Economic

MOZAIC ECONOMIC: Piaţa telecomunicaţiilor, un tort care a crescut pană la 3,5 miliarde de euro

Ziarul de Vrancea
6 nov 2012 608 vizualizări
Piaţa romanească a telecomunicaţiilor a crescut cu 75% în intervalul 2003-2011, la 3,5 miliarde euro, reprezentand circa 2,6% din Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei, potrivit datelor autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM)

"Utilizatorii romani plătesc astăzi unul dintre cele mai mici tarife din Uniunea Europeană la telefonia mobilă, respectiv 2,2 eurocenţi pe minut, de 7 ori mai puţin decat în 2003. Acest lucru arată care este efectul reglementării adecvate asupra dezvoltării unei pieţe şi a unei societăţi, în general. De-a lungul acestor 10 ani, reglementarea a redus tarifele de terminare a apelurilor la puncte mobile cu aproape 70%, de la 9,72 eurocenţi în 2003 la 3,07 eurocenţi în 2012, consumul mediu crescand exponenţial, cu 269%, în aceşti 10 ani. Acest lucru a stimulat concurenţa, a stimulat investiţiile operatorilor în reţele şi a funcţionat în beneficiul utilizatorilor", a declarat preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu. ANCOM a prezentat marţi, într-o conferinţă, principalele efecte ale activităţii de reglementare asupra dezvoltării pieţei de comunicaţii din Romania la 10 ani de la prima decizie de reglementare emisă de instituţie.

Autoritatea arată că piaţa comunicaţiilor din Romania este în prezent una dintre cele mai competitive pieţe de profil la nivelul Uniunii Europene, utilizatorii romani beneficiind de tarife scăzute, servicii de calitate şi rate de penetrare în creştere. Astfel, telefonia mobilă a avut creşteri spectaculoase, atat în ceea ce priveşte numărul de utilizatori, care a înregistrat o creştere cu 257% din 2003 pană în 2011, de la 6,5 milioane la 23.42 milioane, cat şi în ceea ce priveşte traficul de voce mediu lunar realizat de un utilizator, care a crescut de la 56 minute în 2003 la 205 minute în 2011.

Deşi numărul de linii de telefonie fixă a crescut cu 7% între 2003-2011, la 4,68 milioane, traficul total de voce a scăzut cu 32%, urmare a reducerii traficului către reţele fixe, ceea ce a condus la diminuarea traficului de voce realizat în medie lunar de la o linie de telefonie fixă la 106 minute în 2011, comparativ cu 170 minute efectuate în medie lunar în 2003. Valoarea pieţei de telefonie fixă a scăzut cu 30% faţă de 2003, la 530 milioane de euro în 2011. Implementarea portabilităţii numerelor, în 2008, a contribuit la creşterea libertăţii de alegere a utilizatorilor finali, pană în prezent fiind portate peste 580.000 de numere de telefonie mobilă şi mai mult de 280.000 de numere de telefonie fixă. Serviciile de acces la internet au cunoscut o creştere continuă în aceşti 10 ani, numărul conexiunilor (fixe sau mobile) ajungand la 10,8 milioane la sfarşitul lui 2011, de la 0,2 milioane în 2003.

Defalcat, numărul de conexiuni fixe la Internet a crescut de la 0,014 milioane la 3,28 milioane, în timp ce Internetul mobil numără 7,48 milioane de conexiuni, de la 0 în 2003. În ceea ce priveşte internetul fix, Romania ocupa la începutul anului 2012 primul loc în Europa în ceea ce priveşte ponderea conexiunilor foarte rapide, de cel puţin 30 Mbps, aceasta fiind de aproximativ 45% din totalul conexiunilor fixe (3,3 milioane). 

