MOZAIC ECONOMIC: Majoritatea beneficiarilor de subvenţii în agricultură au peste 60 de ani
Majoritatea beneficiarilor plăţilor directe în agricultură au peste 60 de ani şi deţin mai mult de 2,2 milioane hectare de teren, iar investiţiile, mai importante decat plăţile directe, sunt esenţiale pentru creşterea randamentelor, potrivit unui studiu realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză. Studiul citează date APIA şi arată că 32% dintre agricultorii beneficiari ai plăţilor directe au peste 70 de ani şi deţin peste 1,1 milioane de hectare de teren, iar 26% au varste între 60 şi 70 de ani şi sunt proprietari a aproape 1,2 milioane de hectare. Pe locul trei se situează fermierii în varstă de 50-60 de ani, care deţin 1,1 milioane de hectare, iar cei de 40-50 de ani au o pondere de 13% şi sunt proprietarii unor suprafeţe care cumulează 900.000 de hectare. Fermierii între 30 şi 40 de ani reprezintă doar 13% din total şi au 500.000 de hectare de teren, iar cei sub 30 de ani au o pondere de 1% şi cultivă terenuri care nu depăşesc 93.000 de hectare. Potrivit studiului, Romania a avut în ultimii zece ani un randament mediu de producţie pe hectar la grau de 2-3 tone, sub Polonia (3-4 tone), Ungaria (3-5 tone) sau Germania (7-8 tone). Dintre cei 89.000 de beneficiari ai rentei viagere agricole, 49% aveau între 70 şi 80 de ani, iar 25% sub 70 de ani. Au fost eliberate astfel aproximativ 330.000 de hectare de teren, dintre care 247.000 au fost arendate şi 82.000 vandute. Media suprafeţei cedate a fost de 3,7 hectare. Printre recomandările de politici publice în sprijinul consolidării exploataţiilor agricole se numără, potrivit studiului, înfiinţarea unui program de consolidare centrat pe submăsura de acordare de plăţi anuale celor care participă la schema micilor fermieri şi care îşi transferă definitiv exploataţia altui fermier. Intrarea în schemă a micilor fermieri, cu suprafeţe de pană la 3 hectare, ar însemna plăţi anuale de 500 de euro pe fermier, iar ieşirea din schemă a micilor fermieri ar însemna compensaţii anuale de 600 de euro pe fermier. Pentru comasarea exploataţiilor ar fi necesară şi introducerea unei scheme de ieşire din agricultură pentru fermierii în varstă de peste 65 de ani. Compensaţia pentru renunţarea definitivă la plăţile directe, odată cu vanzarea sau arendarea terenului deţinut, ar putea fi de 200 de euro pe hectar pentru o perioadă de cinci ani. O altă propunere este înfiinţarea unui oficiu de amenajare rurală, cu două funcţii principale, respectiv implementarea unor planuri de comasare a parcelelor şi intervenţia pe piaţa funciară pentru orientarea structurii fermelor. Subvenţionarea costurilor cadastrale şi reducerea taxelor care vizează tranzacţiile funciare care duc la comasări sau grupări de parcele ar putea fi o altă soluţie pentru stimularea înfiinţării de suprafeţe agricole mari. Concluziile studiului citat sunt că dimensiunea de echilibru a exploataţiei agricole (ferma familială comercială) tinde să crească odată cu dezvoltarea economică, că investiţiile sunt esenţiale pentru creşterea randamentelor, mai importante decat plăţile directe şi că politicile agricole de sprijinire a consolidării exploataţiilor pot accelera procesul de modernizare a agriculturii romaneşti.
Iată ce trebuie să facem ca să atragem mai multe investiţii străine
Îmbunătăţirea performanţei instituţiilor publice va avea un rol hotărator în decizia de a investi în Romania, consideră investitorii străini, care propun autorităţilor o serie de măsuri în acest sens, una dintre acestea vizand crearea unei agenţii pentru prioritizarea investiţiilor publice. "Într-o piaţă globală cu multe oportunităţi atractive de a investi un element cheie pentru încrederea investitorilor este stabilitatea şi predictibilitatea mediului de afaceri şi în special a celui legislativ. îmbunătăţirea performanţei instituţiilor publice poate juca un rol hotărator în decizia de a investi în Romania şi deci în atragerea de investiţii străine suplimentare", a declarat miercuri Mihai Bogza, membru în comitetul de conducere al Consiliului Investitorilor Străini (CIS). În acest context, CIS propune autorităţilor şapte măsuri prioritare, pe termen scurt, pentru îmbunătăţirea situaţiei, prima vizand sporirea transparenţei procesului legislativ. "Cadrul legislativ ar trebui modificat doar dacă este cazul şi, ori de cîte ori acest lucru de întamplă, procesul ar trebui să includă consultări ample cu toate părţile implicate. O justificare clară pentru modificările propuse ar trebui să fie furnizată pe baza unui studiu de impact cantitativ al modificărilor propuse. Autorităţile trebuie să asigure posibilitatea mediului de afaceri de a obţine clarificări după ce legislaţia este implementată", apreciază reprezentanţii CIS. Altă propunere vizează crearea unui comitet în vederea modalităţii în care instituţiile publice implementează programul economic al Guvernului, precum şi finalizarea rapidă a numirii de manageri profesionişti la companiile de stat. "Există o responsabilitate redusă pentru întarzierile semnificative sau simpla omisiune pentru implementarea măsurilor economice mai mult decat necesare. Ritmul lent de plată a fondurilor UE, întarzierile la finalizarea autostrăzilor şi situaţia Oltchim reprezintă cateva exemple de monitorizare slabă şi responsabilităţi neclare. Noul comitet trebuie să monitorizeze progresul acţiunilor şi să raporteze imediat abaterile primului-ministru", explică investitorii străini. Altă măsură care ar trebui implementată pe termen scurt este şi crearea unei agenţii guvernamentale în vederea prioritizării investiţiilor publice, în condiţiile în care în prezent sunt prea multe proiecte în curs, însă puţine ajung la finalizare, aşa cum este cazul autostrăzilor. Agenția ar urma să decidă care sunt criteriile pe baza cărora o anumită investiţie reprezintă o prioritate. "Aceste măsuri ar trebui să se regăsească în programele economice atat ale celor care vor caştiga alegerile în decembrie, cat şi a celor care nu vor caştiga", a adăugat Bogza.
