Economic

MOZAIC ECONOMIC: Stolojan îi dă în cap lui Ponta cu fondurile europene

Ziarul de Vrancea
28 oct 2012 643 vizualizări
Europarlamentarul îl consideră vinovat pe premier pentru presuspendarea fondurilor UE

Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că presuspendarea fondurilor europene pentru Romania se datorează faptului că Guvernul Ponta nu a luat nicio măsură în ultimele şase luni pentru a împiedica acest lucru. El a menţionat că presuspendarea fondurilor europene pentru cele mai importante destinaţii – resurse umane, transporturi, competitivitate, dezvoltare regională - este în valoare de aproximativ zece milioane de euro. Stolojan a amintit că, anterior, premierul Victor Ponta i-a transmis preşedintelui CE o listă de cereri ale Guvernului său, primului punct pe această listă fiind sprijinul pe care Ponta îl cerea în vederea fondurilor europene. "Iată că răspunsul Comisiei a venit Europene a venit – presuspendare, pentru că în aproape şase luni acest Guvern nu a făcut nimic. Acesta este în campanie electorală, va fi în continuare, aproape toţi miniştri sunt angrenaţi în campanie", a ţinut să precizeze Theodor Stolojan. Potrivit lui Stolojan, Jose Manuel Barroso i-a arătat foarte limpede lui Victor Ponta ce anume trebuie făcut în Romania pentru ca presuspendarea să nu devină suspendare definitivă.

 "Important este, însă, că pentru anul 2012 nu avem nici o speranţă, Guvernul este în campanie electorală (...) şi e greu de prevăzut care va fi situaţia în prima jumătate a anului 2013 dacă acelaşi Guvern Ponta rămane în funcţiune", a fost de părere acesta. Democrat-liberalul a arătat că ridicarea presuspendării este condiţionată de înfăptuirea corecţiilor financiare la aceste fonduri (...), care, în mod normal, ar necesita o analiză a tuturor proiectelor finanţate din fonduri europene şi să se aplice acolo unde într-adevăr aceste norme au fost încălcate.

Pe de altă parte, Theodor Stolojan a criticat lipsa de viziune a Guvernului Ponta. "Din partea CE a venit o atenţionare pentu Guvern că acesta se prezintă la discuţiile importante fără a avea o viziune, fără a fi pregătit. Domnul Ponta a făcut un colectiv de miniştri. După 6 luni de guvernare, domnul Ponta, fiind atenţionat de CE, face acest colectiv pe o problemă care priveşte Romania, toate partidele politice şi romanii – ce avem de gand să facem cu Romania în perioada următoare 2013-2020. E nevoie să agreăm o serie de obiective nu numai de actualul Guvern. Artrebui să avem un anumit grad de consens al forţelor politice din Romania", a spus fostul premier. Europarlamentarula subliniat că în raportele FMI din ultima vreme se poate constata faptul că în Romania s-a obţinut un echilibru macroeconomic, care s-a menţinut în această perioadă de şase luni, însă, analiza acestor raporte arată că echilibrul din acest moment este unul rău pentru dezvoltarea Romaniei în perspectivă.  "Suntem cu creşterea economică actuală sub potenţialul Romaniei, deşi acesta rămane mic, în jur de 2 la sută", a declarat acesta.

Întrebat despre declaraţiile copreşedintelui USL, Crin Antonescu, privind necesitatea rediscutării acordului cu FMI, Stolojan a spus că, personal nu este de acord cu acestă opinie.