 

 

Bancherii bagatelizează cazul fraudelor financiare

Ancheta DIICOT vizează 0,28% din numărul de sucursale bancare, eventualul prejudiciu echivalează cu 0,04% din creditul neguvernametal, iar faptele verificate par "un fenomen exterior sistemului bancar", susţine Asociaţia Romană a Băncilor, punct de vedere exprimat anterior şi de guvernatorul BNR. "Referitor la acuzaţiile nefondate privind «virusarea sistemului bancar în proporţie de 80%», menţionăm că orice raportare la indicatorii sistemului bancar prezintă un impact de 0,28% după numărul de sucursale din totalul de 5.688 unităţi bancare, la finele lunii iunie 2012, şi de 0,043% după ponderea creditelor potenţial afectate din total credit neguvernamental, care se cifra, în luna septembrie 2012, la 51 miliarde de euro (valoarea totală a prejudiciului potenţial cauzat este estimată la suma de 22 milioane de euro, potrivit DIICOT)", arată ARB, într-un comunicat. Asociaţia apreciază că indiciile făcute publice pană prezent "conduc mai degrabă la predominanţa unui fenomen exterior sistemului bancar", astfel că formulări precum "caracatiţa bancară" sunt "forţate şi extrem de periculoase".

Săptămana trecută guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că faptele anchetate de DIICOT vizează cel mult 0,08% din sistemul bancar, în niciun caz 80% cum s-a vehiculat în media, iar din informaţiile disponibile rezultă că este vorba de un grup infracţional din afara sistemului, şi nu de o "caracatiţă a bancherilor". "Cum să fie vorba de 80%? Probabil 0,08%. Numai primele trei bănci au peste 2.000 de unităţi bancare. Se vorbeşte de 16 unităţi bancare, nu au cum să reprezinte atat. (...) Nu e vorba de o caracatiţă a bancherilor, mai degrabă este un grup infracţional din afara băncilor", a spus atunci guvernatorul băncii centrale. Asociaţia Băncilor şi-a exprimat şi îngrijorarea privind modul în care a fost prezentată opiniei publice evoluţia anchetei DIICOT. "Au fost făcute afirmaţii surprinzătoare cu caracter de certitudine la adresa unor reprezentanţi ai comunităţii bancare, în absenţa deciziei instanţei. Facem apel la tratarea subiectului cu menţionarea aspectului referitor la prezumţia de nevinovăţie", arată ARB.

ARB arată, de asemenea, că semnalele de depistare a potenţialelor fraude au fost lansate din interiorul comunităţii bancare. "O companie obţine un credit bancar pe baza unui dosar de credit complex care cuprinde documente referitoare la situaţia legală şi financiară a firmei respective, afacerile derulate de aceasta, proiectul care va fi finanţat şi contractele comerciale. Analizele de credit au la bază aceste documente emise sau confirmate de companie, de instituţii şi persoane autorizate. Băncile depun toate diligenţele, potrivit normelor şi regulamentelor în vigoare, să reconfirme autenticitatea şi veridicitatea documentelor şi informaţiilor respective. în cazul în care aceste documente sunt false ori falsificate sau conţin informaţii şi afirmaţii false, răspunderea revine instituţiilor şi persoanelor care le-au emis, le-au confirmat ori le-au falsificat", potrivit asociaţiei.

 

Balcerowicz: Ideea unei Europe federale nu este viabilă

Ideea unei Europe federale, precum Statele Unite ale Americii, nu este viabilă, pentru că diferenţele dintre ţări sunt mari, iar identitatea europeană este aproape inexistentă, a declarat marţi Leszek Balcerowicz, autorul reformei economiei poloneze post-comuniste. "În mod normal, un stat federal înseamnă ceva ca Statele Unite. în SUA există un buget comun de 20% din PIB. în UE, bugetul comun e 1%. Este total nerealist să ne aşteptăm că într-un viitor apropiat va exista un buget comun mult mai mare. Cea mai periculoasă categorie de oameni sunt euroentuziaştii, pentru că încearcă să impună o utopie. (...) Construcţia europeană aparţine unei elite care crede că este deasupra cetăţenilor de rand. Europa nu este SUA", a afirmat Balcerowicz la conferinţa "Zona Euro - provocări pentru viitor", organizată la BNR.

