Tentaculele reţelei gulerelor albe
Funcţionari cu rang înalt din Senat, ministerele Economiei şi al Agriculturii sau din ANAF, AVAS şi Fondurile Naţionale de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri sau a Creditului Rural formau cercul relaţional al grupării de fraude bancare, arată DIICOT în referatul cu propunerea de arestare. Procurorii DIICOT arată, în referatul cu propunerea arestării preventive a 33 de persoane din gruparea carea se ocupa cu fraude bancare că unul dintre liderii grupării, Mihai Stan, "a reuşit să penetreze prin intermediul unor persoane care au sprinjinit gruparea instituţii importante ale statului". "Astfel liderul grupării, Mihai Stan, a reuşit să-şi creeze un cerc relaţional extrem de important, cerc relaţional din care fac parte funcţionari cu rang înalt din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Agriculturii, Senatul Romaniei, AVAS, Fondului de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, ANAF, Fondul Naţional de Garantare a Creditului Rural şi alte structuri ale statului roman", notează anchetatorii în documentul citat. Procurorii DIICOT au reţinut 33 de persoane, printre care liderul grupării, Daniel Ruse, şi vicepreşedintele BRD, Claudiu Cercel, iar Aurel Şaramet, unchiul fostului subprefect Bogdan Şaramet va fi cercetat în libertate în dosarul bancherilor acuzaţi de înşelăciune şi spălare de bani, în care prejudiciul a fost estimat la 22 milioane de euro. Valoarea fraudelor este estimată de procurori de 22 milioane euro.
Societăţi cosmetizate
Gruparea Stan-Ruse înfiinţa sau prelua societăţi pe care le "cosmetiza", iar ulterior mărea artificial capitalul social, pentru crearea unor situaţii financiare care să le facă eligibile la unităţile bancare unde doreau să comită fraude, arată procurorii DIICOT în referatul cu propunerea arestării. Procurorii DIICOT arată în documentul citat că societăţile comerciale erau înfiinţate pe numele unor rude sau prieteni ai lui Mihai Stan şi Daniel Ruse, aceste persoane fiind atrase cu uşurinţă în activităţile infracţionale ale grupării conduse de cei doi. Totodată, liderii grupării au preluat firme care au avut în trecut activităţi comerciale reale. Indiferent de modalitatea în care ajungeau să controleze societăţile comerciale, prin înfiinţare sau prin preluare, pasul doi, obligatoriu, era "cosmetizarea" acestor societăţi comerciale. Astfel, mai întai membrii grupării schimbau sediul social şi înfiinţau puncte de lucru, apoi majorau capitalul social, care ajungea la sume foarte mari, de la 100.000 la 700.000 de lei. Aceste majorări sociale erau însă fictive, fiind întocmite în fals acte bancare, cum ar fi foi de vărsămant, extrase de cont sau ordine de plată. Potrivit anchetatorilor, sediile sociale şi punctele de lucru erau stabilite la adrese ale apropiaţilor liderilor grupării, în baza unor contracte de comodat fictive, fiind şi situaţii în care la aceeaşi adresă funcţionau mai multe societăţi comerciale. Astfel, locaţiile alese erau sedii sociale şi puncte de lucru pentru o mare parte dintre firmele folosite de către grupare. Procurorii DIICOT mai arată că următorul pas îl reprezinta crearea unor situaţii financiare care să facă eligibile societăţile comerciale la unităţile bancare la care se prezentau. "Astfel, societăţile comerciale înfiinţate sau preluate figurează cu cifre de afaceri, profituri, număr de angajaţi şi active uriaşe, pentru a crea aparenţa unor afaceri de succes, profitabile care să obţină rapid finanţare. şi în acest caz, toate actele prezentate sunt falsificate", notează procurorii în documentul citat. Lider al grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, a încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăţi, Ancuta SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL, în baza unor documente şi declaraţii false, potrivit DIICOT.
Ce spune guvernatorul BNR
Faptele anchetate de DIICOT vizează cel mult 0,08% din sistemul bancar, în niciun caz 80% cum s-a vehiculat în media, iar din informaţiile disponibile rezultă că este vorba de un grup infracţional din afara sistemului, şi nu de o "caracatiţă a bancherilor", afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Cum să fie vorba de 80%? Probabil 0,08%. Numai primele trei bănci au peste 2.000 de unităţi bancare. Se vorbeşte de 16 unităţi bancare, nu au cum să reprezinte atat. (...) Nu e vorba de o caracatiţă a bancherilor, mai degrabă este un grup infracţional din afara băncilor", a spus guvernatorul băncii centrale. El a arătat că suparvegherea băncii centrale "este tare şi îşi face datoria", menţionand că trebuie evitată confuzia că Direcţia de Supraveghere a BNR verifică fiecare credit în parte. "Supravegherea bancară nu dă credite şi nu supraveghează creditele bucată cu bucată, şi nici fraudele. Altfel, revenim la sistemul monobancă, cum era înainte de '90, dacă ne dorim aşa ceva", a adăugat Isărescu. Potrivit şefului băncii centrale, în cazul prezentat de DIICOT rolul supravegherii BNR era să se asigure dacă băncile au sisteme antifraudă şi dacă acestea funcţionează. "În cazul ăsta am înţeles că ele au funcţionat", a precizat Isărescu.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 3
Adaugă comentariu
smen, acum 4189 zile, 21 ore, 25 minute, 34 secunde
șaramet, acum 4190 zile, 10 ore, 20 minute, 32 secunde
danb, acum 4190 zile, 17 ore, 46 minute, 25 secunde 