 

Rectificare bugetară fulger

Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an într-o şedinţă care a durat doar aproximativ 15 minute şi s-a desfăşurat integral în faţa jurnaliştilor, cei mai mulţi bani fiind acordaţi agriculturii. La şedinţa de guvern au participat doar jumătate dintre miniştri, restul fiind reprezentaţi de către secretari de stat sau secretari generali. Nimeni nu a prezentat în şedinţă vreo observaţie faţă de rectificarea bugetară. Ordonanţa de rectificare bugetară prevede că veniturile bugetului de stat vor fi mai mici cu peste un miliard lei, prin scăderi la TVA, sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate, impozit pe venit şi salarii, iar cheltuielile vor fi majorate cu 307 milioane lei pentru acoperirea costurilor de personal, achiziţii şi subvenţii agricole. Scăderea de venituri obţinute din taxa pe valoarea adăugată, cu un minus de 1,3 miliarde lei, rezultă şi din alocări suplimentare, de circa un miliard lei din această sursă, către bugetele locale.

Guvernul taie din cheltuielile acoperite de la bugetul de stat pentru Senat, CSM, ICCJ, televiziunea şi radioul public şi unele ministere, printre care Apărarea, şi suplimentează alocările la Agricultură (400 milioane lei pentru subvenţii şi ajutoare), Sănătate, Administraţie şi Interne (151 milioane lei pentru salarii, norme de echipament, carburanţi, expertize medico-legale), Educaţie, Justiţie (45 milioane lei pentru angajarea a 378 posturi noi, achiziţionare mobilier, penitenciare, credite externe rambursabile), Dezvoltare Regională şi Turism, SRI. Ministerul Culturii va primi 30 milioane lei, premierul Ponta spunand că există "nişte obligaţii mai vechi". Alte 350 milioane lei au fost alocate pentru achitarea arieratelor unor unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv faţă de furnizorii de bunuri de servicii şi lucrări, premierul spunand ca este o obligaţie asumată faţă de FMI şi susţinand că administraţia locală a fost "un fel de Cenuşăreasă în materie de alocări".

"E vorba foarte mult de firme private care au lucrări cu autorităţile locale şi care au angajaţi, au de plătit taxe şi nu pot să o facă din cauza acestui blocaj. împărţirea acestor bani se face pe formula negociată de noi şi existentă în Legea finanţelor publice locale, acceptată cu partenerii noştri internaţionali", a spus Ponta. Prin revizuirea bugetului mai sunt alocate 200 milioane de lei pentru drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu disabilităţi, iar 75 milioane lei sunt destinate serviciului public de furnizare a energiei termice pentru populaţie. "Vă rog să aveţi grijă cu cheltuielile pană la sfarşitul anului, altă rectificare nu va mai fi. Să nu veniţi să-mi spuneţi că v-aţi mai adus aminte de ceva sau că a apărut ceva, pentru că nu avem voie să mai facem altă rectificare", a spus Ponta miniştrilor.

 

Banii de la UE, blocaţi din cauza achiziţiilor publice şi a conflictului de interese

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, după vizita de la Bruxelles, că oficiali ai Comisiei Europene au solicitat Guvernului, pentru a debloca plăţile pe programele presuspendate, noi măsuri de reglementare privind achiziţiile publice şi conflictele de interese. Orban a avut discuţii cu Johannes Hahn, comisarul european pentru dezvoltare Regională, precum şi cu oficiali ai unor directorate generale precum DG REGIO, DG EMPL (ocuparea forţei de muncă), DG ECFIN (afaceri economice şi financiare). "Sunt un complex de măsuri care trebuie luate în special pe achiziţiile publice, modul în care instituţiile romaneşti sunt capabile să identifice problemele care apar pe licitaţii", a spus Orban. Potrivit acestuia, oficialii CE au cerut şi sancţiuni mai dure pentru conflictele de interese, precum şi mecanisme mai eficiente în prevenirea şi depistarea acestora. De asemenea, Orban a arătat că rămane de văzut dacă pentru implementarea măsurilor cerute de CE sunt necesare modificări ale legislaţiei actuale.