Majoritatea hotelurilor de două stele vor dispărea
Cele mai multe dintre hotelurile de două stele din ţară vor dispărea în următorii ani, pe fondul cererii tot mai scăzute, şi fie vor fi renovate şi clasificate la trei sau patru stele, fie vor fi demolate sau transformate în apartamente ori clădiri de birouri, spun operatorii din turism. Cu 71.000 de locuri la nivel naţional, hotelurile de două stele ocupă poziţia secundă, după cele de trei stele, care cumulează 74.000 de locuri. Cu toate acestea, operatorii din turism spun că în următorii ani mare parte din ele vor dispărea şi vor rămane doar cele noi sau modernizate şi care vor oferi servicii de calitate. "Oamenii încep să renunţe la hotelurile de două stele şi să le caute pe cele de trei stele, care chiar dacă sunt puţin mai scumpe, arată mai bine. Lumea a început să aibă rezerve atunci cand este vorba de hotelurile de două stele, care în general sunt nemodernizate, şi se fereşte de ele, mai ales în oraşe", spune Lucia Morariu, proprietarul Eximtur, cea mai mare agenţie de turism cu capital autohton din Romania. George Mărginean, proprietarul Karpaten Turism, cea mai mare agenţie din ţară specializată în incoming, afirmă că Romania mai trăieşte încă în trecut, pentru că majoritatea hotelurilor de două stele din străinătate s-au transformat în ultimii 20-30 de ani în unităţi de trei şi patru stele, odată ce pretenţiile de confort ale turiştilor au crescut. "Curaţenia precară, personalul nepoliticos, serviciile proaste şi managementul defectuos sunt printre cele mai mari probleme ale hotelurilor de două stele. Proprietarii îşi doresc ca hotelul lor să arate mai bine, să fie cotat mai bine, deci să aibă mai multe stele. Cei care nu au resurse financiare au rămas în urmă şi, ori vor vinde, ori vor închide în următorii ani, dacă nu se adaptează la creşterea pretenţiilor de confort ale clienţilor", adaugă Mărginean. Şi Marius Usturoiu, proprietarul Mareea, cea mai mare agenţie din ţară în ceea ce priveşte turismul de litoral şi una dintre primele care trimit turişti romani în Romania, crede că majoritatea hotelurilor de două stele vor dispărea în următorii ani. De aceeaşi părere sunt şi Lucia Morariu, şi George Mărginean. "Ori vor fi renovate şi vor trece la trei sau patru stele, ori vor fi demolate şi în locul lor va fi construit altceva, ori se vor transforma în apartamente sau birouri", a spus Mărginean.
