabilă la nivelul creşterilor salariale în sectorul industrial, de la 7,2% în 2011 la 4,7% anul acesta. Aceasta scădere poate fi pusă pe seama declinului producţiei industriale la care se adaugă creşterea costurilor cu forţa de muncă (creşterea salariului minim brut pe ţară de la 1 ianuarie 2012 conform Hotărarii de Guvern 1225/2011). Nivelurile salariale au fost calculate ca medie a tuturor salariilor brute lunare din companiile intervievate indiferent de poziţie. Diferenţele salariale dintre diferitele sectoare analizate sunt şi de aproape 5 ori.
Astfel, cele mai mari salarii se înregistrează în sectorul IT, respectiv de 7.206 lei brut pe lună. Leasingul este pe locul secund din punct de vedere al salariului mediu brut pe lună, cu 6.161 de lei, iar pe trei domeniul farmaceutic, cu 5.513 lei. Angajaţii din bănci au un salariu mediu brut lunar de 4.614 lei, cei din domeniul serviciilor externalizate şi centre de servicii de 4.285 de lei, iar cei din telecomunicaţii de 4.056 lei. În producţia auto, salariile medii brute lunare ajung la 3.132 lei, în industrie la 2.570 lei. în domeniul bunurilor de larg consum şi distribuţie, retail şi agrochimie se înregistrează cele mai mici salarii, cu un nivel mediu brut de 2.417 lei, 1.713 lei, respectiv 1.521 lei.
Privatizarea CFR Marfă şi listarea Transgaz se amană
Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au convenit să amane privatizarea CFR Marfă şi listarea unor acţiuni Transgaz (TGN), apreciind că momentul actual nu este prielnic pentru astfel de operaţiuni, şi să aştepte numirea managerilor privaţi care să crească valoarea celor două companii. Subiectul a fost discutat de cei doi oficiali în întalnirea avută, miercuri, la Palatul Cotroceni, în contextul negocierilor cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), au declarat surse participante. "Preşedintele şi premierul au fost de acord să amane privatizarea CFR Marfă şi listarea Transgaz, cu argumentul că acum nu este momentul prielnic. Cei doi au agreat că este nevoie ca mai întai să fie introdus managament privat care să crească valoarea celor două companii şi abia apoi să fie încheiate procedurile de vanzare de acţiuni", au arătat sursele citate. Statul s-a angajat faţă de Fondul Monegar Internaţional să vandă pe bursă participaţii la unele companii, printre care şi un pachet de 15% din acţiunile Transgaz.
Operaţiunea era programată iniţial pentru sfarşitul lui iunie, dar a fost amanată din motive tehnice. Prospectul ofertei Transgaz este pe masa Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare spre analizare. Transgaz Mediaş este operatorul reţelei naţionale de transport al gazelor naturale. Compania este controlată de stat, prin Ministerul Economiei. Compania este listată la Bursa de Valori Bucureşti din 2008, în urma unei oferte derulate la finele lui 2007. Statul deţine 73,51% din acţiunile companiei. în acţionariatul Transgaz se regăseşte şi Fondul Proprietatea, care deţine 14,98% din titluri, iar restul de 11,5% din acţiuni sunt în portofoliile investitorilor de la bursă. În cazul CFR Marfă, Guvernul intenţionează să vandă prin licitaţie cu strigare un pachet de acţiuni reprezentand 100% din capitalul social al companiei, precum şi pachetul care va fi deţinut de stat în urma conversiei datoriilor societăţii în acţiuni şi cel rezultat în urma compensării datoriilor CFR Marfă către CFR S.A.
BNR se aşteaptă la creşterea consistentă a preţurilor anul viitor
Banca Naţională a Romaniei a revizuit în urcare cu 1,9 puncte prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,2 la 5,1%, cu mai mult de un punct peste limita superioară a intervalului ţintit, concomitent cu o creştere a prognozei pentru 2013 de la 3% la 3,5%, a anunţat guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat vineri raportul trimestrial asupra inflaţiei. Raportul consemnează revizuirea traiectoriei proiectate a ratei anuale a inflaţiei ca rezultat al impactului nefavorabil tranzitoriu al şocurilor severe de natura ofertei. Astfel, proiecţia actualizată evidenţiază perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei în afara intervalului de variaţie din jurul punctului central al ţintei (3% pentru 2012 şi 2,5% începand din 2013; cu variaţie de plus/minus un punct procentual - n.r.) pană în a doua parte a anului 2013, precum şi repoziţionarea şi consolidarea ulterioară a acesteia în interiorul intervalului. Principalele riscuri asociate noii prognoze sunt legate de o potenţială accentuare a volatilităţii fluxurilor de capital în contextul unei eventuale deteriorări a evoluţiilor mediului extern cu consecinţe nefavorabile asupra economiilor emergente. Conjunctura electorală internă din perioada imediat următoare se poate suprapune de asemenea acestor riscuri pe termen mediu. Inflaţia s-a accelerat în luna septembrie, rata anuală a acesteia crescand la nivelul de 5,33% de la 3,88% în luna august, în principal ca urmare a efectelor nefavorabile de natură tranzitorie exercitate de evoluţia preţurilor interne şi internaţionale ale produselor alimentare, care au amplificat efectele statistice de bază adverse şi transmiterea deprecierii anterioare a monedei naţionale faţă de principalele valute, semnalate anterior în rapoartele BNR. Cu toate acestea, creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni a rămas în apropierea mediei la nivelul Uniunii Europene, fiind de 3% în luna septembrie 2012.