Totodată, Comisia a cerut îmbunătăţirea capacităţii administrative a sistemului instituţional de absorbţie a fondurilor europene. Potrivit ministrului Afacerilor Europene, mărirea salariilor funcţionarilor din ministere care lucrează cu fondurile europene va trebui compensată în paralel cu măsuri de premiere a perfomanţei, precum şi de sancţionare. "Nu se vor mai putea acorda sporuri fără a evalua performanţa", a spus Orban. El a arătat că Guvernul acordă "prioritate maximă" aplicării măsurilor necesare evitării suspendării programelor şi axelor pentru care CE a notificat joi presuspendarea.

Guvernul va avea mai mult de două luni pentru remedierea acestor probleme pentru că termenul de două luni se va socoti după primirea scrisorilor de notificare în limba romană, care vor veni peste "cateva săptămani", a precizat Orban. Întrebat care sunt speranţele privind o deblocare a programelor presuspendate pană la sfarşitul acestui an, Orban a arătat că aşa cum CE a aplicat diferenţiat presuspendările pe programele operaţionale şi unele axe componente ale acestora, probabil că şi evaluarea şi deciziile de la finalul perioadei de presuspendare vor fi "diferenţiate".

 

Jurnalist, arestat pentru publicarea unei liste de milionari cu bani în Elveţia

Un jurnalist elen a fost arestat duminică pentru dezvăluirea numelor de pe o misterioasă listă de milionari greci cu conturi în Elveţia şi va compărea în faţa procuraturii din Atena, potrivit unei surse din poliţie, transmite AFP. Jurnalistul Kostas Vaxevanis a publicat circa 2.059 de nume de pe o listă transmisă autorităţilor elene în 2010 de Christine Lagarde, pe atunci ministru de Finanţe al Franţei. Ministrul grec de Finanţe din 2010, George Papaconstantinou, căruia i-a fost trimisă CD-ul, a afirmat miercuri în Parlament că nu ştie ce s-a întamplat cu versiunea originală a "listei Lagarde". Actualul Ministrul de Finanţe, Iannis Stournaras, a declarat tot miercuri că a cerut autorităţilor franceze să-i furnizeze o nouă copie a unui CD cu o listă de 2.000 de greci bogaţi cu conturi în Elveţia, după ce s-a descoperit că precedentul CD, primit în 2010, lipseşte. Datele se refereau la clienţii eleni ai filialei HSBC din Geneva şi provenea din documente dezvăluite de un angajat al instituţiei financiare din Elveţia. Reţelele de socializare din Grecia erau pline duminică dimineaţă de comentarii după anunţul poliţiei că "la ordinul procuraturii a fost deschisă o anchetă pentru găsirea şi arestarea responsabilului de publicarea listei în revista Hot Doc".

"În loc să aresteze hoţii şi miniştrii care încalcă legea, vor să aresteze adevărul", a comentat Kostas Vaxevanis sambătă seara, pe contul său de pe Twitter. Noul guvern grec rezultat în urma alegerilor din luna iunie a exclus folosirea unor documente obţinute ilegal împotriva evazioniştilor fiscali, dar ulterior şi-a nuanţat poziţia, confruntat cu nemulţumirile tot mai mari ale populaţiei faţă de măsurile de austeritate, autorităţile fiind acuzate că îi protejează pe cei bogaţi. Fostul şef al Diviziei de Delicte Financiare şi Economice, Iiannis Diotis, a fost înlocuit din funcţie în luna august, după ce a cerut să fie accesate conturile bancare deţinute de doi foşti miniştri, doi foşti parlamentari şi cinci actuali membri ai parlamentului, toţi suspectaţi de spălare de bani. Totuşi, folosind informaţii obţinute în acelaşi mod precum cele transmise de Franţa, autorităţile din Spania au reuşit să strangă taxe neplătite de 6 miliarde de euro de la evazionişti, iar cele din Italia 570 milioane de euro, potrivit Athens News. Mai mulţi oficiali eleni au declarat că este inutilă cererea unei noi copii, întrucat toate instituţiile elene care au primit datele din Franţa au păstrat probabil copii.