Vodafone lansează un serviciu de acces la muzică
Vodafone Romania a intrat în acţionariatul Trilulilu Music, preluand o participaţie de 15%, şi a lansat, împreună cu Trilulilu, un serviciu de acces la conţinut muzical, de pe calculator şi telefonul mobil, disponibil de la preţuri de la 1,99 euro/lună, fără TVA. "Ne bucurăm să susţinem un nou brand romanesc, care are şanşe mari să devină aplicaţia preferată a romanilor pasionaţi de muzică, şi în acelaşi timp, utilizatori de smartphone-uri. Datorită parteneriatului nostru cu Trilulilu, clienţii Vodafone beneficiază, exclusiv, de trafic gratuit pe mobil, în aplicaţie, precum şi de 3 luni în care pot testa serviciul Zonga fără niciun cost. (... ) O parte a veniturilor din abonamente va fi direcţionată către artişti şi casele de discuri, sprijinind astfel şi industria muzicală romanească", a declarat directorul comercial Consumer Business Unit al operatorului, Mihai Ghyka, într-o conferinţă de presă. Părţile nu au comunicat valoarea tranzacţiei şi nici alte informaţii pe această temă. Prin intermediul Zonga clienţii vor avea acces la peste 16 milioane de melodii ale artiştilor romani si internaţionali, prin parteneriatele încheiate cu case de discuri precum Universal Music, Sony Music, Warner Music, EMI, Cat Music, Roton, Mediapro Music şi altele. Zonga include peste două milioane de albume şi single-uri, aparţinand unui numar de 1,2 milioane de artişti. După cele trei luni gratuite, abonaţii Vodafone Romania şi utilizatorii cartelei Vodafone pot alege pachetul Zonga Vodafone, pentru utilizare nelimitată pe computer şi cinci ore pe mobil, cu 1,99 euro/ lună (fără TVA) sau pachetul Zonga Vodafone Nelimitat, pentru 2,99 euro/lună (fără TVA), cu acces nelimitat, atat pe PC, cat şi pe mobil. Cele două pachete pot fi activate printr-un SMS gratuit la numărul 966. Utilizatorii din alte reţele decat Vodafone pot activa pachetul Zonga Premium la www.zonga.ro, primind acces nelimitat la toată colecţia de muzică, atat de pe computer, cat şi de pe mobil, pentru un cost de 3,99 euro/luna (fără TVA). Serviciul este accesibil de pe smarphone-urile compatibile cu sistemele iOS, Android şi Symbian/Nokia. De pe computer, Zonga poate fi accesat ca aplicaţie pentru PC sau Mac sau direct din browser, la www.zonga.ro.
Bosch începe angajările pentru fabrica din Cluj
Grupul german Bosch caută ingineri cu diferite specializări şi personal din domeniul economic şi administrativ pentru fabrica din Cluj-Napoca, unde va produce unităţi electronice de comandă destinate industriei auto, numărul angajaţilor urmand să ajungă la finele anului viitor la 325 de persoane. "Într-o primă fază căutăm ingineri atat pentru centrul de cercetare şi dezvoltare de la Cluj, cat şi ingineri pentru unitatea de producţie, aceştia urmand să fie trimişi pentru şcolarizare la fabricile Bosch din Germania, Franţa sau Ungaria", a declarat, într-un comunicat, Brigitte Eble, director general al Robert Bosch SRL şi reprezentanta grupului Bosch în Romania. Cei 325 de angajaţi vor lucra atat în domeniul producţiei şi cercetării, cat şi în cel administrativ. Lucrările de construcţie vor fi terminate în a doua jumătate a anului viitor, locaţia urmand să fie extinsă în anii următori. Investiţiile planificate pentru faza de construcţie se ridică la 77 milioane de euro, centrul avand o suprafaţă totală de 38.000 metri pătraţi. Noul centru va face parte din divizia Automotive Electronics, care produce unităţi electronice de comandă, semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii. Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial şi aproximativ 20.000 de angajaţi.
Bogza: Creditarea în lei este dificilă
Bancpost ar acorda mai multe credite în lei, însă există o problemă, prezentă în tot sistemul bancar, legată de diferenţele dintre scadenţele la depozite şi împrumuturi, care ar putea fi rezolvată prin emiterea de către bănci de obligaţiuni garantate, a declarat Mihai Bogza,preşedintele CA Bancpost. "Bancpost va urma tendinţele pieţei privind moneda în care va acorda credite, deoarece s-a dovedit în această perioadă de criză că este riscant să creditezi în altă monedă decat se obţin veniturile. Rămane însă o problemă pe care băncile trebuie să o rezolve, referitoare la diferenţa de scadenţă dintre resurse. Una dintre soluţiile care ar rezolva această problemă şi care va oferi băncilor bani în lei este emisiunea de bonduri garantate. Băncile aveau acces la finanţare pe termen lung numai în valută. Finanţările de la băncile mamă s-au redus şi instituţiile financiare internaţionale au o capacitate limitată de creditare", a afirmat Bogza. El spune că Bancpost este interesată să dea credite în lei, însă depozitele în moneda naţională sunt pe perioade scurte şi că în continuare acordă împrumuturi ipotecare şi imobiliare în valută.
Construirea reactoarelor 3 şi 4 la Cernavodă, în aer
Punerea în funcţiune a reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă este incertă înainte de anul 2020, din cauza neclarităţilor legate de capacitatea Romaniei de a finanţa investiţia şi structura acţionariatului, potrivit unui studiu comandat de Comisia Naţională de Prognoză. "Structura parteneriatului, precum şi capacitatea părţii romane de a-şi acoperi financiar cota de acţiuni constituie elemente de incertitudine care plasează momentul punerii în funcţiune după anul 2020", se arată în studiu. Proiectul, evaluat la 4 miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau estimate să înceapă în 2010. Din compania de proiect făceau parte Enel (Italia), ArcelorMittal Romania, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian). Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfarşitul anului 2010 la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect. După retragerea din proiect a celor patru companii proiectul a stagnat, întrucat Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri în proiect.