MOZAIC ECONOMIC: Liderul grupării de fraudatori bancari a fost încarcerat
Liderul grupării de fraudatori bancari, Daniel Ruse, a fost încarcerat, după ce instanţa a emis, sambătă seară, un mandat de arestare preventivă pe numele său pentru obţinere ilicită de credite într-o afacere de fraudare a băncilor cu peste 22 milioane de euro, susţin surse judiciare. Iniţial, deşi exista un mandat de arestare preventivă pe numele său, Daniel Ruse nu s-a predat Poliţiei şi nu a fost găsit la domiciliul său de către poliţiştii care urmau să pună în executare mandatul, însă ulterior, potrivit surselor citate, el a fost încarcerat, la ora transmiterii acestei ştiri aflandu-se în custodia Poliţiei. În această afacere în care au fost păgubite 16 unităţi bancare din Romania, procurorii au cerut arestarea preventivă a 33 de persoane, iar judecătorii au emis 17 mandate de încarcerare, printre cei aflaţi deja în detenţie numărandu-se un alt lider al grupării, Stan Mihai, fratele acestuia, Toma Mihai, şi fostul general DIE, Dragoş Diaconescu, spun sursele citate. În acelaşi caz sunt cercetaţi, dar în stare de libertate, vicepreşedintele Băncii Romane de Dezvoltare (BRD), Alexandru Claudiu Cercel-Duca, şi directorul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet. Sambătă seară, Tribunalul Bucureşti a decis arestarea a şase persoane dintr-un lot de 24 pentru care procurorii DIICOT au cerut încarcerarea. Instanţa a mai dispus în cazul a doi dintre inculpaţi măsura interdicţiei de a nu părăsi ţara, iar pentru alţi 16 interdicţia de a nu părăsi localitatea. Pe de altă parte, un alt lider al grupării de fraudare a băncilor, Stan Mihai, a fost arestat, sambătă, de către un complet de judecată al Tribunalului Capitalei. Mihai Stan este acuzat că a încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăţi, Ancuta SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL, în baza unor documente şi declaraţii false, potrivit DIICOT. Mihai Stan este acuzat că în perioada 2010-2012 i-a determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale "să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pntru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene)", precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută. Totodată, Mihai Stan ar fi folosit în raport de băncile comerciale CEC Bank, BRD, OTP Bank, Piraeus Bank, Eximbank şi Garanti Bank, înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), "în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancre din Romania", arată DIICOT. Mihai Stan i-ar fi determinat pe Denisa Amuza, Georgiana Piturca, Marin Tudoroiu, Toma Mihai, Ion Sintu, Floarea Nae, Andrea Benga, Marian Mavrodin, Tiberiu Hurdugaci şi Marian Sava să folosească în raport cu băncile comerciale acte false. Mihai Stan se prezenta la bănci sub identităţi false, depunand copii după acte de identitate cu fotografia lui, însă datele corespundeau altei persoane.
Gitenstein: Companiile nu investesc în Romania din cauza corupţiei
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat în emisiunea "După 20 de ani", că au fost companii care au renunţat să investească în Romania din cauza corupţiei, a imprevizibilităţii procesului de decizie, a nivelului de transparenţă. Întrebat dacă au existat companii care au vrut să investească în Romania şi care s-au retras, ambasadorul american a răspuns: "Da, ştiu companii care s-au gandit să vină în Romania, dar erau îngrijorate de calitatea mediului de afaceri de aici. Mă refer la corupţie, la transparenţa guvernului, a mai multor guverne, nu doar a guvernului actual. Mă refer la modul în care se fac afacerile". El a spus că a existat şi "frustrare". "Am avut multe companii americane frustrate de imprevizibilitatea procesului de decizie. în special deciziile legate de recuperarea TVA datorată lor, de ajutorul de statului... Mai multe companii au fost foarte nemulţumite de licitaţii, au simţit că procesul era fie incorect, fie imprevizibil", a explicat Gitenstein. "Ştiu companii active aici, nu voi da nume, ale căror consilii de administraţie discutau dacă să investească aici sau în Turcia, sau Slovenia, sau în alte ţări, iar în final au decis să nu mai investească aici", a adăugat ambasadorul SUA. Mark Gitenstein a arătat că, pe de altă parte, de la încheierea crizei şi stabilizarea leului, datorită faptului că, în final, au fost respectate dispoziţiile legale, cateva companii majore au făcut investiţii importante în Romania. El a dat ca exemplu compania Ford, care a făcut o investiţie de un miliard de dolari şi care continuă să mărească producţia de maşini B-Max la Craiova, ceea ce este un semn bun. Aflat la finalul mandatului său în Romania, Mark Gitenstein a precizat că, de cand a venit aici, a vrut să atragă şi mai mulţi investitori americani. însă a menţionat că ceea ce îşi doresc aceştia este predictibilitate. "În 20 de ani, cat am reprezentat companiile americane, am învăţat că nu le pasă aşa de mult care sunt politicile fiscale, vor doar să ştie că va fi o politică anume şi vor să ştie care va fi aceasta, ca să se poată organiza în vederea acelei politici. în condiţiile în care este foarte imprevizibilă şi se schimbă odată cu ministrul, din cauza instabilităţii politice extraordinare, nu e un lucru bun, cel puţin pentru atragerea investiţiilor", a subliniat ambasadorul SUA. Întrebat dacă este de părere că Rmania va prezenta mai mult interes pentru investitorii americani, Mark Gitenstein a răspuns: "Cred că da, dacă faceţi reformele. Dacă deveniţi o ţară atractivă pentru investitorii americani, ei vor investi aici. Nu vor investi aici pentru că-i rog eu, nici pentru că-i roagă Mitt Romney sau Barack Obama". "Prezenţa americană în Romania e semnificativă, iar ea va creşte dacă faceţi aceste reforme", a continuat Gitenstein. În opinia sa, cea mai mare ameninţare economică nu este internă, ci externă. "Pieţele dumneavoastră de export sunt în Europa, iar Europa e încă, dacă nu în recesiune, cel puţin la limită, încercand să-şi revină din recesiune. Odată ce-şi va reveni din recesiune, pieţele de export se vor mări. Romania are o economie productivă în mod natural, datorită costurilor scăzute şi a resurselor sale. şi a talentului romanilor. Cred că exporturile dumneavoastră vor creşte, iar asta va fi un lucru bun. Cred că nerealizarea reformelor sau oprirea reformelor poate fi o ameninţare reală pentru această revenire", a mai spus Gitenstein. El a apreciat că firmele americane vor veni în Romania "numai dacă e un loc bun pentru investiţii".