 

Vanzările Toyota au săltat spectaculos

Vanzările mondiale ale Toyota Motor au crescut cu 18% în trimestrul al treilea, la 2,43 milioane de vehicule, iar grupul japonez şi-a consolidat poziţia de cel mai mare producător auto la nivel mondial, în faţa General Motors, liderul din 2011, transmite Bloomberg. Livrările Toyota au fost susţinute de cererea ridicată pentru sedanul Camry şi automobilul hibrid Prius. Constructorul japonez a vandut 2,06 milioane de vehicule în trimestrul similar din 2011. În primele nouă luni ale acestui an, vanzările Toyota au avansat cu 28%, la 7,4 milioane de automobile.

General Motors a vandut în trimestrul al treilea 2,28 milioane de automobile şi 6,95 milioane de unităţi în primele nouă luni, a declarat Jim Cain, purtător de cuvant al grupului american. Grupul american a pierdut poziţia de lider de piaţă în 2008, în favoarea Toyota. GM a redevenit anul trecut lider mondial în funcţie de vanzări după ce producţia Toyota a fost grav afectată de dezastrele naturale din Japonia şi Thailanda. 

 

Cea mai mare bancă din Elveţia va concedia 10.000 angajaţi

UBS, cea mai mare bancă din Elveţia, va desfiinţa pană la 10.000 de locuri de muncă la nivel mondial, dintr-un total de 63.250, mai ales din cauza restrangerii activităţilor de trading, a declarat o sursă apropiată situaţiei, citată de Bloomberg. Multe dintre concedieri vor avea loc la divizia de trading condusă de Carsten Kengeter, pe parcursul mai multor trimestre, a spus sursa. Anunţul ar putea fi făcut odată cu raportarea rezultatelor trimestriale, la sfarşitul lunii octombrie. Directorul general Sergio Ermotti restructurează banca, avand în vedere presiunile exercitate de autorităţile de reglementare asupra UBS şi Credit Suisse pentru creşterea capitalului şi restrangerea operaţiunilor de trading şi investment banking. "Costurile fixe mari şi cererea redusă au făcut dificilă obţinerea profiturilor, activităţile pe aceste segmente trebuie reduse în continuare", a declarat Terry Connelly, fost decan la Ageno School of Business a Golden Gate University din San Francisco şi fost director al Salomon Brothers. Banca avea la sfarşitul primului semestru 63.250 de angajaţi la nivel mondial, astfel că măsurile de restructurare ar putea afecta 16% din forţa de muncă a UBS.

 

Viitorul Greciei în zona euro nu este încă asigurat

Germania şi Olanda menţin presiunile asupra premierului elen Antonis Samaras, pentru respectarea reformelor convenite, miniştrii de Finanţe din cele două state avertizand că viitorul Greciei în zona euro nu este încă asigurat, transmite Bloomberg. "Nu s-a decis încă. Vrem ca Grecia să rămană în zona euro, dar are multe de făcut", a afirmat ministrul de Finanţe german Wolfgang Schaeuble într-un interviu acordat televiziunii ZDF. Omologul său olandez Jan Kees de Jager a declarat reporterilor, la Haga, că Olanda "este împotriva oricărei întarzieri a măsurilor pe care Grecia trebuie să le ia". El a adăugat că Grecia trebuie să suporte costul oricărei întarzieri a programului de reforme, care nu trebuie să conducă la un al treilea plan de sprijin internaţional. Mesajul celor doi este o reacţie la ministrul elen de Finanţe Yannis Stournaras, care a provocat confuzie miercuri octombrie afirmand în Parlamentul de la Atena că a obţinut acordul creditorilor internaţionali pentru prelungirea cu doi ani, pană în 2016, a termenului de aplicare a reformelor. Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană (BCE) au dezminţit că a avut loc un acord în acest sens, afirmand că evaluarea Greciei de către troica creditorilor, din care mai face parte şi FMI, nu s-a încheiat.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.