El a arătat că în SUA a existat o identitate comună aproape de la început, dar în Europa există o istorie diferită care nu poate fi ştearsă cu buretele. "Identitatea europeană e mult mai slabă. Aproape că nu există şi nu o poţi forţa artificial. A avea un buget mare, comun, ca în SUA, după mine este o utopie, iar utopiile sunt periculoase. Europa creează o structură politică diferită, un buget comun mic, dar o mai mare armonizare legislativă care, după mine, poate să fie prea mare", a spus el. Balcerowicz consideră că este interesantă o comparaţie între cum au fost armonizate sistemele juridice în SUA, respectiv în UE, în primul caz statele respective avand multă autonomie. "Poate că Europa se grăbeşte şi are prea multă armonizare legislativă. Europa federală, după mine, nu este o idee viabilă", a conchis Balcerowicz. 

 

Încă un şoc pentru piaţa bursieră

UniCredit CAIB Securities, parte a grupului UniCredit şi unul dintre cei mai activi intermediari de la Bursa de Valori, va ieşi de pe piaţa de brokeraj din Romania, cel mai probabil pană la finele acestui an. "Brokerajul se închide. A fost o decizie strategică la nivel de grup. Pană acum, ne vizează doar pe noi, cei din Romania. Astăzi a fost prima zi în care ne-am informat clienţii cu privire la această decizie şi, probabil, pană la finele acestui an vom opri şi tranzacţiile", a declarat directorul general al UniCredit CAIB Securities, Ioana Tănase. Astfel, al patrulea intermediar de la BVB în acest an, cu un rulaj de 1,13 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 6,63%, UniCredit CAIB Securities iese din piaţa serviciilor pe piaţa de capital, la o lună de la anunţul ING privind retragerea din activitatea de brokeraj. ING era atunci al treilea intermediar de la BVB.

Retragerea ING a făcut parte din deciziei grupului de a renunţa la nivel global la acest tip de activităţi, cu excepţia zonei Benelux şi a Poloniei. La începutul lunii iunie, UniCredit Ţiriac Bank a anunţat că a început integrarea activităţii de brokeraj derulată de UniCredit CAIB Securities, operaţiunile fiind transferate la Divizia Corporate Investment Banking & Private Banking a băncii.

 

Salariul mediu a urcat cu 4 lei în septembrie

Caştigul salarial mediu net a crescut în septembrie, faţă de august, cu 4 lei (0,3%), la 1.538 lei, cele mai mari salarii, de 4.296 lei, fiind înregistrate în extracţia petrolului şi a gazelor naturale, iar cele mai mici, 845 lei, în hoteluri şi restaurante, potrivit datelor anunţate ieri de INS. "Creşterile caştigului salarial mediu net faţă de luna august 2012 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)", se arată într-un comunicat al INS. Indicatorul a fost mai mare cu 22,4% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 18,6% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu 7% - 11,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor textile şi cu 2% - 4% în activităţi de editare, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii anexe extracţiei, prelucrarea lemnului fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite).


Un roman a preluat conducerea Holcim în Serbia

Claudiu Soare, membru al echipei Holcim Romania din anul 2000, a fost numit CEO al subsisiarei grupului elveţian din Serbia, a anunţat ieri producătorul de materiale de construcţii. Claudiu Soare şi-a început activitatea în cadrul Holcim în divizia de Betoane şi Agregate (RMX&AGG) ca manager de proiect în 2000, iar un an mai tarziu a fost numit manager regional. în această funcţie, a participat la dezvoltarea reţelei de staţii ecologice de betoane deţinută de Holcim Romania. în 2007 el a devenit manager tehnic RMX&AGG, iar în 2011 s-a transferat la Holcim Services EMEA, un centru regional de servicii cu sediul în Madrid, Spania. Promovarea lui Soare din randul foştilor angajaţi Holcim Romania nu este singura de anul acesta. Horia Adrian, 43 de ani, anterior CEO al Holcim Rusia, a fost numit în 2012 în funcţia de area manager pentru Europa de Est şi Sud-Est. Horia Adrian s-a alăturat Holcim Romania în 2000 ca manager de proiect şi a fost apoi promovat în Holcim Azerbaidjan, unde a fost numit director de vanzări şi marketing, iar ulterior director general al acestei companii. 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.