Investitorii cred că tiparniţa de bani a SUA o va lua razna
Investitorii trebuie să se pregătească pentru creşteri de preţuri şi noi politici monetare expansioniste din partea Fed, după ce actualul preşedinte, Barack Obama, a caştigat un nou mandat, potrivit lui Jim Rogers, cofondator împreună cu George Soros al fondului de investiţii Quantum. Rezerva Federală a SUA (Fed) a coborat în ultimii ani dobanda de politică monetară aproape de zero şi face achiziţii importante de obligaţiuni pentru a reduce costurile la împrumuturile pe termen lung. Chiar înainte ca Obama să fie prezentat drept caştigător în estimările mai multor posturi de televiziune, Rogers i-a respins dur pe ambii candidaţi, numindu-i "diabolici", scrie CNBC. Cofondatorul Quantum a declarat că se aşteaptă ca politicile lui Obama să conducă la creşterea preţurilor materiilor prime şi la deprecierea dolarului. "Dacă Obama caştigă va fi mai multă inflaţie, mai multă datorie, tipărire de bani şi cheltuieli mai mari. Nu va fi bine pentru nimeni. Cred că tipărirea de bani o va lua razna acum, la fel şi cheltuielile", a spus el. Rogers a afirmat că nu a votat pentru niciunul din cei doi candidaţi, "întrucat sunt ambii diabolici".
Petrom aduce OMV profituri consistente
Contribuţia Petrom la profitul înainte de dobanzi şi taxe (EBIT) al OMV a fost de 901 milioane de euro în primele nouă luni, reprezentand 39% din rezultatul grupului austriac OMV, care a înregistrat în intervalul analizat un avans de 18%, la 2,3 miliarde de euro. În primele nouă luni ale anului trecut, Petrom a avut o contribuţie la caştigul EBIT al OMV de 893 milioane de euro. Vanzările OMV au avansat cu 27% în primele nouă luni, de la 24,7 miliarde de euro anul trecut la 31,26 miliarde de euro, se arată într-un raport al grupului. Profitul EBIT ajustat pentru factori excepţionali (Clean CCS EBIT) al OMV a urcat cu 37%, de la 1,8 miliarde de euro la 2,45 miliarde de euro. Petrom a avut o contribuţie de 910 milioane de euro, sau 37%, la caştigul EBIT ajustat al OMV, faţă de 895 milioane de euro în perioada similară a anului trecut. Preţul petrolului Brent a stagnat la circa 112 dolari pe baril în primele nouă luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011. "În primele nouă luni ale anului am reuşit să înregistrăm rezultate operaţionale solide, cu revenirea la normal a producţiei din Libia şi Yemen în trimestrul al treilea", a declarat directorul general al OMV, Gerhard Roiss.
Deficitul bugetar de zece luni a fost de 1,2%
Execuţia bugetului general consolidat după primele zece luni s-a încheiat cu un deficit de 1,2% din PIB, a anunţat premierul Victor Ponta. "După primele zece luni, deficitul bugetar este de 1,2% din Produsul Intern Brut şi pană la finalul anului se va înscrie în mod sigur în cifra de 2,2% deficit pe cash, cum este calculat pe standardul Fondului Monetar Internaţional, şi sub 3% pe sistemul european", a spus Ponta. El a mai arătat că, potrivit exerciţiului bugetar la zece luni, suma afectată pentru investiţii în acest an a fost de 6,4% din PIB (faţă de 6,5% din PIB în 2011, în condiţiile însă a scăderii deficitului bugetar), iar cheltuielile cu personalul bugetar sunt la acelaşi nivel ca anul trecut, "cu o uşoară creştere care se va reflecta în special în 2013 şi care este negociată cu FMI, pentru reîntregirea salariilor bugetarilor". După primele nouă luni a fost consemnat un deficit de 7,17 miliarde de lei, respectiv 1,18% din PIB, faţă de un deficit de 2,4% din PIB în perioada similară din 2011 şi de 1,17% din PIB la finele lunii august. Guvernul s-a angajat prin acordul cu FMI să reducă deficitul bugetar în acest an la 2,2% din PIB, de la 4,3% din PIB în 2011.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