Guvernul reia discuţiile cu FMI privind reducerea TVA la 9% la alimente
Guvernul va relua discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) privind reducerea TVA la 9% pentru alimentele de bază, după ce Ministerul Agriculturii se va consulta pe această temă cu Ministerul Finanţelor, a anunţat premierul Victor Ponta. El a susţinut că, în discuţiile anterioare pe această temă, Fondul nu s-a opus unei astfel de reduceri, dar a cerut Guvernului să analizeze foarte clar efectele asupra bugetului şi modul de acoperire a acestora. Ponta precizat din nou că susţine o schemă în care 15% din TVA plătită la alimente să fie restituită producătorului care vinde în mod legal, pe bază de facturi. "La momentul construirii bugetului pe 2013, trebuie văzut efectul pe încasările bugetare la TVA şi mai ales perioada în care absorbim primele două-trei luni de încasări mai mici. Chiar dacă pe hartie avem 24% TVA la produse agricole, în realitate, din cauza evaziunii fiscale, încasezi mai puţin. Cu această schemă în care îl obligi pe producător să aducă facturi pentru a primi 15% înapoi, după două-trei luni în care încasările la TVA pentru aceste produse vor scădea, putem avea încasări mult mai mari", a spus Ponta, aflat la Targul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii. Premierul a mai arătat că, exceptand Romania şi Danemarca, toate ţările din Uniunea Europeană aplică un regim diferenţiat de TVA la produse agricole şi că "piaţa neagră" în domeniul produselor agricole din Romania este estimată în prezent la pană la 80%. În vară, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma că bugetul pentru anul viitor va include "cu siguranţă" TVA de 9% la alimente, dacă această măsură nu va fi implementată din acest an. Constantin a afirmat că scăderea TVA la paine de la 24% la 9% nu va duce, poate, la diminuarea preţului, dar va micşora evaziunea ficală cu 15-20%. Preşedintele Comisiei de buget, Eugenia Barna, a declarat atunci, după o discuţie cu reprezantanţii Fondului Monetar Internaţional, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, că pentru măsurile economice propuse de Guvern trebuie realizate "studii de impact" pană în toamnă, la momentul construirii bugetului pe 2013, delegaţia FMI arătandu-se deschisă la propunerile Executivului. După întalnirea cu misiunea de experţi internaţionali, Barna a fost întrebată de jurnalişti care a fost poziţia oficialilor faţă de măsura de reducere a TVA la 9% pentru alimentele de bază. "Opiniile exprimate nu sunt favorabile, mai bine ar fi să existe subvenţii pentru producătorii agricoli pentru a evita producerea unei evaziuni fiscale. (...) Se fac studii şi, pană la momentul noiembrie, cand vom avea proiectul de buget, putem să vedem ce anume putem face în domeniul fiscalităţii", a spus preşedintele Comisiei de buget, menţinand faptul că discuţiile vor fi reluate la momentul realizării proiectului de buget pe 2013.
Capitalul Complexului Energetic Oltenia va fi majorat cu 15%
Premierul Victor Ponta a declarat, recent, la Targu Jiu, că anul viitor Guvernul va majora cu 15 la sută capitalul social al Complexului Energetic Oltenia, astfel încat banii care vin din zona privată să rămană în companie pentru modernizare, dar statul va rămane în continuare acţionar majoritar. Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat într-o conferinţă de presă, la Targu Jiu, susţinută alături de premierul Victor Ponta, că în primele patru luni de la înfiinţare Complexul Energetic Oltenia a obţinut un profit de 30 de milioane de euro, precizand că profitul a fost posibil odată cu liberalizarea pieţei de energie. Ministrul a precizat că liberalizarea pieţei de energie a dus la scăderea preţului energiei electrice în lunile septembrie şi octombrie cu circa patru la sută lunar, dar şi la anularea contractelor cu "băieţii deştepţi" de la Hidroelectrica. În aceeaşi conferinţă de presă, Victor Ponta a afirmat că Guvernul va majora anul viitor capitalul social al Complexului Energetic Oltenia (CEO), dar statul va rămane în continuare acţionar majoritar. "Avem în acordul cu Fondul Monetar Internaţional o creştere a capitalului social la CEO, listare prin majorare de capital social cu 15 la sută, astfel încat toţi banii care vin din zona privată răman în companie pentru modernizare, iar statul îşi păstrează pachetul de control de două treimi", spus Ponta. De asemenea, ministrul Daniel Chiţoiu a explicat că investitorul care va contribui la majorarea capitalului social al Complexului va deveni "acţionar minoritar semnificativ", dand exemplul Fondului Proprietatea. Afirmaţia lui Chiţoiu a fost comentată ironic de premierul Ponta:"Fondul Proprietatea e foarte semnificativ, cu ghilimele de rigoare, e foarte semnificativ". Premierul a menţionat, în contextul declaraţiei despre profitul CEO, că Guvernul ar putea renunţa la ideea de a introduce management privat la această companie.
Uraganul Sandy a umplut hotelurile din New York
Hotelurile din New York fac faţă cu greu cererii în urma uraganului Sandy, numeroşi localnici ale căror locuinţe au fost lovite de uraganul Sandy căutand cazare la concurenţă cu alergătorii sosiţi pentru maratonul din acest weekend, anulat între timp, transmite Bloomberg. "Camerele pentru maraton au fost închiriate acum cateva luni. Este voarte dificil şi frustrant să fim nevoiţi să refuzăm locuitori din oraş sau din suburbii", a declarat o recepţioneră de la DoubleTree by Hilton Hotel Metropolitan, din Manhattan. Aproximativ 10% din cele 775 de camere ale hotelului sunt ocupate de persoane sosite în New York pentru maraton înainte de anunţul oficial privind anularea evenimentului. Maratonul ING New York City Marathon programat pentru duminică a fost anulat, potrivit unui comunicat transmis de organizatori şi primarul Michael Bloomberg. Cele trei mari aeroporturi din New York şi-au reluat miercuri şi joi activitatea, iar alergătorii, însoţitorii şi invitaţii lor începuseră deja să ajungă la New York înaintea anunţului de sambătă.
Buffett scoate profituri din piatră seacă
Grupul Berkshire Hathaway, controlat de miliardarul american Warren Buffett, a avut în trimestrul al treilea un profit net de aproape 4 miliarde de dolari, în urcare cu 72%, datorită caştigurilor din derivate şi rezultatelor mai bune ale companiei feroviare din portofoliu, transmite Bloomberg. Astfel, profitul companiei conduse de Buffett (82 de ani), unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, a urcat de la 2,28 miliarde de dolari la 3,92 miliarde de dolari, sprijinit şi de performanţele companiei de căi ferate Burlington Northern Santa Fe, unul dintre cele mai îndrăzneţe pariuri ale miliardarului. Buffett a preluat Burlington Northern la începutul anului 2010, într-o tranzacţie evaluată la 44 miliarde de dolari. Portofoliul de derivate al Berkshire a fost acumulat de Buffett în ultimii 10 ani, investitorul pariind pe creşteri pe termen lung ale indicilor bursieri din SUA, Europa şi Japonia. Acţiunile Berkshire Hathaway au crescut cu 14% în acest an, depăşind cu două puncte procentuale performanţa indicelui S&P 500 al bursei de la New York.
Banca Angliei merge din eroare în eroare
Capacitatea Băncii Angliei de a face estimări a scăzut în ultimii cinci ani, avand ca rezultat erori mari, iar conducerea instituţiei ar trebui să investigheze motivele acestor deficienţe, se arată într-un raport al unui evaluator independent, transmite Bloomberg. Raportul redactat de David Stockton, fost oficial al Rezervei Federale (Fed) americane, propune soluţii precum includerea în estimări a riscurilor legate de stabilitatea financiară. Analiza este una din cele trei evaluări comandate de conducerea băncii centrale, după ce un membru al Parlamentului de la Londra a solicitat o investigaţie, avand în vedere că Banca Angliei se pregăteşte să preia prerogative fără precedent pentru reglementarea sistemului financiar. "Performanţele recente ale estimărilor comitetului de politică monetară au fost cu mult mai slabe decat cele anterioare crizei şi uşor sub cele ale unor estimări provenite din afara instituţiei financiare", a spus Stockton. El a arătat că banca şi comitetul pentru politică monetară trebuie să analizeze mai atent şi sistematic lecţiile care trebuie învăţate din cele mai mari erori de prognoză. "Aceste rapoarte ne-au dat multe idei pentru îmbunătăţirea performanţelor băncii", se arată într-un comunicat al guvernatorului Băncii Angliei, Mervyn King, şi al adjuncţilor săi Charles Bean şi Paul Tucker.
